Patria, februarie 1937 (Anul 19, nr. 24-47)

1937-02-02 / nr. 24

Anul al XIX-lea Nr. 24 ■ri i i\ ■' ^TAXA INSTALA PLĂTITĂ IN NUMERAR Nr. 224616/929. Lei 2 DXEXCTOR: DI« AV&EL EXITEANU­ Redacţia și Administrația­­ Strada Regina Maria Nr. 36. Telefon: 13—81. •1 ABONAMENT: Abonament anual----------------------Lei 700.— Fracțiuni de an, lunar -------------Lei 60.— Pentru funcţionari, anual-------Lei 600.— Fracţiuni de an, lunar-------— Lei 55.— Preoţi, înv., stud., ţărani anual — Lei 500.— Fracţiuni de an, lunar —-------Lei 45.— Pentru autorităţi, inst., bănci, etc. Lei 1000.— In străinătate dublu. Organ­ul Partidului Naţional țărănisc Marți 2 Februarie 1937. „Timpul surprizelor s’a sfârşit“ . Pe marginea discursului cancelarului Hitler­­ Discursul rostit de cancelarul Hitler cu ocazia împlinirii 9, 4 ani de regim naţional-socialist, a fost aşteptat, de cercurile politice de pretutindenea, cu cel mai viu interes. Se ştia mai dina­inte că actalul conducător al Germani­ei va folosi această ocazie pentru a trece în revistă toate evenimentele po­litice externe la ordinea zilei. Cadrul exterior care i-a prilejuit dlui Hitler să rostească discursul a fost a­­celaş Reichstag, devenit o ficţiune şi un simplu birou de înregistrare. Fără a întâmpina opoziţia nimănui, Führe­nd a folosit mai mult de două ore pen­tru a fixa, pentru o bună perioadă, noua atitudine a Germaniei-Câtă deosebire între discursul acesta şi cele de altădată- De astădată agre­sivitatea nu-şî mai are loc. Totul a fost spus într'un­ ton moderat, adânc judecat, căci de­sigur Hitler, înainte de a apare în faţa Reichstagului, a ţi­nut să se consulte şi cu­­ generalul Blomberg, ministrul armatei şi cu drul Schacht, ministrul economiei na­ţionale. Or, se ştie că ei au demonstrat ori de câte ori a fost nevoe, că armata germană nu poate lupta peste mări şi ţări, că finanţa publică este prea sdruncinată şi economia naţională prea lipsită de materii prime, spre a-şi permite calea către aventură. Din discursul cancelarului desprin­dem câteva idei generale, vrednice să fie reţinute. Dupâ ce a adus elogii na­­ţional-socialismului, caracterizându-l ca a fi revoluţie de dimensiuni uriaşe“, a subliniat că Germania de astăzi nu mai poate fi comparată cu Germania din trecut. Uitând taberile de muncă şi acea faimoasă noapte în care Rhein şi tovarăşii lui au fost ucişi, conducă­torul Germaniei a îndrăznit mai mult. A spus că revoluţia nazistă s‘a făcut ,fără vărsare de sânge“. Concluzia lo­gică, din asemenea premise, nu poate fi decât aceea că revoluţia germană a fost „revoluţia revoluţiilor“ şi că tot ce s‘a realizat, în cadrul ei, are un sub­strat democratic şi cel mai larg sens al cuvântului. Subliniem aici că pentru prima oară Hitler nu a vorbit cu dispreţ de de­mocraţie. Pentru prima oară, consta­tând că a lucrat pentru binele poporu­lui, a afirmlat că aceasta nu a putut fi posibil decât numai într'un spirit democratic. In altă ordine de idei s'a vorbit des­pre reînarmare. Aceasta constitue un adevărat punct nevralgic. Au lipsit în­să, în ziua de 30 ianuarie 1937, orice fel de ameninţări- Reînarmarea, — a spus d- Hitler — nu este făcută în scop de revanşă ci numai pentru „re­pararea onoarei poporului german“. Fireşte că porblema reînarmării es­te în strânsă legătură cu politica ex­ternă şi mai cu seamă cu relaţiile cu Franţa. Din acest punct de vedere să recunoaştem că discursul constitue în­­tr-adevăr o piatră de hotar, în politica europeană de la semnarea tratatelor de pace. Hitler a vorbit în faţa popo­rului gerrrtan, pentru uzul lumii în­tregi. Până la vorba contrară trebue să avem credinţa că a fost sincer. In a­ceastă sinceritate, el a făcut să se audă că „timpul pretinselor surprize s'a sfârşit. Germania în calitatea sa de stat, va colabora real la reglemen­tarea problemelor ce o preocupă pe ea şi pe celelalte naţiuni". Ca să-şi definească şi mai bine po­ziţia faţă de Franţa, Hitler a adăugat: „nici un obiect de ceartă nu mai exis­tă intre cele două ţări“. Mai departe el a dat asigurări că va recunoaşte neutralitatea şi va garanta integrita­tea teritorială a Belgiei şi Olandei. De­sigur cancelarul Hitler are de a­­părat anumite convingeri, anumite credinţe. Pentru el blestemul cel mai mare care s-a abătut asupra Europei, este comunismul. împotriva acestui comunism, Germania va lupta până la ultima picătură de sânge. Situaţia a schiţat­­ astfel: „împotriva comunis­mului chiar în Germania, trebue să dăm o luptă dintre cele mai grele“­ A­­ceastă propoziţie, fără a fi răstălmă­cită, destăinueşte o stare de lucruri despre care oficialitatea germană nu a prea vorbit până acum- Vasăzică în Germania se dă şi acum, după 4 ani, o luptă grea împotriva comunismului. Rezultă de aici că nu toţi cei 65 mi­lioane de germani sunt alături de na­zism, nu toţi simpatizează cu „revolu­ţia revoluţiilor“. Am ştiut demult că atunci când pre­zintă străinătăţii o imagine a Germa­niei totalitar naţional-socialistă, can­celarul făcea un gest de bravadă, cu scopul să impresioneze. Lumea ştie în­să că înainte de revoluţie, care în trea­căt fie zis a fost stropită cu suficient sânge, exista în Germania numeroase partide politice, cari, de la catolicii ba­varezi şi până la comuniştii lui Thael­­mann, numărau cu multe milioane mai multe voturi decât naţional-socialiştii. Aceştia astăzi simt obligaţi să tacă. Din umbră se pare că ei lucrează in­tens împotriva regimului, însăşi can­celarul a recunoscut aceasta. Nu e de mirare deci că cel mai mare duşman îi este comunismul. Cum politica externă nu se poate duce fără a ţinea seama de Liga Na­ţiunilor, Hitler s‘a ocupat şi de insti­tuţia dela Geneva. Vechea lui Iancu- I­nă a persistat şi de data aceasta. A ■ lăsat să se înţeleagă faptul că Germa­nia s‘ar reîntoarce acolo numai în anu­mite condiţiuni pe cari le-a enumerat. Ele sunt: stabilitate şi ordine internă în toate ţările, respectarea reciprocă a necesităţilor vitale, transformarea Li­gii Naţiunilor într'un organ care să evolueze, egalitate absolută de drep­turi, reglementarea problemei înarmă­rilor într-un cadru general şi o ofen­sivă generală pentru reprimarea unei­­titorilor neresponsabili şi a otrăvito­rilor opiniilor publice internaţionale. Reţinem aici, cu deosebit interes, punctul de vedere cu privire la colonii­­le ştie că Germania duce astăzi o lup­tă acerbă pentru cucerirea lor­ S'a vorbit despre cedarea Marocului spa­niol, despre cumpărarea Angorei sau a marei colonii Rio del Oro. Chiar da­că Germania ar intra în posesiunea a­­cestor ţinuturi, ele nu o pot satisface. Iată de ce retrocedarea coloniilor pe cari le-a avut înainte de 1919, este re­petată ori de câte ori se iveşte prilejul. Acesta este, în linii generale, discur­sul cancelarului Hitler, aşa cum ne-a fost transmis de agenţiile de presă. De­sigur el va avea un răsunet extra­ordinar şi va fi susceptibil de multe şi variate comentarii. Noi, după cum am subliniat de la început, reţinem tonul moderat. Păstrăm convingerea că Ger­mania a revenit la sentimente mai bu­ne şi aşteptăm ca slova să se transfor­me în faptă. S-ar părea deci că inaugurarea celui de al cincilea an de guvernare nazistă, să se facă sub egida Minervei şi nu a lui Marte. Şi totuşi ne punem­ între­barea: S'ar putea oare ca peste apa Rinului să se întindă vreodată ramu­ra de măslin, în locul tunurilor uci­gătoare? CORNELIU ALBU Reorganizarea justiţiei militare BUCUREŞTI, 2. (Sir.) — Consiliile unite, ale Camerei şi Senatului, s’au în­trunit în şedinţă comună sub preşidenţia dlui­­Mareşal Prezan pentru a lua în discu­ţie modificarea Codului de Justiţie Mili­tară, ce trebueşte pus în concordanţă cu noul Cod Penal. Unul din importantele puncte modificarte se referă la următoa­rele: Consiliile de Război vor fi de acum înainte prezidate de către un colonel de justiţie militară, nu ca până acum, de un ofiţer superior de front. Lucrările vor continuă în cursul acestei săptămâni. Cu acest prilej se vor reor­ganiza și închisorile militare atât din punct de vedere juridic cât și administra­tiv. Audienţa dlui Victor Antonescu la Suveran BUCUREŞTI. 2. — Ieri la amiazi, d. Victor Antonescu ministrul de externe a fost primit într-o lungă audienţă de către M. S.­­Regele. Cu acest prilej, ministrul de externe a făcut Suveranului un mare ra­port asupra întrevederilor pe cari le-a avut la Geneva cu dd. Edem, Delbos şi ceilalţi reprezentanţi ai statelor străine. Regina Olandei în Austria VIENA, 2. Ovador.) — Regina Wilhel­­mina, a Olandei, a sosit în localitatea Zell am See. Suverana se va întâlni cu prinţesa moştenitoare care, după cum se ştie, îşi petrece luna de miere în munţii Austriei. traset­l Asociațiunii. Gratuit PATRIA“ s-a transformat în ziar de dimineaţă Fără să cruţe sacrificii editura zia­rului nostru a trecut la tipărirea gazetei în cursul nopţii ca „Patria“ să poată fi în fiecare localitate încă in ziua apariţiei. Cine vrea să cunoască deci cu 24 de ore mai de­vreme orice eveniment important, citeşte „Patria“ Cumpărând o singură dată „Patria“ vă veţi convinge de serviciul său irepro­şabil de informaţiuni. 5 IB 99NU VA UITAT! PĂRINŢII Cuvinte către studenţi de ION MIHALACHE, preşedintele Partidului Naţional-Ţărănesc La inaugurarea „Aşezământului stu-­­ denţesc C. Dobrescu-Argeş” din Bucu-­­ reşti, d. Ion Mihalache preşedintele par- I tidului naţional­-ţărănesc, fiind reţinut în casă din cauza boalei de care sufe­rea, a trimis următoarea scrisoare: Iubiţi prieteni, şi dragi studenţi, Mă doare în suflet că prescripţiunile obligatoare mă împiedică să fiu între Domniile Voastre în acest ceas ,­ amânat şi el de mai multe ori, din dorinţa reci­procă de a fi împreună. Ce pot face, decât să mă rog de ertare şi să vă făgăduiesc că voiu folosi primele prilejuri de a fi ală­turi de Domniile Voastre, cu grupuri mai mici poate, dar cât mai des cu putinţă, înainte de toate mă rog şi eu alături de cucernicii preoţi ce au sfinţit deschi­derea Aşezământului: „Dumnezeu să aju­te”.­­ Apoi ţin să mulţumesc prietenilor care au luat iniţiativa şi celor care prin mun­că şi contribuţie au transformat ideea în faptă. Cât timp tineretul dornic de învă­ţătură este împiedicat să o facă din pri­­cina sărăciei sau a greutăţilor de trai ale părinţilor, cât timp gospodăria de stat ignorează — ba chiar exploatează această situaţie de mizerie a tineretului studen­ţesc­­— astfel de iniţiative, astfel de ac­ţiuni, trebuesc să fie cât de numeroase şi cât de adânci. Şi în fine, ţin să vă urez, pe calea ace­asta — neputând prin viu grai — ca Aşe­zământul studenţesc cooperativ Dobrescu- Argeş, să-şi împlinească pe de-antregul chemarea lui. Să dea adăpost liniştit şi hrană higienică — în cele mai lesnicioase condiţiuni — celor ce vin la carte ca să-şi lumineze mintea, să-şi înalţe sufle­tul — nemţând ce datorează familiilor lor, mediului din care au plecat. Ţării ca­re aşteaptă însetată, înnoire materială, înnore morală — o altă gospodărie a oa­menilor, o altă gospodărie a lucrurilor. Numele Aşezământului C. Dobrescu- Argeş, fie-vă un simbol. Forma Aşezământului — cooperativă­­— fie-vă directivă, învăţătorul Dobrescu-Argeş a fost un produs de elită al ţărănimei române din care s’a ridicat. Viaţa lui a fost închinată operei de ridicare economică, sufletească şi politică a ţăranului român,­­ ştiind că în afară de ridicarea acestuia nu este posibilă ridicarea ţării şi a neamului. N’a uitat, n’a trădat, nici chiar atunci când calomnia obişnuită fanariotismului atot­­stăpânitor — l-a împins pe uşa temniţei, de unde i s’a tras şi moartea.­­­ Iniţiaţi-vă aici şi în ucenicia cooperati­vă — singura cale pe care se poate orga­niza cu folos şi la adăpost de exploatare, munca ţărănească. Ce este apa pentru peştii, mării şi aerul pentru păsările văz­duhului ?— aşa este cooperaţia pentru ţă­ran. Numai cât, după cum păstrăvul de munte cere apă curată, iar nu de băltoa­că, tot aşa ţăranul cere cooperaţia ade­vărată, care înseamnă reacţie anticapita­listă, iar nu pseudocooperaţie clocită în­­ anticamerele băncilor capitaliste. Citiţi pe Sombart — „Apogeul Capita- I lismului”. Sute de milioane de familii de­­ ţărani de pe tot globul, cu toate contineri- I tele lui, păşesc azi la viaţă nouă în auro­­­­ră__în măsura în care capitalismul în­tră în crepuscul. /.'«.•t aşezământ voeşte să vă dea astăzi ambianţa de mâine. El ia forma cooperativă — deocamda­tă cu sforţările prietenilor, mâine cu for­ţele voastre proprii şi sigure. Căutaţi a-i da adevăratul spirit şi tech­­nică cooperativă.* Şi ca încheiere, daţi-mi voe să vă dau câteva sfaturi: Nu vă uitaţi părinţii, nu vă uitaţi fraţii. Nu există patriotism, nu există naţiona­lism, nu există românism — în România în afară de băştinaşii şi de neaoşii care se cheamă ţăranii români. Sunteţi ce mai mulţi feciorii lor. Nu-i uitaţi. Sunteţi poate alţii din oraşe, dar tot fii ai suferinţei. Destinul vă aşează alături la lupta de mântuire a ţării. Dacă vreţi ca această luptă să fie rod­­­­nică, dacă vreţi să nu rătăciţi calea, mer­­­­gând după stele rătăcitoare — nu despăr­­­­ţiţi naţionalul de social, într’o ţară unde­­ naţionalul se confundă cu socialul — un­de românismul nu poate exista în afară şi împotriva a ceea ce este român adevă­rat şi curat, adică în afară de ţărănime. In clipa când­ vom avea o ţărănime lu­minată, sănătoasă, înstărită, şi organiza­tă, aşa ca să nu mai poată fi exploatată de paraziţii de orice naţie —problema na­ţională internă este prin însăş acest fapt, radical şi definitiv soluţionată, ceea ce nu înseamnă că pentru accelerarea soluţiei nu se poate ataca şi pe capitole­l— care însă nu dau rezolvare întreagă şi radi­cală. Până atunci, multe diversiuni vor în­fierbânta multe minţi fragede — iar toa­te acele diversiuni ce pot naşte în astfel de împrejurări vor folosi — toate —, ex­ploatatorilor muncii, ai întunerecului şi ai mizeriei ţărănimei. Deprindeţi-vă mintea a judeca şi a pă­trunde la fundul lucrurilor. Iubiţi tineri. Rezistaţi ispitelor şi păstraţi-vă sufletul pe semenii voştri să reziste. Nu voim să vă „politicianizaţi”; fugiţi de comitete şi paracomitete, de iţe şi de chichiţe, feriţi-vă de arivism, de parveni­tism. Daţi-vă cărţii şi studiului. Aci voim să vă ajutăm a găsi liniştea necesară. Dar nu uitaţi ce datoraţi alor voştri. Rezistaţi ispitelor şi pstraţi-vă sufletul pe care-l au părinţii voştri, şi întoarceţi şi pe alţii de la căi greşite. înlături ispitele de stânga: doctrina marxistă turnată în formule matematice poate seduce, nu se potriveşte însă timpu­rilor şi mai ales într’o ţară de ţărani. Karl Marx însuş a văzut acest lucru, nu­mind, supărat, pe ţărani „un sac de car­tofi”, înlături ispitele de dreapta; fiii de ţă­rani n’au nevoe să înveţe românism şi naţionalism adus de vânturile lumii pe meleagurile noastre. (Rezistaţi întru credinţă în părinţii vo­ştri, păstrători ai legii, ai datinelor, ai creştinismului de fapte, suferinţă, iubire şi nădejde. Vă vom ajuta din datorie către Ţară. Peste o sută de profesori universitari din organizaţia ce mă onorez a prezida !— lucrează la un program de sănătoasă în­drumare a tineretului românesc pe căile folositoare neamului într’o ţară care aşte­aptă muncă ordonată pe toate tărâmurile­ — şi unde tineretul român, temeinic pre­gătit, va putea găsi întrebuinţarea folosi­toare şi lui şi păturilor muncitoare şi ţă­rii — sub înţeleaptă conducere a Regelui înnoitor Carol al II-lea. Cu aceste gânduri vă urez Biruinţa prin Muncă şi pentru Dreptate. ION MIHALACHE îs D. ION MIHALACHE O nouă amânare a alegerilor comunale d­in Ardeal După consfătuirile ministrului de interne cu primarii şi cu prefecţii Căutarea de pretexte nu a încetat Toate partidele şii grupările politice au în­ceput pregătirile în vederea alegerilor comu­nale şi judeţene fixate până la 25 Martie. De la început, în coloanele ziarului nostru ne-am exprimat nedumerirea faţă de această grabă neobişnuită din partea liberalilor, de-a fixa at&t de hotărât in timp de două luni efectuarea tuturor alegerilor comunale, când vreme de peste trei ani s’au complăcut In a gospodări avutul public prin comisii Interi­mare şi când şi-au mărturisit teama de a se prezenta in faţa corpului electoral,­­ care atunci când totuşi au cutezat acest lucru , i-a respins net. Ministrul de interne a convocat în serii la consfătuiri in vederea alegerilor comunale şi judeţene, pe prefecţii judeţelor, pe şefii de organizaţii şi pe primarii oraşelor de reşe­dinţă, atât pe­ntru a se informa cât şi pentru a da dispoziţii.­­ Relaţiunle date de aceştia au fost de na­tură a îngrijora şi a alarma nu numai pe d. ministru de interne dar şi întreg guvernul, pentru că s’a arătat situaţia dezastruoasă pe care o are partidul liberal in faţa acestor alegeri.­­­­ D. Iuca a avut prilejul să afle din rapoartele prefecţilor, a primarilor şi a şefilor de organizaţii, că parti-.­ dul liberal este aproape inexistent pe terenul luptei electorale, locul lul fiind ocupat in mare parte de către organizaţiile extremiste pe care le-a Încurajat şi pe care Ie-a împins înainte In lupta politică, servin­­du-se de de ca de nişte organizaţii de manevră. In faţa acestei situaţii ce caută acum mă­suri şi pretexte pentru amânarea alegerilor comunale fixate după trei ani de domnie a comisiilor interimare. O nouă călcare de lege — lege votată de liberali! — nu mai con­tează nimic pentru guvernul care s’a obişnuit să-şi nesocotească propriile legi. , , Din convorbiri pe care le-am avut cu diverşi fruntaşi liberali din Ar­ I­deal, putem să anunţăm că guver- .. nul va hotărî amânarea alegerilor comunale şi judeţene. Această amânare se va hotărî îndeosebi pentru Ardeal şi Banat, pretextându-se că în faţa „blocurilor minoritare“ nu se poate realiza un acord al partidelor româneşti. In special se va căuta să se arate că partidul naţional-ţărănesc refuză ideea unei colabo­rar­i pe o singură listă. „ Nu vom discuta aici aceste pretexte ridi­col©. Guvernul dacă vorbeşte de primejdia „blocurilor minoritare“ în faţa dispersării for­ţelor politice româneşti, pe cari nu le poate aduna într’un singur mănunchiu. — Îşi dă el insuşi cel mai ruşinos certificat de nepu­tinţă şi de nepopularitate. Pentru soluţiona­rea acestei situaţii este o singură cale: ple­carea, lăsând altora sarcina de a realiza a­­ceastă unitate. ^ A j Dar nu despre aceasta e vorba a­­cum. Din câte ştim — şi am avut . I putinţa de a fi bine informaţi, — toată, această poveste a unei liste­­,_ de colaborare se rezumă Ia discuţii cu grupările extremiste, tocmai In vederea unul front Iib©ralo-extremist , Împotriva partidului naţ.-ţărănesc. Al doilea pretext pentru amânarea ale­gerilor comunale şi judeţene, s’a găsit In fap­tul că în curând expiră termenul unei treimi din consilierii comunali aleşi acolo unde s’au făcut alegeri, şi că deci urmează o nouă con­sultare a corpului cletoral şi în comunele care nu au fost gospodăriile de comisiile In­terimare. y, Vr Guvernul va amâna deci alegerile comu­nale fixate până la 25 Martie, pentru a le face deodată cu alegerea traimei de consilieri a căror mandat a expirat, pentru a nu agita de dou­ă ori ţara, şi pentru a nu face decât o singură dată cheltueli . Nu s’a ştiut acest lucru, al alegerilor de completare atunci când s’au fixat alegerile comunale şi judeţene? De ce se vine cu astfel de pretexte şi ridicole şi inutile? Adevărul este că îngrijorat de rapoar­tele prefecţilor, primarilor şi şefilor de orga-­­ nizaţii judeţene, guvernul nu mai are curajul să se prezinte in faţa alegătorilor. A ! Iar faptul că pentru Ardeal şi Ba­nat s’a accentuat imposibilitatea întocmirii unor liste de colaborare românească, — pentru care însă nu s’a schiţat nici măcar un înce­put de sondare şi de tratative — a­­rată că in special provinciile noa­stre vor rămânea şi pe mai departe ,. conduse de comisii interimare. Acest lucru s’a dovedit de altfel şi prin faptul că din marele număr de comisii in­terimare numite pe cuprinsul intregei ţări In cursul lunei Ianuarie, mai mult de jumătate au fost pentru oraşele şi judeţele din Ardeal şi Banat. _ m Alegerile legislative din Albania s‘au soldat cu o mare victorie a guvernului Tirana, 2 (Rador)­ — Ieri 3‘au ter­minat, în toată Albania, alegerile le­gislative­ După cum era de aşteptat, lista guvernului a obţinut succes de­plin. Toţi membrii guvernului au fost realeşi cu majorităţi sdrobitoare. Noua cameră albaneză va avea 56 de membri, dintre care numai 15 sunt noui aleși. Cum se legiferează... Din „lipsă de subiecte", parlamentul a luat vacanţă pentru câteva zile. Lip­să de subiecte însemnează lipsă de pro­­ecte de legi depuse desbaterii şi votă­rii deputaţilor şi senatorilor­ Intr- adevăr am arătat în repetate rânduri în ziarul nostru, că guvernul a renunţat la o serie de proecte de legi socotite până acum dintre cele mai im­portante şi s'a mulţumit să prezinte parlamentului câteva modificări de legi şi câteva proecte de ordin econo­mic­ Pentru a sublinia însă că vacanţa parlamentului s'a luat nu numai din „lipsă de subiecte" ci şi din lipsă de... parlamentari, ajunge să constatăm că la o şedinţă recentă în care au fost puse la vot mai multe proecte de legi, nu erau prezenţi decât 26,­­ zi şi două­zeci şi şase de deputaţi. Legiferarea se face astfel nu numai în mod grăbit dar şi neserios şi deci primejdios, prin surprizele pe care le rezervă. Iată numai două cazuri din consecin­ţele legiferărilor neserioase, nestudiate şi nedesbătute: Parlamentul a votat cu unanimitate legea interzicerii jocurilor de noroc ORIUNDE s-ar fi practicat. Cazinoul de la Sinaia argumentând că întrucât el are autorizaţia de jocuri printr-o le­ge specială, interzicerea aceasta nu-l priveşte,­­ şi deci a redeschis jocul. Ministerul de interne a luat măsuri de închidere a jocurilor şi la Sinaia, dar justiţia a anulat actul administrativ al Ministerului de interne, dând drepta­te de cauză Cazinoului. Lucrul acesta, care de­sigur va avea urmări, subli­niază limpede un fapt. Textul legii nu a fost îndestul de precis, pentru că s'a făcut prea în grabă şi nu s'a studiat chestiunea în amănunt şi în aşa fel, ca această lege de oprelişte să anuleze şi toate autorizaţiile speciale. Alt caz: La Bucureşti s-a constatat O CĂSĂ­TORIE PE HÂRTIE între un român şi o cetăţeană streină, care în tim­p ce îşi ţineai ,"Soţul din acte" în subsol, dându-i întreţinere şi ţigări, se spune că trăia în fericire cu logodnicul. Că­sătoria a fost făcută numai pentru că în conformitate cu legea, prin această simplă semnătură la ofițerul stării ci­vile ea a devenit româncă. Deci o că­sătorie de formă împotriva căreia din punct de vedere legal parchetul nu poate interveni pentrucă legea este ca­tegorică, deși ziarele scriu că s'a con­statat că această căsătorie s'a făcut numai pentru a nu mai fi nevoe de înoirea continuă a formalităţilor pen­tru prelungirea şederii în ţară, forma­lităţi cerute dela cetăţenii streini. Cazul este semnificativ din mai mul­te puncte de vedere- Lămuritor este în­să mai ales asupra uşurinţei şi lipsei de pregătire cu care se fac legiferă­rile grăbite. Dar ar putea să fie altfel, când din­tre reprezentanţii naţiunii trimişi în parlament tocmai pentru a studia şi redacta cât mai precis şi cât mai com­plet legile, sunt şedinţe la care din peste 300 de deputaţi nu participă de­cât 26 !... ION BRUMARU Sfatul parlamentar naţioal ţărănesc se întru­neşte mâine BUCUREŞTI. 2. — Şedinţa Sfatului par­lamentar naţional-ţărănesc se va întruni mâine Miercuri 3 Februarie la orele 11 a. m. la Clubul central al partidului din Bucureşti. Modificarea legii mire-or va fi votată in serala sesiune BUCUREŞTI. 2.­­ Aseară a avut loc la Ministerul Industriei şi Comerţului o impor­tantă consfătuire la care au participat dd. Dinu Brătianu, Tătărescu, Vaier Pop şi alţi câţiva membrii ai cabinetului. S-a discutat proiectul pentru modificarea legii mnelor, pe care guvernul vrea cu orice preţ să-l treacă zilele acestea prin parlament. Cercurile in­formate arată, că In această conferinţă s’a dat dlui ministru Vaier Pop mandatul de a fi intransigent, astfel ca drepturile Statului să fie asigurate şi mai mult prin noua lege a minelor. ÎNFIINŢAREA CONSILIULUI CONSULTATIV DIPLOMATIC BUCUREŞTI. 2. 1. Consiliul Consulta­tiv Dip­lomatic a luat azi fiinţă pe lângă Ministerul Externelor decretul apărând în Monitorul Oficial. Consiliul are de preşe­dinte pe d. Dimitrie Ghica iar ca membrii pe dd. Bilciurescu, Carp, Penescu, Ia­­cobschi și Boerescu.

Next