Patria, martie 1937 (Anul 19, nr. 48-72)
1937-03-02 / nr. 48
Anul al XlX-laa Nr. 48 r^P"'. rr. DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU Redacţia şi Administraţia: Strada Regina Maria Nr. 36. Telefon: 13—31. ABONAMENT: Abonament anual---------------------Lei 700.Fracţiuni de an, lunar------------Lei 60.Pentru funcţionari, anual------Lei 600.Fracţiuni de an, lunar------------Lei 55.Preoţi, înv., stud., ţărani anual . Lei 500.Fracţiunni de an, lunar------------Lei 45.Pentru autorităţi, inst., bănci, etc. Lei 1000.In străinătate dublu. teneul Asociaţiunii Marţi 2 Martie 1937. SIBIU. TAXA POSTALA IPLATITA IN NUMERAR Nr. 224815/929. Lei 2 Organ al Partidului National Țărănesc Bucureşti, 2. (Prin telefon)• Aseară pe la orele 9 pe când d. Traian Buatu rectorul Universităţii din Iaşi şi fost preşedinte al Senatului, se întorcea de la o şedinţă a consiliului universitar, în dreptul locuinţei sale din Str. Toma, Cosma, a fost întâmpinat de trei necunoscuţi, unul în costum naţional şi doi îmbrăcaţi civil. Distinsul profesor universitar a fost apucat prin surprindere şi în timp ce unul din indivizi i-a astupat gura ţinându-l imobilizat, ceilalţi au început să-l lovească cu bâtele şi cu cuţitele. Rectorul Universităţii din Iaşi a căzut într-un lac de sânge. Descoperit câteva clipe după agresiune a fost dus la spitalul „Spiridon“ unde profesorul Tănăsescu i-a făcut imediat o intervenţie chirurgicală. Rana cea mai serioasă este aceea care prin ureche i-a pătruns în ţeasta capului. In orasul nopţii consiliul medical a hotărât să-i facă o nouă operaţie. Starea profesorului Bratu este extrem de gravă. Sunt temeri de complicaţii care ar putea să devină fatale, întrucât rectorul Universităţii din Iaşi sufere şi de diabet. ALTE AMĂNUNTELa ora 5 când închidem ediţia primim nouă amănunte în legătură cu atentatul săvârşit împotriva dlui prof. Traian Bratu, rectorul Universităţii din Iaşi. Profesorul Bratu a fost atacat mai întâi de un individ pe care fostul preşedinte al Senatului a reuşit să-l doboare la pământ. O clipă mai târziu însă alţi doi indivizi au sărit asupra lui lovindu-1 cu cuţitele şi doborându-1 la pământ. La spital s-a constatat că are trei răni grave, una la obraz alta în ureche, care e adâncă până la craniu şi cea de a treia în omoplat. In urma operaţiilor făcute în cursul nopţii, medicii cred că cu toate că d. prof. sufere de diabet, totuşi va putea fi salvat.CĂMINUL STUDENŢESC „RAPA GALBENA“ ASEDIAT DE POLIŢIE Autorităţile din Iaşi imediat ce au prins de veste despre atentatul săvârşit împotriva rectorului Universităţii au început cu mare aparat să cerceteze pentru a descoperi pe fioroşii agresori, încă în cursul nopţii au fost arestaţi peste 30 de indivizi. Cum Siguranţa crede că atentatul a fost ticluit în căminul studenţesc „Râpa Galbenă“ care este în acelaş timp şi sediul Gărzii de Fier, autorităţile s-au deplasat pentru a face investigaţiile necesare. Reprezentanţii forţei publice însă nu au putut intra în cămin întrucât studenţii gardişti s-au baricadat în clădire încuind uşile şi refuzând să deschidă Poliţia după ce a împrejmuit căminul a făcut somările legale, procedând apoi la asedierea căminului. Până în clipa când închidem ediţia căminul studenţesc „Râpa Galbenă“ nu s-a predat încă autorităţilor. Studenţii încearcă cu toate mijloacele care le dau la dispoziţie să împiedice intrarea poliţiei în localul căminului. Teroarea gardistă continuă să facă victime Un odios atentat împotriva dlui prof .Traian Bratu, rectorul Universităţii din Iaşi şi fost preşedinte al Senatului Venerabilul profesor a fost atacat mişeleşte şi grav rănit de trei indivizi necunoscuţi. Starea victimei este gravă, încă în cursul nopţii fiind necesare două intervenţii chirurgicale Căminul „Râpa galbenă“ asediat de poliție P. Mihai Popovici declară: Magistratura nu poate fi aservită politicianismului Proectul pentru modificarea legii de reorganizare judecătorească urmăreşte un scop personal D. Mihai Popovici, fost ministru de Justiţie, răspunzând unei întrebări a ziarului „Tempo“, în legătură cu proectul de modificare a legii de reorganizare judecătorească, a făcut următoarele declaraţii: — „Proectul pentru modificarea legii de reorganizare judecătorească“ este emanaţiunea unui „avocat“ şi om politic care încearcă să-şi creeze „legături“ în forurile superioare judecătoreşti deci un scop personal. Este timpul ca în Ţara românească să înceteze această mentalitate. Consiliul superior al magistraturii este tot o operă liberală, l-am găsit şi l-am lăsat intact pentru că am fost de părere că este o instituţiune raţională. Participarea preşedinţilor Curţilor de Apel este necesară pentru motivul că aceştia sunt în măsură să-şi cunoască şi să-şi aprecieze subalternii. Din acest punct de vedere găsesc că legea veche era bună. Dacă acum se încearcă modificarea magistraturii. Instituţia aceasta este atât de suplă ca să nu se poată preta politicianismului pe care actualul guvern încearcă să i-l impună. Curtea de Casaţie ar trebui să fie o Instituţie ferită de orice politicianism. Numai această perfectă obiectivitate a magistraţilor ii va putea feri să nu fie modificaţi fundamental. Pentru că instituţiuni obiective primesc toate partidele. Instituţiunea însă în care un partid încearcă să-şi vâre aserviţii lor politici va fi repudiată de orice alt partid. Ce să mai vorbesc despre diferitele dispoziţiuni din proect cari sunt pe sprânceană, dispoziţiuni personale, fie pentru unul sau altul, fie contra unuia sau altuia. Este admisibil ca tocmai în justiție să se admită legi cu caracter pur personal, lipsite cu desăvârșire de crteriu obiectiv? Cred că nu. Istoria se repetă Peste 6 miliarde expediente financiare In ziarul „Prezentul“, d. Virgil Madgearu, fost ministru de finanţe publică un substanţial articol asupra „echilibrului bugetar“, din care desprindem următoarele precizări: Ministrul de finanţe a recunoscut, într-un document oficial, că în ultimii trei ani, bugetul a folosit 6.600 milioane lei expediente financiare. Pentru a se arăta că bugetul este echilibrat, se trec fonduri încasate, cu scopul precizat în buget, de a se lichida rămășițele de plată din anul precedent, la bugetul ordinar. Prin aceasta se amână lichidarea resetanţelor de plată, dăunându-se creditul curent al Statului la proprii săi furnizori, care, siliţi să calculeze dobânzi, scumpesc aprovizionarea serviciilor publice. Se lasă deschis exerciţiul bugetar după 31 Martie câteva zile — anul acesta zece zile! — şi se trec încasări cuvenite anului în curs, pentru a se mări încasările din exerciţiul închis... Se încasează la buget sume însemnate, provenite din fonduri cu altă destinaţie (ex. fondul primelor de export). Ceea ce a întrecut toate aceste artificii, este insă procedeul folosit, — pe lângă celelalte, — pentru a crea chiar un excedent în bugetul pe exerciţiul 1935-36■ S-au considerat drept încasări în numerar sau în compensaţie, o sumă de 211 milioane lei, reprezentând, de fapt, o cheltuială şi anume: bonuri de tezaur primite în plată pentru impozite. — Nu-i nici o nevoie de pricepere tehnică, spre a se înţelege că, primind drept numerar bonuri de tezaur vor lipsi din cassa statului 211 milioane lei şi — cum bugetul de cheltueli e tot aragajat, — aceasta va crea un deficit corespunzător. — Cu toate acestea sunt destui cari s-au lăsat înşelaţi şi socotesc că, numai dorinţa de polemică a puteit îndemna să se releveze acest procedeu incorect. Sunt unii miniştri de finanţe, cari au darul de a pleda în mod abil procesele şi capătă câştig de cauză de la cei ce-şi asumă rolul de judecători. Ventilă Brătianu a făcut parte din această categorie. De aceea, când s-au relevat golurile bugetare lăsate de „excedentele“ sale, cel care a cutezat să înfrunte pe marele vistiernic a fost hulit ca opozant. — Dar golurile bugetare nuau putut fi umplute cu sentinţe. Şi când au trebuit să fie umplute cu aur greu, au fost descoperite și — în sfârșit — recunoscute... — Istoria se repetă. . . 1 „Patriei” sunt rugaţi să comziarul nostru cu celelalte ziare apărute în aceiaşi zi. Vor putea constata uşor calitatea şi raiditatea serviciului nostru de informaţii care ne îndreptăţeşte să-i rugăm a aprecia jertfele ce le facem, pentru a da Ardealului un ziar modern şi complect. încă nici o faptă hotărâtă Primul ministru face „personal răspunzători“ pe prefecţii judeţelor pentru ordinea publică Dar nici ministrul de interne nici cel de Justiţie nu se alina de cauzele anarhiei Pentru a fi în nota vremei, am putea caracteriza situaţia in următoarele: după săptămâna copilului, după o săptămână a laptelui, după o săptămână a vinului, guvernul s’a simţit dator să regizeze şi o „săptămână a ordine! publice“. Intr’adevăr dela remanierea guvernului, ca o mărtise-lie că remanierea nu s’a făcut decât pentru motive de ordine, zilnic au loc consfătuiri, zilnic se dau declaraţii, se întocmesc proiecte de legi şi se publică comunicate. Exact ca în luna August anul trecut, când pentru aceleaş motive de ordine publică, d. Inculeţ a trebuit să plece de la Ministerul de Interne, iar d. Valeri Pop de la acel de Justiţie. Să nădăjduim că efectele nu vor fi aceleaşi de astă dată, adică egale cu zero, şi că într’adevăr se vor produce o seamă de schimbări care sunt aşteptate şi necesare. In calitatea sa de ministru de interne, d. Tătărescu i-a convocat la sine pe toţi prefecţii judeţelor, iar d. ministrulSasu, ca şef al departamentului justiţiei, a avut o conferinţă importantă cu procurorii generali ai Curţilor de Apel. Subliniind hotărârea sa de a curma dezordinele şi starea de anarhie provocată de cetele tulburătorilor, d. Tătărescu a declarat că va face răspunzători personal pe prefecţii judeţelor1, pentru orice act de răsvrătire împotriva legilor. D. ministru al Justiţiei, cu o energie şi cu o hotărire pe care trebue să recunoaştem că n’a avut-o nici unul dintre miniştrii de justiţie de până acum ai regimului Tătărescu, a cerut reprimarea cu toate mijloacele a terorismului tulburătorilor, spunând că „indiferent de natura mobilelor desordinelor, — comuniste naţionaliste, creştine, extremism politic de dreapta sau de stânga, — Justiţia este datoare să reprime cu egală asprime toate infracţiunile de asemenea gen, căci altmintrelea societatea noastră ar fi ameninţată să meargă spre disoluţiune“. Atâta doar că de la remaniere şi până azi n’am văzut încă în afară de declaraţii şi comunicate, nici o faptă energică pentru restabilirea ordinei. Dinpotrivă, la Bacău, în cursul alegerilor comunale, guvernul a tolerat teroarea şi desordinele deslănţuite de cetele bătăuşilor gogo-cuzişti, fără a interveni pentru restabilirea ordinei. C. avocat Iuliu Cristian, şeful partidului naţional-ţărănesc din Bacău, a declarat că în urma isprăvilor gogo-cuziste de la Bacău, sunt peste 30 de grav răniţi şi că 35 magazine au fost devastate. Decanul Baroului din Bacău, şeful, local al georgiştilor, d. Gr. A. Mârza, a confirmat şi dsa aceste declaraţii, arătând că de când se ştie nu a văzut un spectacol mai înfiorător. In acelaş timp în presă şi în parlament s’a stăruit asupra izvoarelor anarhiei şi desordinelor, cerându-se stârpirea acestor izvoare, nu numai măsuri împotriva efectelor lor. I )S’a arătat astfel că o anumită organizaţie politică — fosta Gardă de fier — s’a substituit Statului in atribuţiunile Iui, declarând că apără interesele Statului chiar şi contra Statului. ' iS’a substituit astfel Statului in dreptul de-a distribui justiţia, şi prin tribunalele ei a judecat şi condamnat. S’a substituit apoiStatului în dreptul de-a sancţiona, executând printr’o poliţie specială, sentinţe de sancţionare şi chiar sentinţe de moarte. Nici noul ministrul de Interne şi nici noul ministru de justiţie, nu au încercat să se atingă măcar de izvoarele cari au putut da naştere unor situaţii anarhice de acest fel. Se încearcă soluţionarea situaţiei cu o nouă lege asupra portului de uniforme şi insigne, ca şi cura nu ar exista o astfel de lege şi ca şi cum însuşi Codul Penal nu ar prevedea sancţiuni pentru purtătorii de uniforme de insigne şi embleme. Noi ştim că deşi nesocotită şi căzută în desuetitudine există şi acum o lege care interzice portul uniformelor, dar legea aceasta nu s’a aplicat, sau când s’a încercat să se aplice, s’au pronunţat sentinţe de achitare. Nu de legi pentru menţinerea ordinei a dus lipsă guvernul Tătărescu, ci de sinceritate şi energie la aplicarea lor. De altfel însuşi partidul liberal a călcat această lege organizându-şi „arcaşii“ cu cămăşi galbene cu cruce. Vorbele sunt dintre cele mai răsunătoare şi mai energice, în această „săptămână a ordinei“. Faptele însă întârzie. Iată de ce nu putem privi decât cu scepticism şi cu îngrijorare la ceea ce poate să mai aducă ziua de mâine. O nouă biruinţă naţional-tărănistă La Siret, cu toată teroarea cuzistă, naţional-ţărăniştii au obţinut 6 mandate, liberalii 4, iar gogo-cuziştii nici unul — Vinovaţii pentru dezordinele de la Bacău — BUCUREŞTI, 2 (Prin telefon). — Eri au avut loc alegerile comunale din orăşelul Siret. III . Bandele cuziste, au Încercat, ca şi la Bacău, să împiedece accesul votanţilor la vot, dislănţuind o teroare nemaipomenită. In special alegătorii evrei au suferit de pe urma teroarei gogo-cuziste. Aceştia pur şi simplu au fost blocaţi in casele lor, nepermiţându-li-se ieşirea din locuinţe. Din 1898 înscrişi, n’au putut vota decât 1367. Deci peste 500 alegători n’au putut să exercite dreptul de vot. Cu toate acestea la despierea scrutinului, naţional-ţărăniştii au obţinut 516, liberalii 421, gogo-cuziştii numai 243. Naţional-ţărăniştii au obţinut 6 locuri, iar guvernamentalii 4. Gogo-cuziştii, cu toată teroarea deslănţuită n'au putut obţine nici un loc, jjţi , Vinovaţii de la Bacău BUCUREŞTI, 2 (Prim telefon). Ziarul „Adevărul“ care a trimis un redactor pentru a face o anchetă la Bacău, arată că vinovat de cele întâmplate în această localitate este prefectul de judeţ, Leonida Dumitrescu. In continuarea reportajului, se pecizează că Bacăul de mai multă vreme se află sub teroarea unor bande organizate care, cu ocazia fiecărei manifestaţiuni politice, se dedau la cele mai violente atacuri. Ministerul de interne care a cerut relatări telefonice în ziua alegerilor, sesizat şi de unele zvonuri care circulau cu privire la ciocnirile de la Bacău, a fost informat că totul se reduce la simple incidente electorale și că nimic, din ce a publicat presa, nu corespunde adevărului, i . i . ^ ■ Cu toate acestea Ministerul de Interne a aflat că „simplele incidente electorale sunt mult mai grave decât se credea și în consecinţă a dispus o severă anchetă pentru a se afla în sarcina cui cade răspunderea pentru cele Întâmplate. Primul care va trebui să suporte consecinţele acestei anchete, va fi prefectul judeţului, care n’a luat măsuri suficiente pentru preîntâmpinarea desordinelor. Lege specială pentru sancţionarea funcţionarilor publici abuzivi BUCUREŞTI, 2 (din telefon). — Ziarele apărute aseară în Capitală precizează că guvernul intenţionează să depună o lege specială pentru că în timpul vacanţei parlamentare să aibe depline puteri cu privire la sancţionarea pe loc a tuturor funcţionarilor publici abuzivi sau cari nu-şi exercită funcţiunea în mod cinstit. Se modifică legea stării de asediu BUCUREŞTI, 2 (Prin telefon). — In cercurile apropiate ale guvernului se precizează că legea actuală a stării de asediu va suferi o modificare, în sensul ca toate actele de tulburare cari se vor săvârşi, vor fi trimise spre judecare instanţelor militare. Modificarea aceasta se face pentru evitarea discuțiilor cu privire la competința. Desbaterile parlamentare „Antifascist nu este identic cu comunist...“ O precizare a dlui Virgil Madgearu Bucureşti, 2 (SIR). In şedinţa de ieri a Camerii d. Nae Popescu a depus un memoriu al ofiţerilor invalizi cerând Ministerului de finanţe să aibe în vedere doleanţele lor. D. deputat Zamfirescu întreabă când se va depune proectul relativ la încadrarea funcţionarilor P. T. T. D. Radu Lascu (georgist) cere prelungirea termenului pentru preschimbarea cărţilor de capacitate. D. Rota (vaidist) se ocupă de acţiunea guvernului anunţată pentru restabilirea ordinei- Relevă că aceste măsuri se traduc prin dispoziţii luate împotriva partidelor naţionaliste. Crede că această acţiune trebue îndreptată numai împotriva comuniştilor. D. Prelipeanu (cuzist) relevă cazul unui naţional-ţărănist care s-a declarat antifascist. D. V. Madgearu declară că antifascist şi comunist nu este tot una, şi protestează împotriva calomnierii naţional-ţărăniştilor de a fi comunişti. D. Goga declară că este o greşeală să se ia măsuri de represiune împotriva studenţilor. In continuare afirmă că ţara este plină de o reţea comunistă. D. Madgearu, luând din nou cuvântul protestează că ori de câte ori apare un comunicat sau manifest, fie că aparţine organizaţiei comuniste, fie căemană de la Siguranţă, este pus în legătură cu Partidul naţional-ţărănesc.Secretarul general al P. N. Ţ. arată că a dat dispoziţii partizanilor să nu ia parte în organizaţiile antifasciste. ,D. Madgearu la sfârşit citeşte nişte manifeste ale „Uniunii sacre a braţului care nu iartă“ şi relevă cum asociaţia asta extremistă ameninţă pe oamenii de stat.