Patria, martie 1937 (Anul 19, nr. 48-72)

1937-03-02 / nr. 48

Anul al XlX-laa Nr. 48 r^P"'. rr. DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU Redacţia şi Administraţia: Strada Regina Maria Nr. 36. Telefon: 13—31. ABONAMENT: Abonament anual---------------------Lei 700.­Fracţiuni de an, lunar------------Lei 60.­Pentru funcţionari, anual------Lei 600.­Fracţiuni de an, lunar------------Lei 55.­Preoţi, înv., stud., ţărani anual . Lei 500.­Fracţiunni de an, lunar------------Lei 45.­Pen­tru autorităţi, inst., bănci, etc. Lei 1000.­­In străinătate dublu. ten­eul Asociaţiunii Marţi 2 Martie 1937. SIBIU. TAXA POSTALA IPLATITA IN NUMERAR Nr. 224815/929. Lei 2 Organ al Partidului National Țărănesc Bucureşti, 2. (Prin telefon)•­­ Asea­ră pe la orele 9 pe când d. Traian Bua­tu rectorul Universităţii din Iaşi şi fost preşedinte al Senatului, se în­torcea de la o şedinţă a consiliului uni­versitar, în dreptul locuinţei sale din Str. Toma, Cosma, a fost întâmpinat de trei necunoscuţi, unul în costum naţional şi doi îmbrăcaţi civil. Distin­sul profesor universitar a fost apucat prin surprindere şi în timp ce unul din indivizi i-a astupat gura ţinându-l i­­mobilizat, ceilalţi au început să-l lo­vească cu bâtele şi cu cuţitele. Rectorul Universităţii din Iaşi a că­zut într-un lac de sânge. Descoperit câteva clipe după agresiune a fost dus la spitalul „Spiridon“ unde profesorul Tănăsescu i-a făcut imediat o inter­venţie chirurgicală. Rana cea mai se­rioasă este aceea care prin ureche i-a pătruns în ţeasta capului. In orasul nopţii consiliul medical a hotărât să-i facă o nouă operaţie. Starea profesorului Bratu este ex­trem de gravă. Sunt temeri de compli­caţii care ar putea să devină fatale, în­trucât rectorul Universităţii din Iaşi sufere şi de diabet. ALTE AMĂNUNTE­La ora 5 când închidem ediţia pri­mim nouă amănunte în legătură cu a­­tentatul săvârşit împotriva dlui prof. Traian Bratu, rectorul Universităţii din Iaşi. Profesorul Bratu a fost ata­cat mai întâi de un individ pe care fostul preşedinte al Senatului a reuşit să-l doboare la pământ. O clipă mai târziu însă alţi doi indivizi au sărit a­­supra lui lovindu-1 cu cuţitele şi dobo­­rându-1 la pământ. La spital s-a con­statat că are trei răni grave, una la obraz alta în ureche, care e adâncă până la craniu şi cea de a treia în o­­moplat. In urma operaţiilor făcute în cursul nopţii, medicii cred că cu toate că d. prof. sufere de diabet, totuşi va putea fi salvat.­­CĂMINUL STUDENŢESC „RAPA GALBENA“ ASEDIAT DE POLI­ŢIE Autorităţile din Iaşi imediat ce au prins de veste despre atentatul săvâr­şit împotriva rectorului Universităţii au început cu mare aparat să cercete­ze pentru a descoperi pe fioroşii agre­sori, încă în cursul nopţii au fost ares­taţi peste 30 de indivizi. Cum Siguranţa crede că atentatul a fost ticluit în căminul studenţesc „Râ­pa Galbenă“ care este în acelaş timp şi sediul Gărzii de Fier, autorităţile s-au deplasat pentru a face investiga­ţiile necesare. Reprezentanţii forţei publice însă nu au putut intra în că­min întrucât studenţii gardişti s-au baricadat în clădire încuind uşile şi refuzând să deschidă­ Poliţia după ce a împrejmuit căminul a făcut somările legale, procedând a­­poi la asedierea căminului. Până în clipa când închidem ediţia căminul studenţesc „Râpa Galbenă“ nu s-a pre­dat încă autorităţilor. Studenţii în­cearcă cu toate mijloacele care le d­­au­­ la dispoziţie să împiedice intrarea po­liţiei în localul căminului. Teroarea gardistă continuă să facă victime Un odios atentat împotriva dlui prof .Traian Bratu, rectorul Universităţii din Iaşi şi fost preşedinte al Senatului Venerabilul profesor a fost atacat mişeleşte şi grav rănit de trei indivizi necunoscuţi. Starea victimei este gravă, încă în cursul nopţii fiind necesare două in­tervenţii chirurgicale Căminul „Râpa galbenă“ asediat d­e poliție P. Mihai Popovici declară: Magistratura nu poate fi aservită politicianismului Proectul pentru modificarea legii de reorganizare judecătorească urmăreşte un scop personal D. Mihai Popovici, fost ministru de Justiţie, răspunzând unei întrebări a zia­rului „Tempo“, în legătură cu proectul de modificare a legii de reorganizare judecă­torească, a făcut următoarele declaraţii: —­ „Proectul pentru modificarea legii de reorganizare judecătorească“ este ema­­naţiunea unui „avocat“ şi om politic care încearcă să-şi creeze „legături“ în foruri­le superioare judecătoreşti deci un scop personal. Este timpul ca în Ţara românească să înceteze această mentalitate. Consiliul superior al magistraturii este tot o operă liberală, l-am găsit şi l-am lăsat intact pentru că am fost de părere că este o instituţiune raţională. Participa­rea preşedinţilor Curţilor de Apel este ne­cesară pentru motivul că aceştia sunt în măsură să-şi cunoască şi să-şi aprecieze subalternii. Din acest punct de vedere găsesc că legea veche era bună. Dacă acum se încearcă modificarea magistraturii. Instituţia aceasta este atât de suplă ca să nu se poată preta politicianismului pe care actualul gu­vern încearcă să i-l impună. Curtea de Casaţie ar trebui să fie o Instituţie ferită de orice politicianism. Numai această perfectă obiectivitate a magistraţilor ii va putea feri să nu fie modificaţi fundamental. Pentru că instituţiuni obiective primesc toate partidele. Instituţiunea însă în care un partid încearcă să-şi vâre aserviţii lor politici va fi repudiată de orice alt partid. Ce să mai vorbesc despre diferitele dis­­poziţiuni din proect cari sunt pe sprân­ceană, dispoziţiuni personale, fie pentru unul sau altul, fie contra unuia sau altuia. Este admisibil ca tocmai în justiție să se admită legi cu caracter pur per­sonal, lipsite cu desăvârșire de crteriu obiectiv? Cred că nu. Istoria se repetă Peste 6 miliarde expediente financiare In ziarul „Prezentul“, d. Virgil Mad­­gearu, fost ministru de finanţe publi­că un substanţial articol asupra „echi­librului bugetar“,­­ din care desprin­dem următoarele precizări: Ministrul de finanţe a recunoscut, într-un document oficial, că în ultimii trei ani, bugetul a folosit 6.600 milioa­ne lei expediente financiare.­­ Pentru a se arăta că bugetul este e­­chilibrat, se trec fonduri încasate, cu scopul precizat în buget, de a se lichi­da rămășițele de plată din anul prece­dent, la bugetul ordinar. Prin aceasta se amână lichidarea resetanţelor de plată, dăunându-se creditul curent al Statului la proprii săi furnizori, care, siliţi să calculeze dobânzi, scumpesc aprovizionarea serviciilor publice. Se lasă deschis exerciţiul bugetar după 31 Martie câteva zile — anul acesta zece zile! — şi se trec încasări cuve­nite anului în curs, pentru a se mări încasările din exerciţiul închis... Se încasează la buget sume însemnate, provenite din fonduri cu altă destina­ţie (ex. fondul primelor de export). Ceea ce a întrecut toate aceste arti­ficii, este insă procedeul folosit, — pe lângă celelalte, — pentru a crea chiar un excedent în bugetul pe exerciţiul 1935-36■ S-au considerat drept înca­sări în numerar sau în compensaţie, o sumă de 211 milioane lei, reprezen­tând, de fapt, o cheltuială şi anume: bonuri de tezaur primite în plată pen­tru impozite. — Nu-i nici o nevoie de pricepere teh­nică, spre a se înţelege că, primind­­ drept numerar bonuri de tezaur vor lipsi din cassa statului 211 milioane lei şi — cum bugetul de cheltueli e tot ara­­gajat, — aceasta va crea un deficit co­respunzător. — Cu toate acestea sunt destui cari s-au lăsat înşelaţi şi socotesc că, nu­mai dorinţa de polemică a puteit în­demna să se releveze acest procedeu incorect. Sunt unii miniştri de finanţe, cari au darul de a pleda în mod abil proce­sele şi capătă câştig de cauză de la cei ce-şi asumă rolul de judecători. Venti­lă Brătianu a făcut parte din această categorie. De aceea, când s-au relevat golurile bugetare lăsate de „exceden­tele“ sale, cel care a cutezat să înfrun­te pe marele vistiernic a fost hulit ca opozant. — Dar golurile bugetare nuau putut fi umplute cu sentinţe. Şi când au trebu­it să fie umplute cu aur greu, au fost descoperite și — în sfârșit — recunos­cute... — Istoria se repetă. . . 1 „Patriei” sunt rugaţi să com­­ziarul nostru cu celelalte ziare apă­rute în aceiaşi zi. Vor putea constata uşor calitatea şi ra­­­­­iditatea serviciului nostru de informaţii care ne îndreptăţeşte să-i rugăm a aprecia jertfele ce le facem, pentru a da Ardealu­lui un ziar modern şi complect. încă nici o faptă hotărâtă Primul ministru face „personal răspunzători“ pe prefecţii judeţelor pentru ordinea publică Dar nici ministrul de interne nici cel de Justiţie nu se alina de cauzele anarhiei Pentru a fi în nota vremei, am putea ca­racteriza situaţia in următoarele: după săp­tămâna copilului, după o săptămână a lap­telui, după o săptămână a vinului, guvernul s’a simţit dator să regizeze şi o „săptămână a ordine! publice“. Intr’adevăr dela remanierea guvernului, ca o mărtise-lie că remanierea nu s’a făcut decât pentru motive de ordine, zilnic au loc consfă­tuiri, zilnic se dau declaraţii, se întocmesc proiecte de legi şi se publică comunicate. E­­­­xact ca în luna August anul trecut, când pentru aceleaş motive de ordine publică, d. Inculeţ a trebuit să plece de la Ministerul de Interne, iar d. Valeri Pop de la acel de Justi­ţie. Să nădăjduim că efectele nu vor fi ace­leaş­­i de astă dată, adică egale cu zero, şi că într’adevăr se vor produce o seamă de schimbări care sunt aşteptate şi necesare. In calitatea sa de ministru de interne, d. Tătărescu i-a convocat la sine pe toţi pre­fecţii judeţelor, iar d. ministru­lSasu, ca şef al departamentului justiţiei, a avut o confe­rinţă importantă cu procurorii generali ai Curţilor de Apel. Subliniind hotărârea sa de a curma dezor­­dinele şi starea de anarhie provocată de ce­tele tulburătorilor, d. Tătărescu a declarat că va face răspunzători personal pe prefecţii ju­deţelor1, pentru orice act de răsvrătire împo­triva legilor. D. ministru al Justiţiei, cu o energie şi cu o hotărire pe care trebue să recunoaştem că n’a avut-o nici unul dintre miniştrii de jus­tiţie de până acum ai regimului Tătărescu,­­ a cerut reprimarea cu toate mijloacele a terorismului tulburătorilor, spunând că „in­diferent de natura mobilelor desordinelor, — comuniste­ naţionaliste, creştine, extremism politic de dreapta sau de stânga, — Justiţia este datoare să reprime cu egală asprime toate infracţiunile de asemenea gen, căci alt­mintrelea societatea noastră ar fi amenin­ţată să meargă spre disoluţiune“. Atâta doar că de la remaniere şi până azi n’am văzut încă în afară de declaraţii şi co­municate, nici o faptă energică pentru resta­bilirea ordinei. Dinpotrivă, la Bacău, în cursul alegerilor comunale, guvernul a tolerat teroarea şi de­­sordinele deslănţuite de cetele bătăuşilor go­­go-cuzişti, fără a interveni pentru restabili­rea ordinei. C. avocat Iuliu Cristian, şeful partidului naţional-ţărănesc din Bacău, a declarat că în urma isprăvilor gogo-cuziste de la Bacău, sunt peste 30 de grav răniţi şi că 35 maga­zine au fost devastate. Decanul Baroului din Bacău, şeful, local al georgiştilor, d. Gr. A. Mârza, a confirmat şi dsa aceste declaraţii, arătând că de când se ştie nu a văzut un spectacol mai înfiorător. In acelaş timp în presă şi în parlament s’a stăruit asupra izvoarelor anarhiei şi de­sordinelor, cerându-se stârpirea acestor iz­voare, nu numai măsuri împotriva efectelor lor.­­ I )S’a arătat astfel că o anumită organizaţie politică — fosta Gardă de fier — s’a substi­tuit Statului in atribuţiunile Iui, declarând că apără interesele Statului chiar şi contra Statului. ' iS’a substituit astfel Statului in dreptul de-a distribui justiţia, şi prin tribunalele ei a judecat şi condamnat. S’a substituit apoi­­Statului în dreptul de-a sancţiona, executând printr’o poliţie specială, sentinţe de sancţio­nare şi chiar sentinţe de moarte. Nici noul ministrul de Interne şi nici noul ministru de justiţie, nu au încercat să se a­­tingă măcar de izvoarele cari au putut da naştere unor situaţii anarhice de acest fel. Se încearcă soluţionarea situaţiei cu o nouă lege asupra portului de uniforme şi in­signe, ca şi cura nu ar­ exista o astfel de lege şi ca şi cum însuşi Codul Penal nu ar pre­vedea sancţiuni pentru purtătorii de unifor­me de insigne şi embleme. Noi ştim că deşi nesocotită şi căzută în desuetitudine există şi acum o lege care in­terzice portul uniformelor, dar legea aceasta nu s’a aplicat, sau când s’a încercat să se aplice, s’au pronunţat sentinţe de achitare. Nu de legi pentru menţinerea ordinei a dus lipsă guvernul Tătărescu, ci de sinceritate şi energie la aplicarea lor. De altfel însuşi par­tidul liberal a călcat această lege organizân­­du-şi „arcaşii“ cu cămăşi galbene cu cruce. Vorbele sunt dintre cele mai răsunătoare şi mai energice, în această „săptămână a or­dinei“. Faptele însă întârzie. Iată de ce nu putem privi decât cu scepticism şi cu îngri­jorare la ceea ce poate să mai aducă ziua de mâine. O nouă biruinţă naţional-t­ărănist­ă La Siret, cu toată teroarea cuzistă, naţional-ţărăniştii au obţinut 6 mandate, liberalii 4, iar gogo-cuziştii nici unul — Vinovaţii pentru dezordinele de la Bacău —­ ­ BUCUREŞTI, 2 (Prin telefon). — Eri au avut loc alegerile­ comunale din orăşelul Si­ret. I­­­I­I . Bandele cuziste, au Încercat, ca şi la Ba­cău, să împiedece accesul votanţilor la vot, di­slănţuind o teroare nemaipomenită. In spe­cial alegătorii evrei au suferit de pe urma te­­roarei gogo-cuziste. Aceştia pur şi simplu au fost blocaţi in casele lor, nepermiţându-li-se ieşirea din locuinţe. Din 1898 înscrişi, n’au putut vota decât 1367. Deci peste 500 alegători n’au putut să exercite dreptul de vot. Cu toate acestea la despierea scrutinului, naţional-ţărăniştii au obţinut 516, liberalii 421, gogo-cuziştii numai 243. Naţional-ţărăniştii au obţinut 6 locuri, iar guvernamentalii 4. Gogo-cuziştii, cu toată teroarea deslănţuită n'au putut obţine nici un loc, jjţi , Vinovaţii de la Bacău BUCUREŞTI, 2 (P­rim telefon).­­ Ziarul „Adevărul“ care a trimis un redactor pentru a face o anchetă la Bacău, arată că vinovat de cele întâmplate în această localitate este prefectul de judeţ, Leonida Dumitrescu. In continuarea reportajului, se p­ecizează că Bacăul de mai multă vreme se află sub teroarea unor bande organizate care, cu oca­zia fiecărei manifestaţiuni politice, se dedau la cele mai violente atacuri. Ministerul de interne care a cerut relatări telefonice în ziua alegerilor, sesizat şi de u­­nele zvonuri care circulau cu privire la cioc­nirile de la Bacău, a fost informat că totul se reduce la simple incidente electorale și că nimic, din ce a publicat presa, nu corespunde adevărului, i . i . ^ ■ Cu toate acestea Ministerul de Interne a aflat că „simplele incidente electorale sunt mult mai grave decât se credea și în con­secinţă a dispus o severă anchetă pentru a se afla în sarcina cui cade răspunderea pen­tru cele Întâmplate. Primul care va trebui să suporte consecin­ţele acestei anchete, va fi prefectul judeţu­lui, care n’a luat măsuri suficiente pentru preîntâmpinarea desordinelor. Lege specială pentru sancţionarea funcţionarilor publici abuzivi BUCUREŞTI, 2 (d­in telefon). — Ziarele apărute aseară în Capitală precizează că gu­vernul intenţionează să depună o lege spe­cială pentru că în timpul vacanţei parlamen­tare să aibe depline puteri cu privire la sancţionarea pe loc a tuturo­r funcţionarilor publici abuzivi sau cari nu-şi exercită func­ţiunea în mod cinstit. Se modifică legea stării de asediu BUCUREŞTI, 2 (Prin telefon). — In cer­curile apropiate ale guvernului se precizează că legea actuală a stării de asediu va suferi o modificare, în sensul ca toate actele de tulburare cari se vor săvârşi, vor fi trimise spre judecare instanţelor militare. Modificarea aceasta se face pentru evi­tarea discuțiilor cu privire la competința. Desbaterile parlamentare „Antifascist nu este identic cu comunist...“ O precizare a dlui Virgil Madgearu Bucureşti, 2 (SIR).­­ In şedinţa de ieri a Camerii d. Nae Popescu a depus un memoriu al ofiţerilor invalizi ce­rând Ministerului de finanţe să aibe în vedere doleanţele lo­r. D. deputat Zamfirescu întreabă când se va depune proectul relativ la în­cadrarea funcţionarilor P. T. T. D. Radu Lascu (georgist) cere pre­lungirea termenului pentru preschim­barea cărţilor de capacitate. D. Rota (vaidist) se ocupă de acţiu­nea guvernului anunţată pentru resta­bilirea ordinei- Relevă că aceste mă­suri se traduc prin dispoziţii luate îm­potriva partidelor naţionaliste. Crede că această acţiune trebue îndreptată numai împotriva comuniştilor. D. Prelipeanu (cuzist) relevă cazul unui naţional-ţărănist care s-a decla­rat antifascist. D. V. Madgearu declară că antifas­­­cist şi comunist nu este tot una, şi pro­testează împotriva calomnierii naţio­­nal-ţărăniştilor de a fi comunişti. D. Goga declară că este o greşeală să se ia măsuri de represiune împotri­va studenţilor. In continuare afirmă că ţara este plină de o reţea comu­nistă. D. Madgearu, luând din nou cuvân­tul protestează că ori de câte ori apare un comunicat sau manifest, fie că a­­parţine organizaţiei comuniste, fie că­­emană de la Siguranţă, este pus în le­gătură cu Partidul naţional-ţărănesc­­.Secretarul general al P. N. Ţ. arată că a dat dispoziţii partizanilor să nu ia parte în organizaţiile antifasciste. ,D. Madgearu la sfârşit citeşte nişte manifeste ale „Uniunii sacre a braţu­lui care nu iartă“ şi relevă cum aso­ciaţia asta extremistă ameninţă pe oa­menii de stat.

Next