Patria, aprilie 1937 (Anul 19, nr. 73-97)
1937-04-01 / nr. 73
Dr. AUREL BUTEANU DIRECTOR, Redacţia şi Administraţia, S Strada Regina Maria Nr. 36. Telefon: 1381. ABONAMENT: Abonament anual----------------------Lei 700.Fracţiuni de an, lunar-------------Lei 60. Pentru funcţionari, anual--------Lei 600.Fracţiuni de an, lunar-------------Lei 55.Preoţi, inv., Stud., ţărani anual — Lei 500. Fracţiuni de an, lunar-------------Lei 45. Pentru autorități, inst., bănci, etc. Lei 1000.In străinătate dublu. Organ al Partidului National Ţărănesc Deplină aderenţa programatică In viaţa politica a României se accentuiaza tot mai mult un fenomen imlbucurator, tendinţa spre program. Trebue, fireşte, din spirit de colecti- vitate să adaogăm număr decât că, fenomenul acesta nu e încă general şi ca atare e departe de a câştiga locul pe care îl dorim, de principiu dominant al ritmului vieţii noastre politice, este totuşi într'o poziţie de ascensiune şi pare a dobândi o semnificaţie din ce in ce mai răspicată. O buna parte din formaţiunile noastre politice, din fracţiunile şi grupările noastre se orientează încă după vechile criterii — coteriile de interese şi cultul personal al şefului. Este adevărat că ambele aceste elemente nu sunt complect înlăturabile nici în organizaţiile cele mai avansate de stat democratic: partidele prin definiţie corespund şi unor anumite interese, iar prestigiul personal al şefului este deasemeni un element covârşitor în raportul de forţă reprezentat de mecanismul vieţii politice a unui stat. De vreme ce politicul reglementează anumite raporturi economice, partidele, care reprezintă esenţialmente anumite principii practi-ice de orânduire gospodărească, nu pot să facă abstracţie de interesele natu- rale ale unor clase sociale sau de subdiviziunile lor. Aşa dar liberalismul pretutindenea reprezintă interesele economice ale claselor burgheze înstărite, având ca prim instrument practic sistemul capitalist-bancar, pe cât e cu putinţă, cu participare industrială. Faţă de această coterie, precum am spus, întrucâtva justificată — şi anume prin evoluţia formelor economice ale societăţii, — conservatorismul reprezintă interesele clasei înstărite şi, de cele mai deseori, istorice a vieţii rurale , cu latifundii şi păstrarea unor reminiscenţe ale principiilor şi mijloacelor vechi de producţie şi distribuţie. Peste acestea, în toate ţările au luat fiinţă în vremile noui curente ale unor democraţii progresiste şi sociale, care, spre deosebire de partidele revoluţionare ale claselor proletarizate, s-au situat pe planul reformismului evoluţionist şi curagios, ferit atât de prejudecăţile conservator-reacţionare, cât şi de jertfele inutile ale faptelor revoluţionare. (La noi curentul acesta îl reprezintă partidul naţional-ţărănesc). împotriva acestora, ca şi împotriva întregului progres, anii de după războiu ne-au adus o mişcare ultrareacţionară, care însă nu se restrânge la clasele interesate ale stărilor retrograde, ci încearcă prin violenţă şi demagogie deslănţuirea unui curent popular de imense proporţii, pentru a instaura apoi tirania cea mai crâncenă din câte a cunoscut istoria modernă. Iată configuraţia generală a raporturilor de interese pe care le reprezintă partidele politice ale diverselor ţări europene. Corelatele lor se pot şi la noi surprinde ,cu coloritul specific vieţii noastre politice, a cărei structură încercăm tocmai să o analizăm. Aşadar, vorbind despre începutul unei abandonări a vechilor principii, dintre care în primul rând trebue să vizăm depăşirea intereselor, nu ne referim la acest soi de interese, ci la micile, meschinele interese pur individuale, nediferenţiate, deci oarecum primitive, pline de vanităţi ridicule, fără nici o semnificaţie intrinsec politică. Dar, repetăm: fenomenul acesta deabia se schiţează. Cea mai bună parte a evenimentelor noastre politice se găseşte încă sub semnul acestor meschine interese. O fracţiune născută , exclusiv din asemenea calcule minuscule, este vasismul, valachismul. Apariţia lui nu era obiectiv prin nimic justificată. Căci dacă se urmărea un curs de dreaptă fascistă, apoi ajungeau cele două formaţiuni, gardismul şi cuzismul. Chiar mai mult, contor- 1 raându-ne strict unei consecvenţe de stări, trebue să constatăm că, nici cu- zismul nu mai este justificat, singurul focar viguros de dreaptă fascistă fiind la noi aşa numita mişcare „legionară“. O persoană tipică de calcule meschine şi minore, cu o vertiginoasă ascensiunne oportunistă, este astfel d. V. V. Tilea. Cazul Manoilesu nu este cu totul identic, deşi prezintă multiple asemănări, — interesele de ordin material ale dlui Manoilescu, împingându-l tot mai mult spre formaţiunile fasciste. Partidul care a izbutit să se desfacă în chipul cel mai hotărât de sensul inferior al intereselor, practicând o politică europeană, este negreşit partidul nostru. De aceea în sânul său este în plină ascensiune poziţiunea programatică. Este adevărat că şi la liberali există simptome similare — grupul „H“, protestul celor 180 de personalităţi — totuşi în formaţia sa actuală şi cu practica guvernului Tătărescu, partidul liberal stăruie mult prea mult in vicisitudinile trecutului. Similară este şi problema cultului personal. Desigur, prestigiul conducătorilor nu este niciodată indiferent şi e menit întotdeauna să sporească forţele unui partid. Este însă neîngăduit într-un stat modern ca criteriul de căpetenie să-l constitue cultul personal, mitul conducătorului. Intre actele de acest viciu fundamental suferă statul fascist. Vom vedea cum la moartea conducătorilor, statele acestea vor intra în grele convulsiuni. Franţa a dat cel dintâi exemplul unei proceduri de prudenţă democratică: după ce-şi încheiase strălucit misiunea sa, cetăţeanu Clemenceau căzu la alegerile prezidenţiale. Actul nu a fost un gest de ingratitudine a naţiunii, care dimpotrivă i-a imprimat numele nemuritor pe toate frontispiciile instituţiilor republicane, ci o măsură, deopotrivă, de prudenţă şi de înţelepciune. Cultul personal exagerat denotă 0 lene de gândire, reprezintând conformismul de speţă cea mai ieftină şi slugarnică. Este de fapt spiritul diametral opus concepţiilor democratice, — negaţia lor. In locul lui democraţia reclama luciditatea şi fermitatea programatică. Oamenii sunt buni sau răi — şi acest lucru se potriveşte şi pentru şefi ,— în măsura in care ei reprezintă anumite idei bune sau rele. O naţiune care urmează orbeşte un singur om, e vrednică să suporte toate asperităţile unui nemilos regim autocrat. Democraţia naţional-ţăranistă, căreia îi revine şi misiunea combaterii viguroase a ereziei „legionare“, nu poate fi partidul unei singure personalităţi, ca formaţia gardistă, care trăeşte în exaltarea unui mit de care noi ne îndoim. Principiul acesta a fost realizat de partidul naţional-ţărănesc, care , iată, a avut mai mulţi şefi la conducerea sa, conformându-se aceştia exclusiv liniei programatice şi necesităţilor iminente ale partidului. Pe temelia aceasta este aşezat parridul naţionalţărănesc, caracterizându-se printr-o concepţie programatică pe care o urmează nu ca o turmă, ci ca o şcoală de civism, ca o formaţiune de înaltă conştiinţă cetăţenească. Lucrul acesta numai pescuitorii în apă tulbure nu l-au înţeles, ambiţioşii unor calcule meschine, cărora le lipseşte elementul esenţial în politică: suportul ideologic. VICTOR IANCU, Un frumos dar pentru d. dr. N. lupu BUCUREŞTI, 31 (Sir). — D. general Ştefan Bunileanu, în numele unui grup de numeroşi prieteni şi admiratori ai dlui Dr. N. Lupu, i-a înmânat sărbătoritului după terminarea festivităţilor de la Huşi, o adresă prin care i se aduce la cunoştinţă că admiratorii îi construesc o casă la Bucureşti, ale cărei chei îi vor fi predate chiar în toamna acestui an. Cu acest prilej, d. dr. N. Lupu a examinat planurile viitoarei sale locuinţe. —OXO— Important acord intre Banca Reichului $i Banca Naţională a Romaniei BERLIN, 31. (Rador.)— Agenţia D. N. B. anunţă că pe baza unor acorduri încheiate între Banca Reichului şi Eaoca Naţională a României cu începere de la 1 Aprilie 1937, leul nu va mai fi cotat oficial la Berlin şi Marca la Bucureşti. Măsura a fost luată deoarece între Germania şi România în prezent nu se mai efectuiază tranzacţii libere. Pentru plăţile din România şi către România rămâne în vigoare acordul de plăţi germano-român. Colaborarea amicală între cele două Bănci de emisiune va contribui fără îndoială la faciliarea operațiilor de viriment între România și Germania. —oxo— Grav conflict intre Camera şi guvernul japonez Tokio, 31 (Rador). — Un grav conflict a izbucnit între guvern şi parlament, deoarece Camera a refuzat să voteze de urgenţă proectul de reformă electorală. In cursul şedinţei vice-amiralul Yonay, ministrul marinei, a propus imediata disolvare a dietei, în cazul când aceasta ar amâna votarea reformei electorale. — D. Dinu Brătianu preconizează retragerea guvernului la 10 Mai Şeful partidului liberal potrivnic unei noui remanieri Se va convoca o Constituantă ? Audienta BUCURESTI, 31 (Dela coresp. nostru part.). — In cursul zilei de eri, d. Tătărescu preşedintele Consiliului de miniştri, a avut o lungă consfătuire cu colaboratorii săi cei mai intimi din guvern, şi anume cu dd. Inculeţ, Costinescu şi Vaier Pop. La această consfătuire s-a discutat situaţia politică în lumina ultimelor evenimente. Deşi cercurile guvernamentale arată că primul ministru a dorit să ţină secret subiectul discutat cu cei trei intimi ai săi, se arată totuş că d. Tătărescu a ţinut să aibă părerea credincioşilor şi in ce priveşte problema remanierii, inainte de a se prezenta în audienţă la Suveran, şi mai ales înainte de întrevederea oficială pe care va avea-o cu d. Dinu Brătianu. Pe de altă parte se arată că printr’un membru al guvernului, d. Dinu Brătianu a dlui Tătărescu la adus la cunoştinţa primului ministru punctul de vedere al dsale în ceea ce priveşte intenţiunea dlui Tătărescu pentru remanierea guvernului. Şeful partidului liberal este net împotriva unei remanierii mai largi, aşa cum o doreşte d. Tătărescu, şi admite numai o simplă com- plectare la Ministerul Domeniilor şi Agricul- t turii, susţinând pentru acest loc pe d. G. Ci- I păianu. Primul ministru vrea în schimb să conto- pească Ministerul Cooperaţiei cu cel al Do- meniilor şi să-l numească titular pe d. Ne , gură. Mai doreşte apoi înfiinţarea Ministemi- lui poliţiilor şi numirea în fruntea lui a dlui Gabriel Maroiescu. Alte schimbări sunt şi ele în studiu. Prin acelaş membru al guvernului, d. Dinu Brătianu şi-a exprimat părerea că o reraa Suveran mere mai largă ar fi primejdioasă acum pentru partid, pentru că ar răscoli numai ambiţiile, fără a putea satisface cererile ministeriabililor partidului rămaşi neutilizaţi. Şeful partidului liberal preconizează retragerea guvernului Tătărescu îndată după ziua de 10 Mai, pentru că termenul legal al legislaturei parlamentare a expirat Guvernul până atunci să ia măsuri pentru ca să pregătească alegerile generale pentru o adunare constituantă în vederea modificării Constituției conform cu punctul de vedere al partidului liberal. De altfel d. Dinu Brătianu în cursul întrevederii ce va avea-o astăzi cu d. Tătărescu, își va expune și justifica punctul său de vedere. D. dr. N. Lupu şi Ardealul „Cei cari bârfesc ideile democratice să ştie că numai prin democraţie s’a putut ridica poporul românesc“ Cuvântarea d-lui Mihai Popovici la sărbătorirea de la Huşi Iubite domnule dr. Lupu, iubiţi prieteni, fraţilor, Am venit cu mare bucurie laHuşi să sărbătorim pe un mare Român, pe d. dr. Nicolae Lupu. Când am intrat în Huşi, vă spui drept că inima mi s‘a strâns de indignare când am văzut armata mare şi multă care s‘a concentrat la Huşi. Eu mă aşteptam să văd Huşiul în haine de sarbatoare, aşteptam sa văd toate casele cu tricolorul nostru naţional, aşteptam să vad că participă la această sărbătorire tot românismul din toate părţile, fără deosebire de partid. Şi aşteptam mai ales să văd guvernul acesta altfel manifestânduse decât cum i s-a manifestat. (Voci: Jos guvernul). D. Mihai Popovici: In momentul acesta când îl sărbătorim pe dr. Lupu, când sărbătorim 30 de ani de activitate ai dlui dr. Lupu, ne gândim la vremurile de la 1907, ne gândim că in vâltoarea aceea de atunci ca o stea strălucitoare singur dr. Lupu a ştiut să ţină liniştea şi pacea în judeţul lui, fără ca să se verse nici o picătură de sânge. Ştim mai departe — că d. dr. Lupu pe vremea aceea era prefectul lui Ionel Brătianu şi al partidului liberal. Când sărbătorim astăzi această zi oare unde este partidul liberal? Oare pentru ce nu este aci ca să sărbătorească această zi triumfală a Husuhîi dela 1907? Pentru ce nu este aci? Sunt convins că dacă am sărbători astăzi pe unul care la 1907 ar fi vărsat sânge de ţăran român, ar fi făcut să muşte în pământul pe care îl iubeau atâta ţăranii, dacă ar fi tras cu tunurile în el, dacă ar fi roşit pământul cu sângele lui. .. atunci partidul liberal ar fi aci. Dar astăzi când sărbătorim ideia păcii sociale prin dr. N. Lupu, astăzi când sărbătorim triumful ţărănismului astăzi partidul liberal nu numai că nu este aci, dar împiedică cu forţa orice fel de manifestaţie. Ne-a împiedicat să facem o plimbare, o demonstraţie prin oraşul Huşi, ne-a împiedicat să fâlfăim placardele şi steagurile noastre pe străzile Huşului. Ne-a împiedicat pentru că partidul liberal nu a fost niciodată prieten al poporului ci a fost duşman al ţărănimii, aşa după cum a fost la 1907. Voci: Jos cu „şobolanii, că ne-au luat toţi banii! D inutiui Popovici: Fraţilor, eu sunt din Ardeal. Noi cei din Ardeal nu pricepem, n'am priceput niciodată pontica sud alt aspect decât sud aspectul ideii naţionale. va, puicj.1 uvia. închipui ce însemna un popor in rome, cana toata viata noastra *■**-*- uiU iJiiuiuiu Xxl uitocva uv,'vu,v *.U.p ect JJCj.*uuulCUtâ JJCilLiU lxiJcULctLCcl lictylUixcUcL, peiltru unnia. naţionala, pentru creuinţa naţionala, pentru urejjturne naţionaie şi pentru miertatue naţionaie. tsi atunci in vremurile acelea grele am inteies mai urne cun aceasta lupta tara ae paimna ce însemnează uneia naţionala şi cum un popor nu se poate naica decat numai pe temeiul acestei îdei naţionale. In numele acestei sfinte idei aţi tras dvs. sabia la îaiti şi aţi mers in războiul pentru dezrobirea fraţilor. ( Şi statul romanesc are această sfântă misiune ae a naica poporul romanesc la buna stare, la lumina, la caraura pe a nu se lasa robit pe altceva decat pe odeia aceasta reală, adevarată a naţionalismului curat. Şi vă asigur pe dvs. că dacă n-aşi fi convins că nu există o picătură de sânge în sf. dr. Lupu care să nu vibreze la ideia sfântă a românismului şi a ideii naţionale n‘aşi fi aci. Dar tocmai ,pentrucă l-am ştiut ostaş credincios, neînfricat, pentru aceia am venit ca să îl omagiez în numele Ardealului, pentru activitatea sa.D. dr. Lupu a împreunat ideia naţională ’ bine înţeles şi cu problemele sociale '— pentru că ideia naţională simplă, fără a-i da şi conţinut social nu însemnează nimic. Iar conţinutul acesta social l-a dat aci d. dr. Lupu în întregimea sa, văzând adevă- ! raţii reprezentanţi ai ideii naţionale în ţărănime şi sacrificându-şi întreaga sa via-ţă pentru ridicarea ţărănimii, pentru că prin ridicarea ţărănimii se slăveşte însăşi ideia naţională.Problema aceasta socială se resfrânge, ca şi la noi în Aredal, prin ideia ţărănistă. Noi în Ardeal suntem un popor de ţărani. Noi nu avem o burghezie românească. Noi nu am avut ciocoism. La noi erau cărturarii cari se ridicau din sânul poporului, din sânul ţărănimii şi cari conduceau straturile ţărăneşti de dincolo din Ardeal. Deci pentru noi ideia ţărănească şi ideia democratică sunt una cu ideia naţională — aşa după cum şi d. dr. Lupu a înţeles totdeauna. Ii Cei cari bârfesc împotriva ideii democratice să se gândească că numai graţie acestei idei s‘a putut ridica poporul românesc — şi se poate ridica poporul românesc. Numai dacă se desfundă posibilităţile largi ale poporului, ale ţărănimii pentru ca să urce toate treptele sociale, numai atunci poate să se întărească aşa după cum trebuie neamul românesc. Şi dacă astăzi în fruntea sfintei noastre Biserici avem un Patriarh care este copil de ţăran din Ardeal, de la Topliţa, apoi faptul acesta se poate mulţumii numai democraţiei, numai ideii democratice. Şi dacă în toate funcţiunile înalte sunt copii de ţărani, apoi graţie numai acestei idei democratice pot să-şi îndeplinească rolul lor. Şi Dacă nu ar fi fost această democraţie, dvs. aci în Vechiul Regat aţi fi încă sub jugul protipendadei greceşti. Dvs. aci în Vechiul Regat aţi fi sub jugul ciocoismului dinainte de 70—80 de ani. Dar că astăzi s‘a sfărâmat încetul cu încetul — şi se vor sfărâma şi mai departe — zidurile acestea cari împiedică desvoltarea liberă a poporului şi a ţărănimii, apoi se mulţumeşte numai ideii democratice. Dar ce s’a întâmplat? Oameni fără de credinţă cari nu cred în nimic, nici în ideia naţională, nici în ideia democraţiei, nici în ţărănism şi totuşi voesc să facă politică, au , întrebuinţat, pentru că să ameţească poporul, două lucruri: calomnia, minciuna, pe deo parte şi pe de altă parte legenda. Toţi aceştia s’au năpustit asupra noastră cu fel de fel de calomnii care mai de care mai ticăloase şi mai murdare numai ca să abată poporul dela noi. Şi au încercat să creieze legenda. Au zis: democraţie? Care este partidul democratic din această ţară? Partidul naţional-ţărănesc. Şi atunci au inventat că democraţia este egal cu comunismul. Deşi dacă există o contrazicere mai mare între două principii, este aceia între comunism şi democraţie. Noi suntem duşmani şi adversar de moarte ai comunismului şi acei cari inventează astăzi comunismul in România ,uită un lucru că atunci când era pericolul cel care in decursul războiului, când se bolşevizau regimentele ruseşti de lângă regimentele româneşti nici o singură unitate românească n’a fost bolşevizată, atât de curat, atât de limpede şi atât de naţional, şi atât de aderent al ordinei sociale care exista, era ţăranul român. Şi astăzi când nu mai este pericolul aşa de mare, astăzi există bolşevism la ţăranul român? Este şi ridicol şi stupid. Dar s’a inventat altceva. S’a inventat francmasoneria. S’a zis că francmasoneria este tot una cu democraţia. Şi iată că partidul naţional-ţărănesc este francmason on, poate că în nici un partid nu există mai puţini fracmasoni ca în partidul naţional-ţărănesc iar toţi francmasonii cari erau în partid au plecat parte cu dl Octavian Goga, parte cu d. Alexandru Voda. De unde deci legenda aceasta? Apoi mai departe se spune că suntem jidoviţi. Partidul naţional-ţărănesc jidovii? Aţi mai auzit aşa ceva? Ţăranul care este român şi care este creştin şi partidul naţional-ţărănesc care reprezintă acest mare principiu de stat, să se poată spune că este in solda evreismului? Suntem democraţi, suntem pentru stăpânirea dreptăţii şi a legii în această ţară şi nu a bunului plac şi a arbitrariului. Asta da, dar se întrebuinţează toate legendele acestea pentru proşti, pentru ca inventând această legendă împoriva partidului naţional-ţărănesc (Urmare in pag. TV-a.) IIIIIIMIB li ■■■III 1111 llllll IIII I ill IBII mi III illliMlllli I . D. MIHAI POPOVICI —OXO— D. N. LUPU. ..syv/ a; / \ Prinţul Regent Paul decorat de Regele Italiei BELGRAD, 1 (Rador). Regele Italiei a dcorat pe prinţul regent Paul al Iugoslaviei cu cea mai înaltă decoraţie „ANUNCIADA“. La telegrama însoţitoare, regele roagă pe principele regent să considere această distincţie ca o expresie a sincerei amiciţii pe care o resimte faţă de principele regent, faţă de familia sa ca şi faţă de întregul popor iugoslav. \Wts! \ / Un oaspe ales: savantul profesor Emm. de Martonne la Cluj Joi soseşte la Cluj ilustrul profesor de georafie de la Sorbona, Emm. de Martonne, fiind oaspele nostru pentru câteva zile. Prieten sincer şi încercat al ţării noastre, d. de Martonne vine să revadă locurile pe care odinioară le-a cutreerat, în a căror ambianţă a surprins optimismul şi ospitalitatea poporului nostru şi să retrăiască intimitatea simplă, dar caldă a ciobanului înfrăţit cu natura, pe care o zugrăveşte atât de poetic în lucrarea „La vie pastorale et la transhumance dans Ies Karpates méridionales“. I V Lib <J> ti HClAjIvţj 0y llvC'l/'Uwy lA/l 'li 'IXG'lAjI íbUbijbCisj SClbG LódC IA>1 ir£j& 'i/% J iiiOLb'lii VU/UUT •SU/lA/ UiyttyutÜ U/G pu'ioiCbG 'inunyuur, cc/u,ou vcgu^lo ±/u,oi vu,/ /oui,a CU Vi CC\A>l LiCbd CbC C’b öpoCoj oOC ó'bm au găsit atunci interpretul; ae a un originea numaruaseior sruan asupra tocunior coanaate şi a locuuomor lui. Iaca cum desene coscumeie şi guscul artiscic al ţărancei romane: „Le cosiume esc, sans contredit, ce qwi jrappe d'abord le pius l'etranger transportă brusquement en Vßiacnie. Débarquer á Cămpuiung ou ă Rdmmcu- Vaicea un jour de jete, quand Ies paysannes endimanohées se proménent au bras des flăcăi, au se rassemblent pour la hora, este une joie pour les yeux. Les tabliers rouges et noirs, brodés et semés de fleurs dorées, les vestes brodées sur lesquelles s‘etalent Ies colliers de piéces d!argent, Ies grands fichus en mousseline qui parent la tete et retombent sur les épaules, forment, un ensemble pittorsque. On este frappé par le gout des coulleurs voyantes et par 1‘harmonie que präsente, malgre tout, cet ensemble. Le costume de travail, plus simple, reste encore original...“ (La Vala-ChieJ.' . u I .UÜ ligura proeminentă, înzestrată cu o înaita cttţiui'a ştiinţifica ae speccajitate, ca unui care a noiac M faţa iociuui rustrandirea populaţiei romaneşti pe tencomul care ae fapt ni aparţinea insa nu-i era recunoscut ae asupritorii noi, in preajma pacei, a. Le Martonne a susţinut cu colectivitate şi impetuozitate ştiinţifică, dreptul romanilor asupra teritoriului care îl ocupă azi. (La Transylvanie; La Roumanie nouvelle; La Roumanie et son role dans VEurope Orientale, etc.). Universitatea Clujană, al cărei doctor honoris causa este, precum şi întreg Clujul românesc, pe deplin satisfăcut că poate să îl enumere printre cetăţenii săi de onoare, îl asigură şi pe mai departe de sentimente de deosebită admiraţie şi de înaltă gratitudine. ^ Solului poporului francez, savantului care şi-a spus cuvântul hotărâtor în împlinirea idealului nostru milenar, prietenului de întotdeauna al neamului românesc, îi spunem :Bine aţi venit“ printre noi. Dacă totuşi regretăm ceva în acest moment de prăcută revedere, este timpul prea scurt pe care şi-l va petrece în capitala Ardealului, distinsul profesor de la Sorbona. Generalul Blommers va reprezema Germania la bei bănie încoronării suveranilor englezi BERLINI, 31. (Rador.) — Cancelarul Hitler a hotărât ca mareşalul von Blomberg ministrul de război să reprezinte Bei- Ohul la încoronarea Regelui George al Angliei. El va e însoţit de amiralul Otto Schultze și de generalul Stopf. 6 Aprilie, sărbătoare naţională in Statele Unie Washington, 31 (Rador). — Preşedintele Roosevelt a decretat ziua de 6 Aprilie zi de sărbătoare naţională. Această zi va numită „ziua armatei“, şi a fost aleasă pentru că acum 20 de ani, la 6 Aprilie, Statele Unite au intrat în războiul mondial. Casa Muncii CFR va trimite 1700 de copii de ceferişti la mare şi la munte BUCUREŞTI, 31 (Sir). — Casa Muncii CFR a hotărât să trimită în vara aceasta 1750 de adulţi şi 1700 de copii de ceferişti la băi. Şi anume: la Techirghiol, Pucioasa, Câlimăneşti, Buziaş, Strunga,Slănicul Moldovei, Govora şi Lacul Sărat. Copii vor fi trimişi la Carmen Sylva, Bugaz, Breaza şi râul Vadului. Nu vor beneficia de aceste favoruri decât ceferiştii cari au o vechime de cel Puţin 10 ani la CFR. .