Patria, mai 1937 (Anul 19, nr. 98-119)

1937-05-02 / nr. 98

Anul al XIX-lea Nr. 98 BIREOTOR­­Ox AUREL BOTEANU ftfttacţia şi Administraţia; Strada Regina Maria Nr. 86. Telefon: 18—81. ABONAMENT: Abonament anual — — — —_Lei 70.­ Fracţiuni de an, lunar —------Lei 60.­Pentru funcţionari, ar­ua!-----Lei 70­.­Fracţiuni de an, lunar----------Lei 55 . Preoţi, înv., stud., ţărani anual . Lei 500.­Fracţiuni de an, lunar----------Lei 45.­Pentru autorităţi, inst., bănci, etc. Lei 1000.­­In străinătate dublu, plătită in nvmubab Nr. SM81S/8M. UI 2 DUMINECA 2 Mai 1937. Rezumat electoral De câteva luni încoace, Duminicile şi sărbătorile sunt ocupate când într’un colţ când într’altul al ţării, de alegeri comuna­le sau judeţene. In cel de-al 4-lea an de gu­vernare, la sfârşitul ultimei sale etape, re­gimul a înţeles să se prezinte ici colo în faţa alegătorilor, cântărind însă prudent alegerea locurilor de încercare, şi cerce­tând cu teamă poziţia sa şi a grupărilor agreiate în vederea succesiunii, în toate lo­calităţile unde s’au fixat alegeri. Politica electorală a dlui Tat­ărescu cu­prinde o inovaţie unică până acum. Guver­nul s’a abţinut să facă deodată alegerile judeţene şi tot la o singură dată alegerile comunale. Consultarea electorală a ţării e’a tăiat în felii subţiri, azi într'o comună, mâine într’un judeţ, poimâne în altă comu­nă, pentru a se fărâmiţa şi înţelesul poli­tic pe care l-ar putea avea aceste alegeri şi pentru a se putea de curs unor manevre abil pregătite. O sinteză a situaţiei şi o indicaţie poli­tică hotărâtoare, alegerile comunale şi ju­deţene în cazuri normale pot constitui nu­mai atunci când consultarea este generali­zată pe întreagă ţara, într-o singură zi, sau la tot cazul într’un termen foarte scurt. Guvernul a fărâmiţat însă alegerile comunale şi judeţene în interval de ani şi luni de zile, segmentându-le pentru a putea crea atmosferă prin cifrele rezultatelor parţiale şi pentru ca în cuprinsul unui ju­deţ bunăoară autorităţile administrative şi jandarmeria să poată fi concentrate în centre izolate pentru intimidare şi pre­siune. Din rezultatele de până acuma ale ale­gerilor judeţene şi comunale, reese limpe­de faptul că în fond, pe arena politică a ţării se află faţă în faţă numai două par­tide: partidul liberal şi partidul naţional­­ţărănesc. Votul cetăţenesc confirmă în această pri­vinţă recentele declaraţii ale dlui Dinu Brătianu, care a fost nevoit să recunoască faptul că ţara nu are decât două partide de guvernământ: cel liberal şi cel naţional­­ţărănesc. Partidul liberal se prezintă în alegeri fiind la guvern şi având cadre întărite printr-o guvernare de 4 ani. Apoi nici un manifest pentru aceste alegeri nu se poate tipări . „­­ .. . " Deşi are această situaţie, şi deşi utili­zează fără jenă arsenalul presiunilor ad­ministrative faţă de alegători, partidul li­beral nu s’a încumetat totuşi să ia singur lupta pe teren cu partidul naţional-ţără­­nesc ci şi-a creat instrumente de manevră, pe cari le sprijină pretutindeni unde poa­te, împotriva partidului naţional-ţărănesc. Rezultatele alegerilor ţinute până acum dovedesc însă că aceste instrumente de manevre pe care le reprezintă pentru gu­vern mişcările extremiste, ca partidul na­ţional creştin, sunt valuri de suprafaţă care nu au avut şi nu au decât o foarte redusă influenţă asupra masselor. In cele ce urmează vom, rezuma alege­rile comunale din câteva oraşe, din câteva judeţe şi comune, rezultate luate fără nici un fel de preferinţă, din toate părţile şi din toate provinciile ţării. Lipsesc oraşele ardelene pentru că acestea în sdrobitoarea lor majoritate sunt conduse şi astăzi de co­misii interimare. La Turtucaia au obţinut Liberalii 220 voturi Naţional-ţărăniştii 540 voturi Naţional-creştinii 291 Vaidiştii 151 şi politic La Constanţa Liberalii 3783 voturi Naţional-ţărăniştii 2318 Vaidiştii 1175 Naţional-creştinii 598 La Vaslui Liberalii 3000 Naţional-ţărăniştii 1300 La Galaţi Liberalii 2522 Naţional-ţărăniştii 2143 Vaidiştii 1549 Naţional-creştinii 517, La Craiova Liberalii 1894 Naţional-ţărăniştii 1597 Naţional-creştinii 801 Vaidiştii 718 La Iaşi Naţional-ţărăniştii 4897 Liberalii 3352 Naţional-creştinii 1560 Vaidiştii 184 La Pleniţa Naţional-ţărăniştii 747 Liberalii 411 Naţional-creştinii 101 La Buzău Liberalii 2337 Naţional-ţărăniştii 1263 Vaidiştii 438 Naţ-creştinii 199 In comunele rurale, acolo unde s’au fă­cut alegeri, partidul naţional-ţărănesc a obţinut în majoritatea cazurilor cel puţin un număr egal de mandate de consilieri cu partidul liberal. In 32 comune din judeţul Storojineţ, partidul naţional-ţărănesc a obţinut 96 mandate cu 3958 voturi, partidul liberal 102 mandate cu 3953 voturi, pe gând par­tidul naţional-creştin 67 mandate cu 3062 voturi. In judeţul Năsăud, din 55 mandate ale comunelor grănicereşti, 35 au obţinut liste­le partidului naţional-ţărănesc 12 listele guvernului şi 3 listele naţional-cr­eştine. La Satu-Mare, în 16 comune din jurul Şomcutei-Mari, naţional-ţărăniştii au ob­ţinut 82 mandate iar liberalii 56. In 15 comune din judeţul Caraş naţional­­ţărăniştii au obţinut 1408 voturi liberalii 1232, naţional-creştinii 982 iar vaidiştii 104.­­In 23 comune din judeţul Neamţ, libe­ralii au obţinut 5623 voturi iar naţional­­ţărăniştii 4616. In anul 1933, la alegerile generale, în aceste douăzeci şi trei comu­ne, liberalii au avut 8563 voturi iar naţio­nal-ţărăniştii 3737. Pe câtă vreme voturi­le liberale au scăzut cu 3000 cele naţional­­ţărăniste au sporit cu 1000. Ceea ce au pierdut liberalii reprezintă crearea mişcă­rilor de extrema dreaptă în aceste co­mune. La alegeile judeţene rezultatele sunt tot atât de semnificative. In Constanţa Liberalii au obţinut 15.197 voturi. Naţional-ţărăniştii 9598 Vaidiştii 4970 In Durostor Naţ. ţară. 3057 voturi liberalii 1950 naţ. creştinii 1036 cartelul Vaida—G. Brătianu 1276. In Olt naţional-ţărăniştii 13.593 liberalii 8879 naţ. creştinii 5862 vaidiştii 1284. (Continuare pe pag. VI-a) Profesorul Ghiţa Pop — un omagiu postum — de­ prof. univ. VALERIU MOLDOVAN Opera Română din Cluj a prezentat, în ziua de 24 ianuarie a. c. valoroasa operă „JHorea“ a compozitorului N. Bretan. Ca libret ir a servit drama cu acelaş titlu a unui oarecare Ghiţă Pop. Cum numele acesta nu spune nimic generaţiei de azi, sau în cazul cel mai bun el poate fi adus în legătură cu dis­tinsul nostru prieten şi om politic, de­putatul de Hunedoara, mă simt îndem­nat să dau, pentru o clipă, la o parte valul uitării şi să reliefez figura stră­lucită a fostului meu profesor de la Li­ceul art. din Braşov. Autorul dramei „Horea“ a venit la Braşov în epoca cea mai agitată a pro­cesului Memorandului. Tânăr idealist, mistuit de văpaia dragostei de neam, profesorul Ghiţă Pop a devenit idealul nostru, al stu­denţilor. Cariera lui a fost însă între­ruptă brusc în urma unei înflăcărate cuvântări, ţinută la serbarea patroa­nei liceului „Sf. Sofia“. Guvernul ungar s-a sesizat imediat şi a pretins îndepărtarea profesorului „iredentist“ şi „Dacoritomân“­Trecut dincolo, în ţara liberă, profe­sorul Ghiţă Pop a obţinut probabil o bursă, deoarece în primăvara anului 1894 el se găseşte la Lipsea. De-aici mi-a adresat scrisoarea, din care voi reproduce mai jos. Antecedentele acestei corespondenţe, cu fostul meu profesor, sunt următoa­rele: Elevii din clasa a VII-a ai liceului român din Braşov, voind să traducem într'o faptă răsunătoare deviza curen­tă a acelor vremuri „Totul pentru na­ţiune“ am hotărât să organizăm, pen­tru finea anului şcolar, un „Congres al bacalaureanţilor (maturianţilor) ro­mâni” de la toate liceele din­­Ardeal şi Banat. Iniţiativa noastră a fost primită cu mare însufleţire de elevii celorlalte li­cee româneşti din Blaj, Beiuş şi Năsă­ud, ba chiar şi de elevii români dela liceele de Stat şi dela cele Săseşti, cari ne-au trimis adeziunea lor. Corespondenţa noastră tot mai bo­gată a atras atenţiunea siguranţei din Braşov. Desfăcând una din scrisori s'a des­coperit marele complot ce se urzea îm­potriva „patriei maghiare milenare“. Mai mult, îi va fi şocat deviza de pe antetul scrisorilor noastre, care conţi­nea fraza plină de enfază a lui Ghiţă Pop, că: „Venim, vom lua şi în foc ne vom scălda pentru idealul nostru naţional”. Parchetul din Braşov s-a grăbit să ne facă o straşnică perchiziţie domici­liară şi să ne interzică ori­ce acţiune în vederea Congresului proectat. Astfel frumoasa noastră iniţiativă a căzut în baltă­ Scrisoarea ce o publicăm mai la vale este un fragment din însufleţitul răs­puns pe care ni l-a dat profesorul Ghi­ţă Pop, la iniţiativa Comitetului aran­jator al Congresului,­­ de a­ ne onora cu prezenţa sa. Lipsea, IIi6-9If. ■ • Stimate D-le Moldoveanul Mi-am propus că de-odată cu remite­rea listei de contribuţie se ve respund şi la epistola din urmă. Dar lista se află încă în Berlin la membri Ligei de­­acolo. Până’mi va sosi, eu ve voiu res­­punde la cele comunicate în epistolă. Mai ântăiu de toate m’am pus în con­­țelegere cu cei din Berlin, aretându-le im­portanța causei. In urma acestora m’au cercetat în Lipsea doi membri ai Ligei din Berlin, cu cari am discutat lucrul. Unii dintre ei au şi promis că vor asista la congres, dacă cumva vor putéa isprăvi până atunci cu lucrurile la universitate. In Germania adecă se sfârşesc prelegerile numai cu finea lui Iuliu .­ Aceasta este causa, pentru că nu voiu putéa nici eu participa la con­gres, deşi aşiu dori mult se fiu de faţă, măcar acum la început, când se pune basa. Deore­ce trebue se ne înţelegem în scris, mă voiu mărgini la aceea, ce este mai de căpetenie. Mm ântăiu de toate trebue se aveţi convingerea că v’aţi apucat de un ma­re lucru, atât de mare, incât dacă’l veţi duce la un bun sfârşit, va forma epochă în luptele noastre naţionale. Şi iată pentru ce: Deşi tirănia maghiară ni-a provocat la luptă pe viaţă şi pe morte, totuşi mai sunt azi Români „moderaţi”- Ace­asta n’ar fi nici un pecat, dacă Ungu­rii n’ar înţelege sub „moderat“ altce­va, decât noi. Ei privesc in moderaţi astfel de Români, cari s’au inv­ecat cu situaţia de azi, că adecă Ungurul se domnească şi Românul se ascuze. Din contră, cei cari luptă pentru drepturile poporului, trec înaintea Un­gurilor de „agitatori”. De-aici provin toate relele, de-aici furia, cu care se nă­pustesc asupra celor ce luptă, de-aici pedepsele grele, căci îşi zic, că au de-a face numai cu nisce „agitatori de pro­fesiune, cari traesc din aceasta mese­rie, iar mossa poporului este mulţămi­­tă. Zi de zî am ocasiune a ceti acest lu­cru in presa de-aici, ba Ungurul caută se’şi scuse chiar cruzimea, zicând, că pedepsesc numai pe nesce agitatori. Şi până când esistă episcopi ca Sza­bó etc., cari îndemnă poporul la supu­nere sub tirănia maghiară, pănă atunci are Ungurul drept a crede, că noi sun­tem imipărţiţi in doue tabere in mul­­ţămiţi şi nemulţămiţi in moderaţi şi agitatori. Şi când va veni lucrul la im,­­păcare, se me credeţi, că nu cu agital­ton, nu cu noi Tribuniştii va sta gu­vernul de vorbă, ci cu moderaţii. Dar pentru ce ve spun acestea? Iată pentru ce: D-Vostră, studenţii dela­­ gimnasii române şi dela celelalte stră­ine, veţi forma odată inteligenţa nos­­tră, adecă aceea falangă, care portă totdeauna luptele, naţionale- Dacă D­­Vostră de-acum juraţi a fi solidari, a­­tunci nu vor mai esista moderaţi şi ultraişti, ci un trup şi­ un suflet, atunci Ungurul nu va căuta se se impace nu­mai cu un partid, ci cu întreg poporul român, cu un cuvânt, atunci nu Ungu­rul va dicta pacea, ci noi îi vom dic­ta-o Ungurului aşa după cum ne con­vine noue. Iată pentru ce am zis, că trebue se aveţi conscienţa, a ve fi apu­cat de­ un mare lucru. E un ideal, pe care eu totdeauna lam­ avut înaintea ochilor, pentru că de la el văd singura mântuire. Când am intrat pe cariera profesorală, mi-am propus a arunca aceasta semănţă intre tinerime. Me bucur că D-Vostră aţi înţeles glasul tenupului. Ca devisă luaţi următorele cuvinte: „Venim vom lua şi in foc ne vom scălda pentru idealul naţional“. Cu aceasta devisă puteţi păşi şi îna­intea duşmanului şi înaintea lui Dum­nezeu! Vă doresc succes şi vă salut pe toţi G. POPP. HRISTOS A ÎNVIAT! Bucuraţi-vă popoare şi vă veseliţi, astăzi ne-a vestit îngerul Domnului: „Hristos a înviat din morţi, dăruind lumii bucurie mare“ BIRUINŢA VIEŢII LUMINA ADEVĂRULUI De aproape două mii de ani, creştinătatea lumii se regăseşte In fiecare an Intr’o S splendidă sărbătoare a solidarităţii, a iertării şi a bucuriei, de ziua sfintei învieri, Intru­­ pomenirea minunii minunilor, a înfrângerii morţii, săvârşită de Mântuitorul nostru Isus Christos. Este praznicul păcii, a marei nădejdi, a sfintei şi supremei fericiri,­­ a bi­ruinţei vieţii. După trei zile de patimi, de moarte şi de mântuire, Domnul Isus, a în­frânt povar­a lespedei şi a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din mormân­turi, viaţă dăruindu-le. In misterul acesta se ascunde toată strălucirea şi tăria de neînvins a credinţei noastre, pe care o mărturisim cu toţii fără osebire, cei cari ne închinăm în c­­redinţa Dumnezeului Om. „ Pentru noi Românii, sfintele Paşti au reprezentat întotdeauna im farmec deosebit, de praznic al praznicelor, care păstra pentru zile mai bune credinţa unei nădejdi. Credinţa aceasta după îndelungate suferinţi s’a înfăptuit: visul nostru, marea înviere a Naţiunii a devenit o realitate de neînvins. In nici un an ‘lupta între fraţi n’a fost mai zguduitoare ca în anul acesta al unei pă­timiri lăuntrice, pe care o credem în preajma mântuirii. Fie ca sărbătoarea strălucită a­­ Sfintelor Paşti — ziua aceasta pe care a făcut-o Domnul ca să ne veselim şi să ne bu­curăm într’ânsa — să ne aducă harul mân­tuirii, marea izbăvire de ura între fraţii, care ne macină temeliile sfântului aşezământ al Statului nostru. Aducă praznicul acesta tri­umful Dreptăţii, pe care creştinătatea o măr­turiseşte necontenit de aproape­ două mi­lenii. Şi cum învierea Sffâniă a însemnat aevea biruinţa vieţii peste materie, biruinţa Duhului peste care, astfel aducă şi gândul cel curat al Neamului, biruinţa Duhului ce­lui de mai bine, al celui curat şi senin peste întunerecul vrajbe şi al rătăcirii. Fie ca ziua învierii să ne aducă liniştea sufletească, inspirându-ne din pilda Celui ce s-a lăsat batjocorit, hulit şi răstignit pe Gol­gheta, să avem tăria sufletească a jertfei ce ni se ceree în toate zilele. Fie ca lumina vieţii răsărtă din lumina Dumnezeiască a nemuririi să călăuzească şi paşii Neamului românesc, ţinându-i depar­te de calea rătăcirii şi a unei durere fraţi. Hristos a înviat! — răsună pe plaiurile româneşti. jy­­Adevărat că a înviat! — va trebui să ne fie răspunsul — ca întotdeauna! ierii să ne luminăm popoare Domnului, Paştile, din moarte la viaţă pe pământ la cer Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, Cei ce cântăm cântare de învingere! ” Ruga creştinului păcătos Păgân sunt, Doamne, nu pentrucă n-aş crede întru frumuseţea şi înţelep­­­ciunea învăţăturilor pentru care Fiul Tău au pătimit răstignire, ci pentrucă o seamă dintre slujitorii Tăi aşa mă so­­cot. Cărturar întru tertipurile canoni­­ceşti nu sunt, iară fariseii întru ras­­turnarea meşteşugită a creştineştilor învăţături, ca să le potrivesc pre tre­buinţele politiceştei lumi, nu pot hi. Iară ca mine Doamne sunt mulţi cre­dincioşi întru învăţăturile Dumnezees­­cului Tău Fiu, carii păgâni sunt soco­tiţi de către creştinii cei de zămislire nouă-Iară amu, la prăznuirea Invierei cu glas de smerită pocăinţă rugându-ne să ne asculţi şi să ne osândeşti. Că Tu, carele pre toate le ştii, poţi ceti în ini­ma şi în sufletul nostru ca într’o carte deschisă la vederea tuturor. Pentru grăirea adevărului prigoniţi suntem, după dreptate sufletul nostru este însetat foarte, ca pămânul uscat de secetă cumplită, când mânia Ta vrea să­ pedepsească pre cel carele îl scormoneşte întru câştigarea hranei sale; pre slujitorii Tăi îi vedem ahti­aţi dupre averi pământeşti şi lumeşti pohte şi înălţări, pre care întru nume­le Tău le săvârşesc; lacrimile văduvei nimeni nu le şterge, iară plânsul orfa­nului nimeni nu-l ascultă; vameşii au pătruns în templu, iară zarafii şi-au făcut acolo tarabă. Toate sunt, Doam­ne, aşa cum le-au găsit Fiul Tău cu o mie nouă sute treizeci şi şapte de ani în urmă. Dirept este că văzduhul răsună de cântece întru proslăvirea Invierei, da­ră Tu Doamne ştii bine câtă întuneci­me şi răutate sălăşlueşte întru cugetul şi inima unor creştini, care îţi ridică Ţie cântări şi se închină lui Mamona. Au mai răsărit în vremurile crunte pre care le trăim o samă de creştini de zămislire nouă, cari au chircit şi au strâmbat crucea pre care s’au săvârşit Domnul Isus Christos, potrivind-o pre dânsa dupre cugetul şi sufletul lor, ca­rele chircit şi strâmb se dovedeşte a­zci. Şi strămbândul-i vârfurile au făcut din ele nişte ciocane cu care izbesc în capul aproapelui. Iară când sângele gâlgâe­ei se bucură foarte, îndrăznind să grăiască spurcate voroave precum că,­in numele Tău şi întru slăvirea Ta săvârşesc aceste hoţeşti fapte. Cei cari nu cred şi nu se închină la această po­citanie, pre care ei cruce o socotesc, sunt prigoniţi foarte şi păgâni numiţi. Iară noi păgânii ne minunăm de răb­darea şi­­de îndurarea Ta şi ne scâr­bim foarte de făpturile creştinilor de zămislire nouă­ Că, făptuirea lor întru Sânge şi omor se săvârşeşte, îndrăz­nesc, Doamne, să pătrundă în Biserica Ta şi în faţa sfântului altar să facă jurământ de ucidere pre care în urmă o săvârşesc, bârfind şi hulind, că întru numele Tău au făcut-o. Cutremuraţi de groază faţă de răs­turnarea de istov­a învăţăturilor creş­tineşti, noi păgânii, te rugăm Doamne să ne dai un somn până când răbdarea Ta va indura fărădelegile lor. In aceste zile de sfântă proslăvire, ne plecăm genunchii la Tronul mărirei Tale şi Te rugăm să ne dai putere şi răbdare să rămânem întru păgânăta­­tea noastră. Să nu suferim sminteală întru credinţa pre care o avem şi asu­pra noastră să nu aibă putere diavo­lul, carele au zămislit creştinii dupre chipul şi asemănarea sa. Când am­ văzut dintru început fără­delegile creştinilor zămisliţi de diavol, gândit vner am să înălţăm către Tine o rugă izvorâtă din inima şi sufletul nostru şi să te rugăm cu izvor de la­crimi să mai faci o minune: să trimiţi iarăşi pre pământ pre Fiul Tău, Că pre toate numai El să le îndrepte ar pu­tea­ Şi truda Lui ca dintru început sc ar arăta. Dară privind cu spaimă, la cru­cea chircită şi strâmbată, ne-am spăi­­mântat foarte. Că noi, Doamne, ştim­ bine că Fiul Tău, — dintru mila şi sme­renia creştinilor zămisliţi de diavol, — din nou ar hi osândit la răstignire. Şi aşa precum se arată crucea strâmbată la capete, pătimirea lui mai l­ungă ar hi şi răstignirea mai cruntă. Că ar tre­bui să i se rupă mădularele ca să se potrivească pre diavoleasca cruce. In puterea Ta fără de margine şi în dreptatea ta fără de sfârşit mărturi­sim noi, păgânii şi te rugăm Doamne îndură-te, nu ne osândi pentru păcate­le noastre şi adu-ţi aminte de noi A­­min. VLA­DIMIR NICOARA Un mare expozeu al d-lui Yvone Delbos în Comisia de politică externă a Camerei franceze» Negocierile cu privire la dentar evoluează normal PARIS, 30. (Rador.) .— Comisia de po­litică externă a Camerei a ţinut ieri după amiază o şedinţă în cursul căreia d. Yvone Delbos ministrul de externe a făcut o am­plă expunere. Comunicatul publicat după şedinţă spune între altele că ministrul de externe a precizat felul cum s-a desfăşu­rat în ultimele săptămâni ,situaţia diploma­tică. Dsa a amintit în acelaş timp evolu­ţia negocierilor privitoare la un pact occi­dental. In continuare a analizat divergenţele de vederi cari s’au manifestat în cursul con­versaţiilor apoi a expus motivele cari au determinat Franţa şi Marea Britanie să definească şi să consolideze şi mai mult raporturile lor cu Belgia. D. Delbos a pre­cizat însemnătatea declaraţiei franco-bri­­tanice, din 24 Aprilie, felicitându-se de în­cheierea unui pact peu­ primirea făcută acestei iniţiative In cele­lalte ţări interesate. După terminarea expozeului d. Delbos care a fost primit foarte favorabil de membrii Comisiei a răspuns la diferitele chestiuni cari i s’au pus in legătură cu pro­blemele de politică externă ale Franței. Audienţa dlui Dinu Cesianu la d. Delbos PARIS, 30. (Rador.) — D. Dinu Cesia­nu a fost primit într’o lungă audienţă de d. Yvone Delbos ministrul de externe al Franţei. Cu această ocazie , s’a adus la cunoştinţă că a fost proclamat cetăţean de onoare al oraşului Beaune.

Next