Patria, iunie 1937 (Anul 19, nr. 120-141)

1937-06-02 / nr. 120

Anul al XIX-lea Nr. 120 DIRECTOR: i». AUREL BUTE Am. Redracţia şi Administraţi», Stud# Regina Maria Nr. 80. Telefon: 18—S1. ABONAMENT« Abonament, anulu -------— — — Fracţiuni tis au, lunar —■ —• — Pentru funcţionari, anu&î-----Fracţiuni de an, lunar---------Preoţi, Înv., stud., ţărani anual — Fracţiuni de an, lunar---------Pentru autorităţi, luat., bănci, etc. In străinătate dublu. Lei ?did. Lei 80.Lei 800.Lei 55.Lei 500.Lei 46. Lei 1000.Miercuri 2 Iunie 1937 pLxtm. m mueua M Lainortiv el Partidului National Ţărănesc Supralicitări în demagogie raspund ; secarea bălţilor, de bonificarea (îmbunătăţirea) pământurilor, de colonizările promise demagogic în ţările amintite. Pământurile bonificate (prin munca forţată a tinerilor şi a şomerilor), fermele create de guvern, prin exproprierea adevăraţilor ţărani tractoarele (făcute din banii maselor), au fost date partizanilor şi mercenarilor fascişti, pentru a creia la ţară o armată solidă de vătafi politici, care să terorizeze şi să ţină ca într'un cleşte ţărănimea din ţările dictaturilor fasciste. Dacă s-ar mărgini numai la enunţări, demagogia liberală ar fi cel mult o farsă, o tristă şi dezonorantă farsă. Dar încearcă — de ochii lumei — anumite realizări. Va compromite prin urmare motorizarea agriculturii şi electrificarea satelor aşa cum a compromis şi reforma agrară. In ceasul plecării guvernul încearcă prin această măsură să întărească poziţia economică a partizanilor şi clienţior săi, în dauna întregei ţărănimi. Creindu-şi astfel o bază socială la sate, unde poziţia liberalismului e pierdută de mult, partidul liberal se va servi de ea ca avantgardă a reacţiunei împotriva plugărimei. Motorizarea agriculturii şi electrificarea satelor pe care le anunţă guvernul Tătărescu înseamnă praf svârlit în ochii păturii rurale care de ani de zile plăteşte inconştienţa şi reaua credinţă a guvernanţilor, înseamnă în acelaş timp o încercare îndrăsneaţă de instalare a reacţiunei în inima satelor româneşti. Partidului naţional-ţărănesc îi revine misiunea să demaşte această periculoasă şi desmăţată demagogie, lămurind massele ţărăneşti asupra caracterului real al tentativei guvernului Tătărescu. ION DUMBRAVA. Lipsită complect de simţul derilor, degajată prin disciplina inconştientă pe care o impune partizanilor de orice control din partea masselor, ştiind de mai înainte că odată ajunsă la putere nu va fi" obligată să îndeplinească nici una din promisiunile sale, iar încercărilor mulţimilor amăgite de a pretinde realizarea celor promise, va răspunde cu băi de sânge, — dreapta reacţionară speculând nemulţumirea generală face masselor cele mai neverosimile promisiuni. Fără această demagogie reacţiunea nu ar fi reuşit niciodată să înhame o parte a populaţiei la propria sa îngenunchiare şi la îngenuncherea mulţimilor producătoare, aşa cum s-a întâmplat în Germania şi Italia. Fără ameţitoarele promisiuni, pe care le distribuie o parte a poporului să-şi vâre singur grumazul sub jug şi să o colaboreze cu teroarea. Din nefericire plaga demagogiei înaintează: din urmă predilectă a extremismului de dreapta a devenit metodă de guvernământ. „Istoricul“ partid liberal şi guvernul acestuia a ajuns sa facă o nereală concurenţă grupărilor extremiste de dreapta. De patru ani guvernul trăeşte, agonizează, din promisiuni cu scadenţe mereu amânate. De patru ani guvernul promite. Ce? Orice. Se deplasează prin provincii, „la faţa locului“, cu toţi miniştri, cu toată aparatura administrativă şi cu tot fastul, pentru a impresiona mulţimile năcăjite şi a întări în acest fel făţarnicele promisiuni, pe care altfel nu le-ar mai crede nimeni. In Basarabia promite belşug, în Ţara Moţilor, sănătate, pace şi lucru. In alte locuri promite drumuri şi, peste tot, prosperitate. „Câteodată demagogia guvernului este deadreptul anarhică, spune în discursul său de la Câmpulung d. Mihalache, aşa cum s-a dovedit cu decretele dlui Vaier Pop, care sub pretextul românizării... voeşte să pună industria şi comerţul ţării sub regimul stării de asediu şi cenzurii permanente a partidului liberal.“ „Iar pentru a se mai menţine la suprafaţă, spune în acelaşi loc preşedintele nostru, guvernul face o supralicitaţie demagogică ridicolă cu anunţări de programe al căror sens e departe de a-l înţelege.“ D. Mihalache face aluzie la programul de motorizare a agriculturii şi de electrificare a satelor, desbătut într-unul din ultimele Consilii de miniştri şi arătat de guvernamentali ca o soluţie care, fără îndoială, va face să curgă prin ţară râuri de lapte şi de miere. Nu e nevoie să facem vreun efort pentru a arăta această măsură a guvernului, aşa cum e anunţată, adică pentru agricultura ţării, e neserioasă. Cu cele 400 de tractoare nu se face motorizare. Pentru că guvernul nu prevede nimic afară de acestea. Care vor fi regiunile supuse motorizării, după ce plan, cine va beneficia de această motorizare? Guvernul nu ne spune. Sau, poate aceste tractoare nici nu sunt pentru ţărăni. Când, în urma acestei prea lungi şi prea vlăguitoare guvernări, ţăranul nu mai este în stare să-şi cumpere un nou fier de plug, necum să-şi înoiască inventarul agricol, acest program trebue să aiba ceva dedesupturi. Cu atât , mai mult, cu cât planul guvernului nu prevede nici o pregătire prealabilă, cum ar fi organizarea profesională a ţărănimii, organizarea plugarilor în cooperative de producţie, etc. Cât pri- veşte electrificarea satelor, atunci când , la sate nici lampa de petrol nu se mai foloseşte şi, din cauza imensei mizerii, ţăranii au părăsit chibriturile, recur- gând iarăşi la străvechea cremene şi j iască, guvernul însuşi a sesizat indice- j Iul primului comunicat şi o trece sub tăcere în decretul din Monitorul Ofi- ] cial. : 1) Dar farsa apare şi mai evidentă când cercetăm sumele care au fost alocate pentru această platiletcă tătăresciană. In timp ce în Franţa, bunăoară, pentru reforme mai puţin epocale — dar reale, bugetul agriculturii a fost mărit de la 464 milioane franci, cât a fost în 1936 la 1200 milioane în 1937, guvernul Tătărescu acordă pentru această ispravă a sa, 100 milioane Lei. E drept că Franţa nu se gândeşte încă la motorizare şi electrificare, ci se mulţumeşte deocamdată să revalorizeze produsul muncii ţărăneşti, să-l asigure pe plu- . gar în contra* calamităţilor, boalei şi bătrâneţe!. Pentru a arata seriozitatea măsurilor pe care cu o neruşinată sfruntare a realităţilor le anunţă guvernul Tătarescu, adăugăm că pentru electrificare nu s-a prevăzut nici o sumă. Enunţarea Programului de motorizare şi electrificare e o măsură demagogica. Nemai având ce să promită, după ce partidele de drepata au promis ex- proprierea urbană şi rurală, guvernul s-a grăbit să le supraliciteze demago- r gia, promiţând electrificarea satelor şi motorizarea agriculturii. Cunoaştem din alte ţări, din Italia şi din Germa- , nia, ce înseamnă aceste grandioase planuri, fără participarea politică a ţă- rănilor la făurirea lor. Nici-un ţăran — nici-un ţăran adevărat — nu a beneficiat de motorizările, de electrificările, de O consfătuire a fruntaşilor ardeleni din partidul iniţiaiui ţărăihâc Bucureşti, 1 (Sic). — Ziarele din Capitală publică ştirea că d. Mihai Popovici, prşedintele organizaţiilor naţional-ţărăniste din Ardeal şi Banat a convocat pe şefii organizaţiilor judeţene din aceste provincii la Braşov, pentru ziua de 4 iunie, când va face declaraţii politice asupra ultimelor elemente. • — Consiliul Micei înţelegeri se va întruni la Sinaia Bucureşti, 1 (SIR). Ziarul „Capitala“ anunţă că la Sinaia se va întruni consiliul Micei înţelegeri dar că data nu a fost încă fixată. Se vor discuta chestiuni de ordin extern, la discuţii luând parte dd. Krofta, Stoiadinovici şi V. Antonescu, miniștrii celor trei state din Mica înțelegere. Arabii din antiochia manifestează împotriva acordului de Geneva Antiochia, 1 (Rador). In cursul zilei de eri toate magazinele arabe au fost închise ca un semn de protest Împotriva acordului de la Geneva în conflictul Alexandrette. Un cortegiu compus dîn peste 10.000 de persoane a parcurs străzile orașului manifestând ostil. Nu s’a produs nici un incident. | |Cu acest prilej a apărut pentru prima dată în public partidul comunist sirian. Decretul pentru protecţia muncii naţionale va fi ratificat săptămâna viitoare Bucureşti, (Prin telefon). Din cercurile Ministerului de Industrie şi Comerţ se arată că proectul decretului pentru protecţia muncii naţionale şi elementului românesc în întreprinderi va fi ratificat în cursul săptămânei viitoare. Aceleași cercuri mai arată că d. ministru Vaier Pop a supus spre aprobare acest decret dlui prim ministru Tătarescu. -----Pe de altă parte se arată că azi d. Vaier Pop va semna o decizie prin care se fac o serie de schimbări în sânul personalului de la serviciul contingentării. Bucureşti, 1. — Duminecă au avut loc alegeri judeţene în Ilfov şi Argeş. De săptămâni de zile partidele extremiste şi agenţii guvernului liberal, au frământat liniştea satelor desfăşurând cea mai deşănţată propagandă, terorizând populaţia, şi ameninţându-o cu represalii în cazul nevotării listelor extremiste şi guvernamentale. După entuziasmul cu care populaţia acestor judeţe s-a prezentat la vot purtând în fruntea coloanelor drapele ale partidului naţional-ţărănesc, încă în cursul zilei de Duminecă atât guvernul cât şi partidele extremiste şi-au cunoscut cu anticipaţie înfrângerea. Această înfrângere a fost sdrobitoare. Conform rezultatului total oficial, s-a constatat la ministerul de interne că cifra votanţilor din JUDEŢUL ILFOV a fost de 61.149. Din această cifră liberalii au obţinut 11.654 voturi. Naţional-ţărăniştii 17.276 voturi. Vaidiştii 13.50 voturi. Liberalii disidenţi 5433 voturi. Naţional Creştinii 4061 v. invastica de foc 1324 v. Argetoianiştii 1004 v. Radical ţărăniştii 1056 v. Georgiştii 4938 v. iar o listă fără semn 80 v. Senzaţia politică a alegerilor judeţene din Ilfov constă în faptul că în urma rezultatului obţinut, PARTIDUL LIBERAL ADICA GUVERNUL A FOST SCOS COMPLECT DN ARENA NECASTIGAND NICI UN SINGUR MANDAT IN CONSILIUL JUDETEAN. Şaptesprezece locuri ale consiliului au fost obţinute de lista naţional-ţărănistă, iar 13 mandate de lista vaidistă. IN JUDEŢUL ARGEŞ înfrângerea guvernului şi a tuturor partidelor adverse a fost şi mai catastrofală. Lista partidului naţional-ţărănesc a obţinut 25.908 voturi. Lista guvernamentală 9500 v. Frontul Românesc 2800 v. iar naţional creştinii 2600 voturi. TV/-*/»f r.lliUnVIVli'll vvvmi.vt n 4-/»n 4-/n v.nu■ls&ssx 5U VG1UIU Aixijji. cuua tu toate joartidele cari au concedat în aceste alegeri, n‘a obţinut decât un număr ridicol de voturi faţă de cifra masivă a listei naţional-ţăraniste. Faţă de fiecare dintre listele cu cari a avut să lupte, lista partidului naţio- ' nal ţărănesc a obţinut majorităţi sdro- ' bitoare, ridicându-se cu 16.000 voturi peste lista guvernamentală cu 23.000 voturi peste cea a Frontului Românesc şi peste cea gogo-cuzistă. Concluziile politice ce se desprind şi din aceste noui alegeri judeţene, sunt clare: guvernul este complet lipsit de încrederea naţiunii. Lipsa aceasta de încredere este manifestată în aşa măsură, încât în judeţul care cuprinde Ca- pitala ţării, guvernul nu a reuşit să ob- ; ită un singur mandat de consilier, iar i m judeţul curat romanesc al Argeşului, partidul naţional-ţărănesc a obţinut exact de trei ori atâtea voturi cât guvernul. Aceleaşi concluzii se desprind şi în ce priveşte celelalte partide politice. In special naţional creştinii au fost complect readuşi la tăcere prin rezultatele ridicole pe care le-au obţinut. Panica a intrat atât in sânul cercurilor conducătoare liberale cât şi la conducerea partidelor extremiste. Rezultatele tot mai dezastruoasă pentru aceste partide în alegerile comunale şi judeţene, explică îndeajuns diversiunea solicitării unui guvern „neutru“, de alegeri. Ţara îşi indică însă guvernul de alegeri şi guvernul definitiv într-un guvern al partidului naţional-ţărănesc. Tot eri au mai avut loc alegeri jude - ţene în CALIACRA. Partidul naţional-ţaranesc a obţinut 14218 voturi. Partidul liberal 9800, iar vaidiştii 2447. In alegeri comunale din câteva comune din VILAŞCA rezultatele au fost următoarele : Listele liberae 1490 voturi, naţionalţărăniste 886 voturi, vaidiste 670 vot., gogocuziste 216 voturi. Liberalii au obţinut 23 consilieri naţional-ţărăniştii 17, vaidiştii 13, gogocuziştii 2 consilieri comunali. În voturile exprimate în cursul zilei de ori în cele patru judeţe în total, partidul naţional-ţărănesc a obţinut 55.100 voturi. liberalii filf.963 voturi vaidiştii 22.039 gogocuziştii 10.753 In aceste patru judeţe partidul naţional-ţărănesc a obţinut deci nu mai puţin de 5 ori mai multe voturi decât gogo-cuziştii. In inima rezultatelor de ori, guvernul Tătărescu intenţionează să amâne din nou toate alegerile comunale şi judeţene care au fost fixate. Se mai spune că în ce priveşte judeţul Ilfov, d. Tătărescu s-a hotărât să iaea şefia acestei organizaţii liberale. Glasul urnelor de vot: In Ilfov liberalii nu au obţinut nici un mandat In Argeş naţional-ţărăniştii au primit 25.908 voturi iar guvernul cu toate celelalte partide împreună abia 14.900 Alte rezultate ale alegerilor judeţene, sdrobitoare pentru guvern şi extremişti Ziarul Ardealului „PATRIA", mă vă imvincis utasiti de doispre zi feti ani. Ardelean tiec si stalsneze m Sefii!!! Importantele constatări făcute de d. V. Madgearu în legătură cu alegerile de Duminică Bucureşti, (Prin telefon). Ocupându-se de rezultatul alegerilor de Duminică, d. V. D. VIRGIL MADGEARU Madgearu a făcut ziarului „Dreptatea“ următoarele declaraţiuni: Alegătorii au vorbit. Trebue să recunoaştem că guvernul i-a lăsat să-şi manifeste voinţa în deplină libertate, cu excepţia secţiei Palanca. Dacă am toate motivele să fiu satisfăcut de victorie, sunt obligat şi trebue să constat cu durere decadenţa moravurilor electorale pe care am văzut-o la Ilfov. De când fac politică, nu am asistat la o atât de vastă corupţie electorală. Bani, beutură şi mâncare, iată armele electorale de care s’au servit unele grupări în actualele alegeri şi în special fracţiunea srissrrsTS Londra Bucureşti, 1 (SIR). Ziarul „Credinţa“ anunţă, că d. Titulescu a sosit la Londra, unde va ţine o serie de conferinţe şi va avea întrevederi cu fruntaşii politici englezi, liberălilor dezidenţi. Cât despre „Frontul Românesc“, înfrângerea şefului său este cu , atât mai gravă cu cât în afară de mijloa- cele de corupţie de mai sus, a făcut uz de cele mai neruşinate calomni la adresa par- tidului naţional-ţărănesc şi în deosebi la adresa mea. N’a cruţat nici o invenţie calomnioasă începând cu originea mea etnică şi sfârşind cu basmul răsuflat al unui inel, născocit de duşmanii mei in 1930, când d. D. R. Ioaniţescu îmi era din nenorocire coreligionar politic. Din acest punct de vedere, s-a sfârşit cu nimbul falsei popularităţi a acestui politician, lipsit de orice credinţă şi orice scrupul. Curtea bulgari In nreaînta unui eveniment fericit Sofia, 1 (Inf.) — Curtea bulgară a făcut toate pregătirile în vederea fericitului eveniment în așteptarea căruia se află familia regală. Mareșalatul pa- j latului a comunicat Vineri seara oficial I acest eveniment, arătând că regina Giovanna se bucură de deplină sănă- tate. Regina se află de câteva zile la cas- telu regal din apropiere de Varna, sub supraveghierea medicilor. Regele Boris a făcut Vineri seara o plimbare pe străzile capitalei, vizitând in urmă expoziţia de cărţi organizată de studenţimea bulgară. 3ag©da cî nu s’a sinucis fost nbh Londra. (Inf.) — Ziarul „Daly Mail“ anunţă după o informaţie din ‘Moscova că Jagoda, faimosul şef al G. P. U.-lui a căzut în disgraţie şi arestat, nu s‘a sinucis cum, au anunţat autoritâţile sovietice, ci a fost asasinat în închisoare. In prealabil păzitorii lui i-au pus la dispoziţie un revolver dândiri să înţeleagă că ar fi bine să se sinucidă. Jagoda a refuzat să asculte însă sfatul. In consecință el a fost asasinat. Voce, 1 octe, de Victor Eftimia Poporul românesc îşi trăeşte primăvara istoriei: regim ţarist, luptători pentru libertate, probleme etnice. Alţii violează stratosfera. Oamenii tari n‘au nevoie de religie. Oamenii drepţi n‘au nevoie de convingeri. « Nu există oameni cinstiţi, există numai oameni necompromişi. * Norocul nostru este căAcest popor nu are memorie, ne putem face de cap la infinit, dacă intercalăm câte o mică pauză salvatoare. « In evul mediu oamenii se duceau la vrăjitori cu aceeaşi naivă încredere cu care ne ducem noi la doctori. Viaţa e destul de lungă, uneori din cale afară de lungă. Tinereţiei, însă, e prea scurtă. * Copilăriei şi bătrâ v.oţEd sutit ivAitile. * Ticălosul nu crede în Dumnezeu şi în viaţa viitoare, deci nu se teme de moarte. De moarte se teme numai omul de treabă, presimţirea paradisului, cu monotonia lui infinită. * Cei vechi aşteptau moartea cu mai multă seninătate. Nouă ne e frică de ea fiindcă religiile consolatoare ne-au complicat-o cu perspectivele altor existenţe. * Omule de geniu, adaugă şi ceva talent, ca să-ţi faci geniul mai puţin penibil. * Viaţa, literatura au talenti. Şeful Siguranţei din Polonia vizitează Capitala României Bucureşti, 1. (Prin telefon). D.Schulph, şeful Siguranţei Generale al Poloniei a sosit prin Capitală, fiind primit de dl. general Gabriel Malinescu, subsecretar de stat ln Ministerul de Interne, După incidentul din apele spaniole Germania şi Italia s-au retras din Comitetul pentru neintervenţie Victimele de pe „Deutschland“ au fost înmormântate la Gibraltar Italia nu recurge deocamdată la represalii Londra crede că va putea înlătura consecinţele grave al incidentelor Londra, 1 (Rador).. . Ultimele incidente petrecute în apele spaniole au produs o justificată alarmă în cercurile diplomatice internaţionale. Gravitatea conflictelor au provocat serioase temeri că izbucnirea unui război pe faţă între Italia şi Germania pe de o parte şi Spania guvernamentală pe de altă parte nu va putea fi înlăturată. Toate sforţările diplomaţiei internaţionale se îndreaptă deci în aceste momente în aceeaşi direcţie, a localizării incidentelor şi împiedecarea războiului. ITALIA ŞI GERMANIASE RETRAG DIN COMITETUL DE NEINTERVENŢIE Londra, 1 (Rador).—‡ După cum era de aşteptat Italia şi Germania vor profita de ocazia incidentelor petrecute în apele spaniole pentru a refuza colaborarea lor Comitetului de neintervenţie. In cursul zilei de azi d. Grandi, ambasadorul Italiei la Londra a avut mai multe întrevederi cu d. Eden ministrul afacerilor streine şi d. Wallace preşedintele ad interim al Comitetului de neintervenţie. In cursul acestor întrevederi s-a comunicat dlui Eden hotărârea guvernului de la Roma de a nu mai lua parte la controlul coastelor spaniole şi a nu participa la lucrările Comitetului de neintervenţie atâta timp cât nu vor fi luate măsurile necesare şi cât nu vor fi date garanţii suficiente că regretabilele incidente la cari sunt supuse bastimentele italiene şi germane, nu se vor repeta. ÎNMORMÂNTAREA VICTIMELOR DE PE „DEUTSCHLAND“ Gibraltar, 1 (Rador). 1. Ieri, Luni după masă la ora 5 au fost înmormântate la Gibraltar victimele bombardamentului efectuat de către avioanele guvernamentale asupra crucișătorului „Deutschland“. Echipajul vasului nu a participat la înmormântare deoarece în urma ordinului guvernului din Berlin el s-a îndreptat cu cea mai mare viteză spre ţară. La înhumarea marinarilor germani a asistat şi generalul Harington, guvernatorul Gibrraltarului, reprezentanţii tuturor bastimentelor ancorate în port şu o mulţime de câteva mii de persoane. CERCURILE BRITANICE DESAPROBA CELEI PETRECUTE Londra, 1 (Rador).— Cercurile diplomatice britanice desaprobă atacul a cărei victimă a căzut „Deutschland“ din partea aviaţiei guvernului din Valencia. In acelaş timp judecă însă cu asprime şi gestul , Germaniei, care este contrar dreptului şi moravurilor internaţionale şi care nu trebuia să se producă decât după ce toate demersurile pentru a obţine reparaţii erau epuizate. In tot cazul se speră că nimicirea oraşului Almeria să fi fost ultima fază a represaliilor germane. ITALIA NU VA RECURGE LA REPRESALII Roona, 1 (Rador). ro Cercurile politice din Roma arată că Italia n‘a luat nici o măsură de represalii împotrivă guvernului din Valencia, aşa cum a făcut guvernul Reichului. S‘au luat însă serioase măsuri ca acestea să fie puse imediat în curs, dacă atacurile aviaţiei guvernamentale se vor mai repeta asupra vaselor italiene. Deasemenea se afirmă că ordinul retragerii Italiei de la lucrările Comitetului de neintervenţie ar fi fost dat însăşi de d. Missolini, imediat după reîntoarcerea din Romagna.