Patria, august 1937 (Anul 19, nr. 168-193)
1937-08-01 / nr. 168
Arul al XIX-lea Nr. 168 ?î.r. Lei 2 DIRECTOR: Dr. AUREL, BUTEANU Redacţia şi Administraţia: Strada Regina Maria Nr. 36. Telefon: 13—31 ABONAMENT: Abonament, anual —-----------Lei 700. -Fracţiuni de an, lunar-----------Lei 60— Pentru funcţionari, anual — —Lei 600— Fracţiuni de an, lunar-----------Lei 50— Preoţi, înv., stud., ţărani anual —Lei 500— Pentru autorităţi, inst., bănci, etc.Lei 1000— In străinătate dublu. Organ al Partidului national Ţărănesc PLĂTITĂ IN Iar pensiile preoţilor din Ardeal Am arătat mai de mult că preoţii pensionari din Ardeal şi preotesele văduve flămânzesc de la 1 Aprilie 1937, de când nu mai primesc nici o pensie. Spuneam atunci că vina cade pe deantregul asupra „Casei de pensiuni”. Articolul nostru a fost reprodus şi comentat de ziarul „Curentul1”. Mai mărimile „Casei de pensiuni” s-au sesizat şi dau unele lămuriri pe care ziarul „Curentul” le publică în numărul de la 31 iulie. Lămuririle „Casei de pensiuni” sunt foarte puţin lămurite. Aceste lămuriri aruncă vina numai asupra Episcopiilor cari până în prezent n’au trimis actele cerute. Să încercăm a lămuri noi chestiunea pe care n’o lămureşte „Casa de pensiuni”. Mai întâi faptul precis şi nedesminţit, de la 1 Aprilie, — şi ne găsim la 31 Iulie, — n’au fost plătite pensiunile clerului în Ardeal. Şi acum să stabilim responsabilităţile. Legea a fost promulgată la 30 Martie 1937. „Casa de pensiuni” a făcut circulări cerând acte Episcopiilor. Când a făcut circulările? In Aprilie fără îndoială, Episcopiile la rândul lor a cerut actele impuse de „Casa de pensiuni” de la fiecare pensionar în parte. Dar aceşti pensionari nu mai aveau nevoie de nici un act, deoarece erau pensionarii Episcopiilor. Deşi erau în drept să primească aceste pensii şi nu mai era nevoe să-şi dovedească drepturile lor cu: actul de naştere, de căsătorie etc., etc. Sfânta birocraţie Ie cerea alte acte, ţ greu de cules pentru că cereau timp şi bani. Oamenii au început să alerge şi să samene timbre. Dovadă că aceste acte se adună greu este că unele Episcopii încă nu le-au putut trimite. Că doar n’or pretinde domnii de la „Casa die pensiuni”, că Episcopiile stau cu actele în saltar şi nu le trimit, numai aşa dintr’o poftă sadică de-a exaspera pe preoţii pensionari şi preotesele vădane! După ce onorata „Casă de pensiuni” aruncă „moartea’n ţigani”, cum se zice, spunând că Episcopiile sunt vinovate, face două afirmaţiuni care merită să fie discutate. Prima: că s’au autorizat Episcopiile să plătească vechile pensiuni, ca avans, până la calcularea definitivă a pensiunilor noi. Le-au autorizat? Tare bine? Dar... din ce fonduri? Că Episcopiile au vărsat fondurile de care dispuneau. Și „mă rog frumos la domnii“, cum se ziice aici în Ardeal, pentru ce nu face această operaţie,— cu avansurile, — onorata „Casă de pensiuni“, care are şi fondurile şi care o să plătească şi pensiunile, viitoare, din cari ar retrage avansurile- Nu-i mai simplu? Nu-i mai logic? Nu-i mai normal? Ce înseamnă aceasta complicaţie birocratică, tu să plăteşti avansuri de pensie, deşi fondurile ţi le-am luat, că eu voi plăti, hăt mai târziu, pensiile, din care îţi voi restitui ţie avansurile. Afirmarea aceasta a „Casei de pensiuni“ este certată cumplit cu logica şi cu., fondurile. Ea este făcută numai pentru a îndrepta în altă parte blestemele celor flămânzi. Să vedeţi însă că a doua afirmare e şi mai complicată, ca să nu zicem mincinoasă. Onorată „Casă de pensiuni“ în lămuririle sale spune textual: „Prima care ne-a înaintat actele cerute a fost Mitropolia ortodoxă din Sibiu şi care a şi fost soluţionată de comisiunea de pensiuni“. , , Au fost soluţionate? Cum şi când? Cei în drept nu ştiu nimic! Văduva unui protopop fost asesor consistorial la Sibiu nu a primit nici un fel de,. soluţionare. Ştim asta precis pentru că domiciliază la Cluj Este sau nu afirmaţia mincinoasă? Sau poate că vorbele şi-au schimbat înţelesul? Soluţionarea pentru pensionar este atunci când primeşte banii! Că altfel ce soluţionare poate fi? Că domnii de la „Casa de pensiuni“ s-au întrunit în conclav, au încasat diurna respectivă şi-au încheiat procesul-verbal? Asta nu-i soluţionare! Asta-i birocraţie ! Aşadar, în ce priveşte pensiile clericale din Ardeal, până acum nu s‘a făcut nimic; chiar acolo unde „Casa de pensiuni“ spune că a.. soluţionat, tot nimic nu s‘a făcut; vina o poartă numai „Casa de pensiuni“, care putea da pensii cu avans; lămuririle pe care le dă sunt foarte nelămurite. Vladimir Nicoară. întrevederea N.Titulescu — V. Presa franceză confirmă întâlnirea dintre cei doi bărbaţi de stat D. N. TITULESCU BUCUREŞTI, 31. — Ziarul „Tempo" află dim, Paris, că d. N. Titulescu, fost ministru de externe al României şi care a stat câteva zite în Capitala Franţei, a avut o serie de întrevederi cu numeroşi oameni politici români, află- ‘ tori la Paris. D. N. Titulescu, cu această ocazie a avut o lungă întrevedere şi cu d. Virgil Madgearu, secretarul general al Partidului naţional-ţărănesc. Ştirea aceasta despre întâlnirea celor doi bărbaţi de stat români, e confirmată și de către presa franceză. Rezerva de aur dela Paris a fost repatriată Lăzile cu aur au sosit în Capitală într'un vagon de oţel BUCUREŞTI, 31 (Sir). Cel de al doilea transport de aur depozitat la Banca Franţei a sosit astă noapte la Gara de Nord, într'un vagon de oţel Azi dimineaţă un camion special însoţit de o pază specială a dus cele 140 de lăzi cu aur la Banca Națională. Cu această nouă cantitate rezerva păstrată de Baris a fost definitiv repatriată. A deraiat rapidul Paris'Saint'Etienne Printre numeroşi mort şi răniţi se găsesc copii unei colonii de vară şi pelerinii de la Liseaux PARIS, 31 (Rador). — O catastrofă de cale ferată s-a produs astă noapte la ora 23 şi 15, la 300 metri de gara Villneuve Saint Georges, situată la 30 km. de Paris. Rapidul -Paris—.Saint Etienne a deraiat din cauza greşitei aşezări a acului, pe linie. Locomotiva s-a răsturnat, fiind urmată de vagonul furgon, care a fost făcut ţăndări şi de vagonul-postă care a deraiat şi a tras după el un vagon de clasa doua, ce a rămas intact. Un vagon de clasa treia a fost prins între două vagoane metalice şi sfărâmat complect. Printre victime sunt pelerinii cari se înapoiau de la Lisieux şi copii dintr’o colonie de vacanţă. S’au început imediat lucrările pentru scoaterea victimelor de sub sfârâmăturile vagoanelor. Numărul morţilor este până acum de 27. Ancheta făcută toată noaptea n’a reuşit încă să stabilească răspundeile accidentului. El se datoreşte însă în mod indiscutabil greşitei manevrări a acelor. O sancţiune meritată.,, D. Vaier Pop dat afară din şefia organizaţiei liberale din Alba Ministrul industriei şi comerţului ameninţă cu demisia, iar partidul liberal îi pune în vedere eliminarea D. Dinu Brătianu: „Vaier Pop a compromis şi tradiţia şi ultima guvernare a partidului ‘‘ BUCUREŞTI, 31 (De la corespondentul nostru special). Comunicatul a apăruit prin surprindere în ziarul „Viitorul“ oficiosul partidului liberal, prin care şeful partidului a dat afară pur şi simplu pe d. Vaier Pop, ministrul industriei şi comerţului din scaunul de şef al organizaţiei liberale din Alba, este viu comentat de întreaga presă din capitală. Ziarele constată că d. Dinu Brătianu ajuns la limita răbdării sale faţă de procedeele dlui Vaier Pop, în flagrantă contradicţie cu tradiţia partidului liberal, a recurs la acest gest de autoritate, cu scopul de a provoca totodată şi o clarificare a situaţiei dlui Vaier Pop în partid Conflictul dintre şeful partidului şi dl Vaier Pop nu este de dată recentă• El a fost adâncit cu prilejul agitaţilor în jurul proectului pentru încurajarea ruuncii naţionale şi mai ales când ministrul industriei şi comerţului în urma morţii subite a lui Camil Velîcan, fostul şef al Organizaţiei liberale de Alba, s-a instalat în moştenirea acestuia fără consimţământul şi chiar peste voinţa dlui Dinu Brătianu. Manevra a avut atunci obiective mai avansate, cari au fost însă descoperite şi şefia Ardealului la care jinduia d. Vaier pop a putut fi salvată în ultimul moment pe seama dlui Al. Lapedatu. Lovitura a fost descoperită şi lucrurile urmau să ia o întorsătură tragică pentru d. Vaier Pop chiar din momentul întoarcerii în ţară a dlui Dinu Brâtianu. Ameninţările ministrului de industrie şi comerţ şi angajamentul pe care şi l-a luat solemn de a distruge pe d. Iuliu Mianiu în Ardeal, au făcut ca partidul liberal să acorde impostorului un termen de graţie- Zadarnic a vărsat d. Vaier Pop zeci de milioane în Alba, zadarnic a uzat de toate tertipurile electorale, la 25 iulie a pierdut definitiv partida. Sancţiunea nu putea întârzia! D. Dinu Brătianu a publicat în „Viitorul“ comunicatul prin care d. Vaier Pop este dat afară din şefia judeţului Alba şi înlocuit cu d. Vaier Roman. Comunicatul a avut un efect dezastruos asupralui Vaier Pop, care la aflat la Eforie unde-şi odihneşte oboseala inutilei frământări electorale. Bineînţeles nu a întârziat să protesteze împotriva acestei „operaţii fără anestezie“.. şi mai ales să ameninţe. In primul rând d. Vaier Pop a comunicat şefului guvernului că va demisiona apoi a pus în vedere dim Dinu Brătianu că va publica în presă Decretul de lege din muncii naţ, cu specificarea că acest decret nu a putut lua fiinţă din cauza şefului partidului liberal, care a pus rezistenţă. Acest scandal de ultima oră a răscolit adânc apele şi aşa destul de murdari ale partidului liberal pe prag de ducă. Cu toate ameninţările celui debarcat în mod ruşinos, d. Dinu Brătianu se ţine tare pe poziţie şi este hotărât să meargă până la eliminarea din partid a aceluia... „care a compromis şi tradiţia şi ultima „guvernare a partidului liberal“ — a spus d. Dinu Brătianu. Rezultatul ultimelor alegeri, la care se adaugă simpatia unanimă a masselor manifestată în consultările electorale precedente faţă de Partidul naţional-ţărănesc, a încurcat socotelile triumviratului Guţă Tătărescu—Insudleţ şi Vaier Pop — cam într'un moment de lipsă de modestie, au crezut că vor putea influenţa asupra soluţionării succesiunii. Svomurile ţesute cu febrilitate în jurul problemei succesiunii colportate ca pe piaţă de slugarnicii lor acoliţi, toate au amuţit în faţa glasului ţării, care s-a rostit categoric. Este lesne de ghicit pentru pe d. Tătărescu caută prin toate mijloacele să îmipiedice o eventuală venire la putere a Partidului naţional-ţărănesc. Este foarte simplu, patronul fărădelegilor şi abuzurilor săvârşite în răstimpul celor 4 ani de guvernare liberală, tremură de răspunderea care-l aşteaptă şi de care nu va scăpa. Cuprins de panică şeful guvernului a încercat totul pentru a diminua şansele unei guvernări naţional-ţărăniste, întâi a recurs la campania de calomnii împotriva conducătorilor partidului naţional-ţărănesc, punând la cale cele mai abjecte înscenări, metoda nu a reuşit, popularitatea partidului naţionalţărănesc în loc să scadă, creştea în măsură ce ţara îşi dădea seama de ticăloşia manoperelor liberale. Regizori desăvârşiţi în ale politicei, d. Guţă Tătărescu şi colaboratorii săi au recurs acum la arma periculoasă şi cu două tăişuri a punerii în scenă a agitaţiilor extremiste de dreapta. Timip de 3 ani, cu o consecvenţă diabolică, au fost alimentate şi sprijinite toate curentele anarhice — cu singurul scop de a diminua popularitatea partidului naţional-ţărănesc _, fără ca autorii acestei sinistre comedii să-şi dea seama că însăşi ţara a fost împinsă în pragul anarchiei. Când patronii gogoluzismului, vaidismului şi a tuturor celorlalte ficţiuni de dreapta, au crezut copt momentul pentru a da lovitura de moarte partidului naţional-ţărănesc, au ieşit din umbră cu alegerile administrative. Se credea că prin aceasta se va da lovitura de graţie. Partidul naţional-ţărănesc fiind scos din concurenţă. Cu toate că nimeni nu vedea rostul acestor alegeri la sfârşitul unei guvernări, Partidul naţional-ţărănesc nu s-a dat în lături din faţa unei consultări a masselor electorale. Conştient de răspunsul pe care îl vor da, Partidul naţional-ţărănesc era sigur că manevra alegerilor forţate de guvern se vor întoarce împotriva uneltirilor din umbră-Aşa s‘a şi întâmplat. Corpul electoral s‘a pronunţat, rezultatul alegerilor însemnând o biruinţă strălucită a Partidului naţional-ţărănesc, care a obţinut — în opoziţie fiind— majoritatea sufragiilor. De acum încolo evenimentele politice îşi vor urma cursul normal fără intervenţia nechemată a Valerpopilor şi miculetzilor. Intrigile ţesute în cabinetele dosnice ale discipolului Ochranei, s-au rupt la primul contact cu realitatea. Opinia publică le-a sfărâmat prin dârzenia cu care a protestat din primul moment împotriva acestor uneltiri murdare şi abjecte. Cât despre succesiune, care se va produce în foarte scurtă vreme — poate mai scurtă decât îşi închipuie acei cari au crezut la un moment dat că o vor putea dirija din umbră, va reveni partidului de ordine indicat de voinţa poporului şi de încrederea pe deplin meritată a Coroanei. iSOBIHWHHBHnUHHi Socotelile triumviratului Tătărăscu-Inculeţ-Vaier Pop, sau încurcat *v alegerile judeţene şi comunale. Românii Ardeleni votează O roata la semnul biruinței partidului MKOMlIShMtt Expozeul d-lui Eden Anglia nu vrea răsboi. Ea vrea însă linişte în Mediterană şi în Spania. Dacă nu va obţine-o, parlamentul va fi convocat în şedinţă extraordinară Adevărul despre „Îndrăsneala tot mai mare a naţiunilor agresive LONDRA, 31 (Rador) — Răspunzând maiorului Attleé şi altor vorbitori, d. Eden a declarat în Camera Comunelor între altele că ar fi lucru periculos dacă s‘ar răspândi în lume impresia că orice s‘ar întâmpla, Anglia n‘ar trece la acţiune. Guvernul n‘a spus niciodată nimic în acest sens; din contră a spus exact contrarul. Cu privire la Mediterană, d. Eden a precizat: privilegiile de care se bucura Marea Britanie, nu caută altceva decât să menţie confimicaţiile şi tranzitul prin Mediterană. Referitor la situaţia din Spania, d- Eden a spus: Lloyd George s-a ocupat,, pe larg de drepturile de beligeranţă şi de planul nostru pentru controlul neintervenţiei. După cum am mai spus, planul britanic cade sau este acceptat în întregime. Nu putem admite modificări de atare natură, încât să î si tulbure economia. Dacă planul nostru e acceptat, atunci neliniştea dlui Attlée este înlăturată căci drepturile de beligeranţă nu vor fi acordate decât în condiţiile prevăzute de plan. Guvernul este hotărât să continue sforţările sale, în vederea neintervenţiei, atâta timp cât naţiunile europene sunt dispuse şi doresc să menţină neintervenţia. Dacă Liga doreşte să se ocupe ea de această chestiune, va fi binevenită, până acum ea nu şi-a arătat însă o asemenea dorinţă. D. Eden aduce apoi laude cuvântării pe care d- Leon Blum a ţinut-o la Marsilia, la congresul partidului socialist, unde a spus: nimic nu justifică un război preventiv. In cazul însă când i-a continuat d. Eden — actualele sforţări ar da greş, situaţia ar fi deosebit de serioasă- Atunci guvernul va convoca imediat parlamentul. SOARTA SUBCOMITETULUI DE NEINTERVENŢIE DEPINDE DE RUSIA In cazul când guvernul sovietic nu modifică în ultimul moment răspunsul său la planul britanic în sensul că autorizează Anglia să negocieze cu cele două părţi în luptă în Spania, este probabil că subcomitetul de neintervenţie îşi va amâna şedinţa sine die. LABURIŞTII CONDAMNA JAPONIA LONDRA, 31 (Rador). — In şedinţa de ieri a Camerii Comunelor fruntaşul laburist maiorul Attlee, ocupându-se de situaţia din Extremul Orient, a declarat că trupele japoneze sunt acelea cari au deslănţuit conflictul. Dsa a cerut ca Liga Naţiunilor să intervină imediat şi a terminat denunţând — îndrăzneala tot mai mare a naţiunilor agresive. „Miss Flora“ romanul captivant al Patriei Ziarul „Patria” va publica începând cu ziua de Marţi, 3 August, un senzaţional şi captivant roman, cuprinzând fragmente din viaţa celei mai temerare spioane engleze, care a activat în cursul războiului mondial. Vreţi să cunoaşteţi primejdiile cari pândesc la tot pasul pe eroii ce luptă pe „frontul invizibil”? Vreţi să faceţi cunoştinţă cu toate acele greutăţi ce stau în calea spioanei care a sustras codul semnalizărilor optice ale flotei germane, care a permis englezilor să câştige bătălia navală de la Skagerak? Vreţi să cunoaşteţi viaţa plină de mister a faimoasei spioane Miss Flora, care a adus cele mai mari servicii Intelligence Service-ului ? Cetiţi începând de Marţi, 3 August, romanul captivant al Patriei, care va avea următoarele capitole: Cel mai bun agent al „I. Se prăbuşeşte un avion. Un pilot nou. „Am vrut să răzbun moartea logodnicului meu”. La Berlin. Marea aventură. Nachrichten-Bureau. O tânără americană soseşte la Londra» Cuvântul de ordine. Garoafa roşie. O întrevedere romantică. Roman de dragoste într’un oraş vande» Urmarea. întâlnirea fatală. In penumbră. Semnalul care întârzie. Un cadavru. Raportul. O fată înfruntă moartea. întoarcerea la Londra. O simplă carte poștală. „Ah, mein Gott”. Unde generalul Cockerall intră lână. . .... Romanul captivant al „Patriei”, tradus de redactorul nostru Corneliu Albu va constitui cea mai plăcută și cea mai interesantă lectură. Pentru prima oară un celebru scriitor englez, el însăşi fost soldat al „frontului invizibil”, furnizează o serie de informaţiuni inedite din viața femeii pe care istoria războiului o numeşte simplu de tot: Miss Flora. en ■rv. D. IACOBESCU A trăit numai nouăsprezece ani şi a murit de peste douăzeci, totuşi numele acesta va persista deapulturi In literatura noastră. A fost dintre cazurile cele mai veridice de poet: un poet prin naştere. Fin, rafinat, călit şi maladiv. D. Iacobescu a realizat In chipul cel mai isbutit cerinţele simbolismului românesc. Temperament Înclinat spre muzicalitate nu numai In expresia formală a poeziei, ci şi in materialitatea imaginilor, sufletul său a prezintat afinităţi organice cu marile creaţii ale simbolismului francez, contestat multă vreme în România iredentistă de ieri. Iacobescu însă In ciuda vărstei sale atât de fragede, nu a fost un imitator simplu, ci un creator autentic, care a găsit expresia românească a concepţiei simboliste. In adevăr aparţine unei din formele cele mai caracteristice ale culturii româneşti, de a dovedi un spirit îmbătrânit înainte de vreme, copt şi înţelept, deşi de abia am trecut de pragul adolescenţei ceea ce ar îndrepta mai curând la patos şi romantică. Genul romantic, afară de d. Iorga, a fost prea puţin cultivat şi preţuit în climatul culiturii româneşti. Scepticismul nostru pe semne e intr'adevăr o fatalitate istorică, ce de altfel Îşi găseşte şi lămurirea sa genetică. Moştenitor al culturii bizantine, capabil de strălucire şi spirit, şi influenţat de raţionalismul fancez, trecut în plămada însăşi a culturii noastre naţionale, acest popor tânăr ca formaţie politică, mimţit de un încordat destin dramatic al unei istorii istovitoare, in care Insă şi-a afirmat necontenit constanţa indestructibilă a Vitalităţii sale, şi-a afirmat dintru Începutul culturalizării lui modeme scepticismul său duios şi scăpărător de duh. Aceste trăsături găsesc apoi o valorificare estetică tocmai In muziciaitatea simbolistă, al cărei eminent mânuitor a fost D. Iacobescu. In vremile noastre Insă cu anevoe s'ar miai fi putut isca un asemenea poet atât de poetic, atât de îmbătat de cântec şi iubitor al unei atitudini morbide care se complace în autoChinuire, vremile acestea reclamând, prin spiritul lor, mai multă vrere şi o mai accentuată luciditate. Nu s-a scris Încă pagina definitivă despre senificaţia estetică şi morală a simbolismului nostru, care fără îndoială a existat, în complexul său apoi numele acestui genial adolescent — căci nu a fost numai un precoce — va fi tocmai figura cea mai reprezentativă a unui spirit feminin, care In adevăr vieţuieşte în noi. Cu ani Înainte a publicat note comprehentive In cunoscuta revistă „Europäische Revue“, despre aceste pete de lumini uneori lucitoare ale gingăşiei româneşti, fostul ambasador al Germaniei la noi, v. Mutiuis, mort şi el azi. Aprofundarea acestei probleme ar putea şi ea contribui la stabilirea unei posibile funcţiuni internaţionale a valorilor «medifie româneşti. Hote