Patria, august 1937 (Anul 19, nr. 168-193)

1937-08-01 / nr. 168

Arul al XIX-lea Nr. 168 ?î.r. Lei 2 DIRECTOR: Dr. AUREL, BUTEANU Redacţia şi Administraţia: Strada Regina Maria Nr. 36. Telefon: 13—31 ABONAMENT: Abonament, anual —-----------Lei 700. -Fracţiuni de an, lunar-----------Lei 60— Pentru funcţionari, anual — —Lei 600— Fracţiuni de an, lunar-----------Lei 50— Preoţi, înv., stud., ţărani anual —Lei 500— Pentru autorităţi, inst., bănci, etc.Lei 1000— In străinătate dublu. Organ al Partidului national Ţărănesc PLĂTITĂ IN Iar pensiile preoţilor din Ardeal Am arătat mai de mult că preoţii pen­sionari din Ardeal şi preotesele văduve flămânzesc de la 1 Aprilie 1937, de când nu mai primesc nici o pensie. Spuneam atunci că vina cade pe deantregul asupra „Casei de pensiuni”. Articolul nostru a fost reprodus şi co­mentat de ziarul „Curentul1”. Mai mări­mile „Casei de pensiuni” s-au sesizat şi dau unele lămuriri pe care ziarul „Curen­tul” le publică în numărul de la 31 iu­lie. Lămuririle „Casei de pensiuni” sunt foarte puţin lămurite. Aceste lămuriri a­­runcă vina numai asupra Episcopiilor cari până în prezent n’au trimis actele cerute. Să încercăm a lămuri noi chestiunea pe care n’o lămureşte „Casa de pensiuni”. Mai întâi faptul precis şi nedesminţit, de la 1 Aprilie, — şi­ ne găsim la 31 Iu­lie, — n’au fost plătite pensiunile cleru­lui în Ardeal. Şi acum să stabilim responsabilităţile. Legea a fost promulgată la 30 Martie 1937. „Casa de pensiuni” a făcut circu­­lări cerând acte Episcopiilor. Când a fă­cut circulările? In Aprilie fără îndoială, Episcopiile la rândul lor a cerut actele impuse de „Casa de pensiuni” de la fie­care pensionar în parte. Dar aceşti pen­sionari nu mai aveau nevoie de nici un act, deoarece erau pensionarii Episcopii­lor. Deşi erau în drept să primească ace­ste pensii şi nu mai era nevoe să-şi dove­dească drepturile lor cu: actul de naşte­re, de căsătorie etc., etc. Sfânta bi­ro­­craţie Ie cerea alte acte, ţ greu de cules pentru că cereau timp şi bani. Oamenii au început să alerge şi să samene timbre. Dovadă că aceste acte se adună greu este că unele Episcopii încă nu le-au putut tri­mite. Că doar n’or pretinde domnii de la „Casa die pensiuni”, că Episcopiile stau cu actele în saltar şi nu le trimit, numai aşa dintr’o poftă sadică de-a exaspera pe pre­oţii pensionari şi preotesele vădane! După ce onorata „Casă de pensiuni” aruncă „moartea’n ţigani”, cum se zice, spunând că Episcopiile sunt vinovate, fa­ce două afirmaţiuni care merită să fie discutate. Prima: că s’au autorizat Episcopiile să plătească vechile pensiuni, ca avans, pâ­nă la calcularea definitivă a pensiunilor noi. Le-au autorizat? Tare bine? Dar... din ce fonduri? Că Episcopiile au văr­sat fondurile de care dispuneau. Și „mă rog frumos la domnii“, cum se ziice aici în Ardeal, pentru ce nu face această operaţie,­­— cu avansurile, — onorata „Casă de pensiuni“, care are şi fondurile şi care o să plătească şi pensiunile, viitoare, din cari ar retrage avansurile- Nu-i m­ai simplu? Nu-i mai logic? Nu-i mai normal? Ce înseamnă aceasta complicaţie birocratică, tu să plăteşti avansuri de pensie, deşi fon­durile ţi le-am luat, că eu voi plăti, hăt mai târziu, pensiile, din care îţi voi restitui ţie avansurile. Afirmarea aceasta a „Casei de pen­siuni“ este certată cumplit cu logica şi cu­., fondurile. Ea este făcută numai pentru a îndrepta în altă parte bleste­mele celor flămânzi. Să vedeţi însă că a doua afirmare e şi mai complicată, ca să nu zicem mincinoasă. Onorată „Casă de pensiuni“ în lămu­ririle sale spune textual: „Prima care ne-a înaintat actele cerute a fost Mi­­tropolia ortodoxă din Sibiu şi care a şi fost soluţionată de comisiunea de pen­siuni“. , , Au fost soluţionate? Cum şi când? Cei în drept nu ştiu nimic! Văduva u­­nui protopop fost asesor consistorial la Sibiu nu a primit nici un fel de,­. solu­ţionare. Ştim asta precis pentru că do­miciliază la Cluj Este sau nu afirmaţia mincinoasă? Sau poate că vorbele şi-au schimbat înţelesul? Soluţionarea pentru pensio­nar este atunci când primeşte banii! Că altfel ce soluţionare poate fi? Că domnii de la „Casa de pensiuni“ s-au întrunit în conclav, au încasat diurna respectivă şi-au încheiat procesul-ver­bal? Asta nu-i soluţionare! Asta-i bi­rocraţie ! Aşa­dar, în ce priveşte pensiile cle­ricale din Ardeal, până acum nu s‘a fă­cut nimic; chiar acolo unde „Casa de pensiuni“ spune că a..­ soluţionat, tot nimic nu s‘a făcut; vina o poartă nu­mai „Casa de pensiuni“, care putea da pensii cu avans; lămuririle pe care le dă sunt foarte nelămurite. Vladimir Nicoară. întrevederea N.Titulescu — V. Presa franceză con­fir­mă întâlnirea dintre cei doi bărbaţi de stat D. N. TITULESCU BUCUREŞTI, 31. — Ziarul „Tempo" află dim, Paris, că d. N. Titulescu, fost ministru de externe al României şi ca­re a stat câteva zite în Capitala Fran­­ţei, a avut o serie de întrevederi cu nu­meroşi oameni politici români, află- ‘ tori la Paris. D. N. Titulescu, cu această ocazie a avut o lungă întrevedere şi cu d. Virgil Madgearu, secretarul general al Parti­dului naţional-ţărănesc. Ştirea aceasta despre întâlnirea celor doi bărbaţi de stat români, e confir­mată și de către presa franceză. Rezerva de aur dela Paris a fost repatriată Lăzile cu aur au sosit în Capitală într'un vagon de oţel BUCUREŞTI, 31 (Sir).­­ Cel de al doilea transport de aur depozitat la Banca Franţei a sosit astă noapte la Gara de Nord, într'un vagon de oţel Azi dimineaţă un camion special înso­ţit de o pază specială a dus cele 140 de lăzi cu aur la Banca Națională. Cu această nouă cantitate rezerva pă­strată de Baris a fost definitiv repa­triată. A deraiat rapidul Paris'Saint'Etienne Printre numeroşi mort­ şi răniţi se găsesc copii unei colonii de vară şi pelerinii de la Liseaux PARIS, 31 (Rador). —­ O catastrofă de cale ferată s-a produs astă noapte la ora 23 şi 15, la 300 metri de gara Villneu­­ve Saint Georges, situată la 30 km. de Paris. Rapidul -Paris—.Saint Etienne a deraiat din cauza greşitei aşezări a acului, pe li­nie. Locomotiva s-a răsturnat, fiind urma­tă de vagonul furgo­n, care a fost făcut ţăndări şi de vagonul-postă care a dera­iat şi a tras după el un vagon de clasa doua, ce a rămas intact. Un vagon de clasa treia a fost prins în­tre două vagoane metalice şi sfărâmat complect. Printre victime sunt pelerinii cari se înapoiau de la Lisieux şi copii dintr’o co­lonie de vacanţă. S’au început imediat lucrările pentru scoaterea victimelor de sub sfâ­râmături­­le vagoanelor. Numărul morţilor este până acu­m de 27. Ancheta făcută toată noaptea n’a reu­şit încă să stabilească răspundeile acci­dentului. El se datoreşte însă în mod in­discutabil greşitei manevrări a acelor. O sancţiune meritată.,, D. Vaier Pop dat afară din şefia organizaţiei liberale din Alba Ministrul industriei şi comerţului ameninţă cu demisia, iar par­tidul liberal îi pune în vedere eliminarea D. Dinu Brătianu: „Vaier Pop a compromis şi tradiţia şi ultima guvernare a partidului ‘‘ BUCUREŞTI, 31 (De la coresponden­tul nostru special).­­ Comunicatul a a­păruit prin surprindere în ziarul „Vii­torul“ oficiosul partidului liberal, prin care şeful partidului a dat afară pur şi simplu pe d. Vaier Pop, ministrul in­dustriei şi comerţului din scaunul de şef al organizaţiei liberale din Alba, este viu comentat de întreaga presă din capitală. Ziarele constată că d. Dinu Brătianu ajuns la limita răbdării sale faţă de procedeele dlui Vaier Pop, în flagrantă contradicţie cu tradiţia partidului libe­ral, a recurs la acest gest de autoritate, cu scopul de a provoca tot­odată şi o clarificare a situaţiei dlui Vaier Pop în partid­ Conflictul dintre şeful partidului şi dl Vaier Pop nu este de dată re­centă• El a fost adâncit cu prilejul agi­taţilor în jurul proectului pentru încurajarea ruuncii naţionale şi mai ales când ministrul industriei şi comerţului în urma morţii subite a lui Camil Velîcan, fostul şef al Organizaţiei liberale de Alba, s-a instalat în moştenirea acestuia fără consimţământul şi chiar pe­ste voinţa dlui Dinu Brătianu. Manevra a avut atunci obiective mai avansate, cari au fost însă descoperite şi şefia Ardealului­ la care jinduia d. Vaier pop a putut fi salvată în ultimul moment pe seama dlui Al. Lapedatu. Lovitura a fost descoperită şi lucru­rile urmau să ia o întorsătură tragică pentru d. Vaier Pop chiar din momen­tul întoarcerii în ţară a dlui Dinu Brâ­­tianu. Ameninţările ministrului de in­dustrie şi comerţ şi angajamentul pe care şi l-a luat solemn de a distruge pe d. Iuliu Mianiu în Ardeal, au făcut ca partidul liberal să acorde impostorului un termen de graţie- Zadarnic a vărsat d. Vaier Pop zeci de milioane în Alba, zadarnic a uzat de toate tertipurile electorale, la 25 iu­lie a pierdut definitiv partida. Sancţiunea nu putea întârzia! D. Dinu Brătianu a publicat în „Vii­torul“ comunicatul prin care d. Vaier Pop este dat afară din şefia judeţului Alba şi înlocuit cu d. Vaier Roman. Comunicatul a avut un efect deza­struos asupra­­lui Vaier Pop, care la aflat la Eforie un­de-şi odihneşte obo­seala inutilei frământări electorale. Bi­ne­înţeles nu a întârziat să protesteze împotriva acestei „operaţii fără ane­stezie“.­. şi mai ales să ameninţe. In primul rând d. Vaier Pop a co­municat şefului guvernului că va demisiona apoi a pus în vedere dim Dinu Brătianu că va publica în presă Decretul de lege din muncii naţ, cu specificarea că acest de­cret nu a putut lua fiinţă din cauza şefului partidului liberal, care a pus rezistenţă. Acest scandal de ultima oră a răscolit adânc apele şi aşa destul de murdari ale partidului liberal pe prag de ducă. Cu toate ameninţările celui debar­cat în mod ruşinos, d. Dinu Bră­­tianu se ţine tare pe poziţie şi este hotărât să meargă până la elimi­narea din partid a aceluia... „care a compromis şi tradiţia şi ultima „guvernare a partidului liberal“ — a spus d. Dinu Brătianu. Rezultatul ultimelor alegeri, la care se adaugă simpatia unanimă a masse­­lor manifestată în consultările electo­rale precedente faţă de Partidul naţio­nal-ţărănesc, a încurcat socotelile tri­umviratului Guţă Tătărescu—Insudleţ şi Vaier Pop — cam­ într'un moment de lipsă de modestie, au crezut că vor pu­tea influenţa asupra soluţionării suc­cesiunii. Svomurile ţesute cu febrilitate în jurul problemei succesiunii colporta­te ca pe piaţă de slugarnicii lor aco­liţi, toate au amuţit în faţa glasului ţării, care s-a rostit categoric. Este lesne de ghicit pentru pe d. Tătă­rescu caută prin toate mijloacele să îmipiedice o eventuală venire la putere a Partidului naţional-ţărănesc. Este foarte simplu, patronul făr­ădelegilor şi abuzurilor săvârşite în răstimpul celor 4 ani de guvernare liberală, tremură de răspunderea care-l aşteaptă şi de care nu va scăpa. Cuprins de panică şeful guvernului a încercat totul pentru a diminua şan­sele unei guvernări naţional-ţărăniste, întâi a recurs la campania de calom­nii împotriva conducătorilor partidului naţional-ţărănesc, punând la cale cele mai abjecte înscenări, metoda nu a reu­şit, popularitatea partidului naţional­­ţărănesc în loc să scadă, creştea în mă­sură ce ţara îşi dădea seama de tică­loşia manoperelor liberale. Regizori desăvârşiţi în ale politicei, d. Guţă Tătărescu şi colaboratorii săi au recurs acum la arma periculoasă şi cu două tăişuri a punerii în scenă a agitaţiilor extremiste de dreapta. Timip de 3 ani, cu o consecvenţă dia­bolică, au fost alimentate şi sprijinite toate curentele anarhice — cu singurul scop de a diminua popularitatea parti­dului naţional-ţărănesc _, fără ca au­torii acestei sinistre comedii să-şi dea seama că însăşi ţara a fost împinsă în pragul anarchiei. Când patronii gogoluzismului, vai­­dismului şi a tuturor celorlalte ficţiuni de dreapta, au crezut copt momentul pentru a da lovitura de moarte parti­dului naţional-ţărănesc, au ieşit din umbră cu alegerile administrative. Se credea că prin aceasta se va da lovi­tura de graţie. Partidul naţional-ţără­nesc fiind scos din concurenţă. Cu toate că nimeni nu vedea rostul acestor alegeri la sfârşitul unei gu­vernări, Partidul naţional-ţărănesc nu s-a dat în lături din faţa unei consul­tări a masselor electorale. Conştient de răspunsul pe care îl vor da, Parti­dul naţional-ţărănesc era sigur că ma­nevra alegerilor forţate de guvern se vor întoarce împotriva uneltirilor din um­bră-Aşa s‘a şi întâmplat. Corpul electoral s‘a pronunţat, rezultatul alegerilor în­semnând o biruinţă strălucită a Parti­dului naţional-ţărănesc, care a obţinut — în opoziţie fiind­­— majoritatea su­fragiilor. De acum încolo evenimentele politi­ce îşi vor urma cursul normal fără in­tervenţia nechemată a Valerpopilor şi m­iculetzilor. Intrigile ţesute în cabine­tele dosnice ale discipolului Ochranei, s-au rupt la primul contact cu reali­tatea. Opinia publică le-a sfărâmat prin dârzenia cu care a protestat din primul moment împotriva acestor unel­tiri murdare şi abjecte. Cât despre succesiune, care se va pro­duce în foarte scurtă vreme — poate mai scurtă decât îşi închipuie acei cari au crezut la un moment dat că o vor putea dirija din umbră, va reveni par­tidului de ordine indicat de voinţa po­porului şi de încrederea pe deplin me­ritată a Coroanei. iSOBIHWHHBHnUHHi Socotelile triumviratului Tătărăscu-Inculeţ-Vaier Pop, sau încurcat *v alegerile judeţene şi comunale. Românii Ardeleni votează O roata la semnul biruinței partidului MK­OMlISh­Mtt Expozeul d-lui Eden Anglia nu vrea răsboi. Ea vrea însă linişte în Mediterană şi în Spania. Dacă nu va obţine-o, parlamentul va fi convocat în şedinţă extraordinară Adevărul despre „Îndrăsneala tot mai mare a naţiunilor agresive LONDRA, 31 (Rador)­ — Răspun­zând maiorului Attleé şi altor vorbi­tori, d. Eden a declarat în Camera Co­munelor între altele că ar fi lucru pe­riculos dacă s‘ar răspândi în lume im­presia că orice s‘ar întâmpla, Anglia n‘ar trece la acţiune. Guvernul n‘a spus niciodată nimic în acest sens; din contră a spus exact contrarul. Cu privire la Mediterană, d. Eden a precizat: privilegiile de care se bucura Marea Britanie, nu caută altceva decât să menţie confimicaţiile şi tranzitul prin Mediterană. Referitor la situaţia din Spania, d- Eden a spus: Lloyd George s-a ocupat,, pe larg de drepturile de beligeranţă şi de planul nostru pentru controlul nein­tervenţiei. După cum am mai spus, planul britanic cade sau este acceptat în întregime. Nu putem admite modifi­cări de atare natură, încât să î­ si tul­bure economia. Dacă planul nostru e acceptat, atunci neliniştea dlui Attlée este înlăturată căci drepturile de beli­geranţă nu vor fi acordate decât în condiţiile prevăzute de plan. Guvernul este hotărât să continue sforţările sale, în vederea neinterven­ţiei, atâta timp cât naţiunile europene sunt dispuse şi doresc să menţină ne­intervenţia. Dacă Liga doreşte să se ocupe ea de această chestiune, va fi binevenită, până acum ea nu şi-a ară­tat însă o asemenea dorinţă. D. Eden aduce apoi laude cuvântării pe care d- Leon Blum a ţinut-o la Mar­silia, la congresul partidului socialist, unde a spus: nimic nu justifică un răz­boi preventiv. In cazul însă când i-a continuat d. Eden — actualele sforţări ar da greş, situaţia ar fi deosebit de serioasă- A­­tunci guvernul va convoca imediat par­lamentul. SOARTA SUBCOMITETULUI DE NEINTERVENŢIE DEPINDE DE RUSIA In cazul când guvernul sovietic nu modifică în ultimul moment răspunsul său la planul britanic în sensul că au­torizează Anglia să negocieze cu cele două părţi în luptă în Spania, este pro­babil că subcomitetul de neintervenţie îşi va amâna şedinţa sine die. LABURIŞTII CONDAMNA JA­PONIA LONDRA, 31 (Rador). — In şedinţa de ieri a Camerii Comunelor fruntaşul laburist maiorul Attlee, ocupându-se de situaţia din Extremul Orient, a decla­rat că trupele japoneze sunt acelea cari au deslănţuit conflictul. Dsa a cerut ca Liga Naţiunilor să in­tervină imediat şi a terminat denun­ţând — îndrăzneala tot mai mare a naţiunilor agresive. „Miss Flora“ romanul captivant al Patriei Ziarul „Patria” va publica începând cu ziua de Marţi, 3 August, un senza­ţional şi captivant roman, cuprinzând fragmente din viaţa celei mai temerare spioane engleze, care a activat în cursul războiului mondial. Vreţi să cunoaşteţi primejdiile cari pân­desc la tot pasul pe eroii ce luptă pe „frontul invizibil”? Vreţi să faceţi cunoştinţă cu toate ace­le greutăţi ce stau în calea spioanei care a s­ustras codul semnalizărilor optice ale flotei germane, care a permis englezilor să câştige bătălia navală de la Skagerak? Vreţi să cunoaşteţi viaţa plină de mis­ter a faimoasei spioane Miss Flora, care a adus cele mai mari servicii Intelligence Service-ului ? Cetiţi începând de Marţi, 3 August, ro­manul captivant al Patriei, care va avea următoarele capitole: Cel mai bun agent al „I. Se prăbuşeşte un avion. Un pilot nou. „Am vrut să răzbun moartea logodni­cului meu”. La Berlin. Marea aventură. Nachrichten-Bureau. O tânără americană soseşte la Londra» Cuvântul de ordine. Garoafa roşie. O întrevedere romantică. Roman de dragoste într’un oraş v­ande» Urmarea. întâlnirea fatală.­­ In penumbră. Semnalul care întârzie. Un cadavru. Raportul. O fată înfruntă moartea. întoarcerea la Londra. O simplă carte poștală. „Ah, mein Gott”. Unde generalul Cockerall intră lâ­nă. . .... Romanul captivant al „Patriei”, tradus de redactorul nostru Corneliu Albu va constitui cea mai plăcută și cea mai in­teresantă lectură. Pentru prima oară un celebru scriitor englez, el însăşi fost soldat al „frontului invizibil”, furnizează o serie de informa­­ţiuni inedite din viața femeii pe care is­toria războiului o numeşte simplu de tot: Miss Flora. en ■rv. D. IACOBESCU A trăit numai nouăsprezece ani şi a murit de peste douăzeci, totuşi numele acesta va persista deapulturi In literatura noastră. A fost dintre cazurile cele mai veridice de poet: un poet prin naştere. Fin, rafinat, călit şi maladiv. D. Iacobescu a realizat In chipul cel mai isbutit cerinţele simbolismului româ­nesc. Temperament Înclinat spre muzicali­tate nu numai In expresia formală a poeziei, ci şi in materialitatea imaginilor, sufletul său a prezintat afinităţi organice cu marile creaţii ale simbolismului francez, contestat multă vreme în România iredentistă de ieri. Iacobescu însă In ciuda vărstei sale atât de fragede, nu a fost un imitator simplu, ci un creator autentic, care a găsit expresia ro­mânească a concepţiei simboliste. In adevăr aparţine unei din formele cele mai caracte­ristice ale culturii româneşti, de a dovedi un spirit îmbătrânit înainte de vreme, copt şi înţelept, deşi de abia am trecut de pragul adolescenţei ceea ce ar îndrepta mai curând la patos şi romantică. Genul romantic, afară de d. Iorga, a fost prea puţin cultivat şi pre­ţuit în climatul culiturii româneşti. Scepti­cismul nostru pe semne e intr'adevăr o fa­­tali­tate istorică, ce de altfel Îşi găseşte şi lămurirea sa genetică. Moştenitor al culturii bizantine, capabil de strălucire şi spirit, şi influenţat de raţionalismul fancez, trecut în plămada însăşi a culturii noastre naţionale, acest popor tânăr ca formaţie politică, mim­ţit de un încordat destin dramatic al unei istorii istovitoare, in care Insă şi-a afirmat necontenit constanţa indestructibilă a Vita­lităţii sale, şi-a afirmat dintru Începutul cul­turalizării lui modeme scepticismul său duios şi scăpărător de duh. Aceste trăsături găsesc apoi o valorificare estetică tocmai In muzi­­ciaitatea simbolistă, al cărei eminent mâ­nuitor a fost D. Iacobescu. In vremile noastre Insă cu anevoe s'ar miai fi putut isca un ase­menea poet atât de poetic, atât de îmbătat de cântec şi iubitor al unei atitudini mor­bide care se complace în autoChinuire, vre­mile acestea reclamând, prin spiritul lor, mai multă vrere şi o mai accentuată luci­ditate. Nu s-a scris Încă pagina definitivă despre senificaţia estetică şi morală a simbolismu­lui nostru, care fără îndoială a existat, în complexul său apoi numele acestui genial adolescent — căci nu a fost numai un pre­coce — va fi tocmai figura cea mai repre­zentativă a unui spirit feminin, care In ade­văr vieţuieşte în noi. Cu ani Înainte a pu­blicat note comprehentive In cunoscuta re­vistă „Europäische Revue“, despre aceste pete de lumini uneori lucitoare ale gingăşiei ro­mâneşti, fostul ambasador al Germaniei la noi, v. Mutiuis, mort şi el azi. Aprofundarea acestei probleme ar putea şi ea contribui la stabilirea unei posibile funcţiuni internaţio­­­nal­e a va­lorilor «medifie româneşti. Hote

Next