Patria, septembrie 1937 (Anul 19, nr. 194-217)
1937-09-01 / nr. 194
Anul al XIX-lea Nr. 194 DIRECTOR: DL AUREL BUTEANU Redacţia şi Administraţia: Strada Regina Maria Nr. 86. Telefon: 18—31 ABONAMENT: Abonament, anual------------------Lei 700. Fracţiuni de an, lunar-------------Lei 60. Pentru funcţionari, anual---------Lei 600.Fracţiuni de an, lunar-------------Lei 55.Preoţi, Înv., stud., ţărani anual . Lei 500.Pentru autorităţi, insrt., bănci, etc. Lei 1000.In străinătate dublu. Organ al Partidului National Ţărănesc Intr'un pat alb de spital, după îndelungate suferinţe purtate cu resemnare creştinească, ieri noapte s-a stins din viaţă încet ca o luminarece-şi dă sfârşitul, dr. Aurel Socol, preşedintele organizaţiei partidului naţional-ţărănesc din Cluj şi vicepreşedinte al organizaţiei regionale a Ardealului şi Banatului. Cu cel care a fost dr. Aurel Socol, dispare încă în plină putere de muncă şi de creaţie una dintre figurile luminoase ale generaţiei care a dat unirea Ardealului şi a consolidat această unire, lăsând un nou loc gol în şirul fruntaşilor autorizaţi, recunoscuţi, unanim respectaţi şi iubiţi ai provinciei noastre. Neamul românesc perde un fiu devotat şi credincios aspiraţiilor de înălţare naţională prin virtuţile muncii şi ale omeniei, iar partidul naţional-ţărănesc pe unul din cei mai probaţi luptători şi mai înţelepţi conducători. Viaţa politică rămâne văduvită de o personalitate de cea mai autentică distincţie şi nobleţă sufletească, de un pasionat statornic şi dezinteresat al „mai binelui“ pentru obşte. Asimilându-şi o temeinică şi strălucită cultură superioară, alimentată de o lectură continuă, mai ales în domeniul studiului social, istoric şi juridic, dr. Aurel Socol a fost în societatea românească a Ardealului o comoară de om, o convorbire sau o discuţie cu el constituind o adevărată plăcere intelectuală nu numai prin bogăţia strălucitoare a fondului,, dar şi prin personalitatea cuceritoare, prietenoasă şi înţelegătoare a omului. De un optimism robust, cu o largă încredere în oameni, dr. Aurel Socol a însemnat în viaţa politică a Ardealului şi îndeosebi în cea a Clujului, un capital care s-a dăruit cu generozitate atât în slujba intereselor publice, cât şi tuturor celor ce i s-au adresat după un ajutor, de multe ori cu nesocotirea propriilor sale nevoi. Mulţumindu-se cu modesta funcţie de deputat, ce i-a fost încredinţată mereu cu impresionantă mărturie de dragoste de către alegătorii Clujului, dr. Aurel Socol nu a cerut nimic pentru sine în tot lungul luptei sale politice, ci dimpotrivă a dăruit obştei nu numai puterile sale de muncă şi de credinţă, dar şi o bună parte din agoniseala profesiunii sale de advocat. Cine bătea la uşa casei sau a biroului lui dr. Aurel Socol, găsea totdeauna o inimă înţelegătoare, un cuvânt bun, un ajutor. Nimeni nu a plecat vreodată de-acolo nemângăiat, neîntărit în credinţa binelui şi a izbânzii adevărului. Dr. Aurel Socol, a fost în toate actele sale ceea ce se claiamă în bună tradiţie ardelenească un adevărat domn. In epoca aceasta plină de ciocoi, figura lui fizică şi structura lui morală era aceea a unui boier autentic. Virtutea românească a omeniei a avut în dr. Aurel Socol un splendid exemplar reprezentativ, a cărui pierdere constitue o lovitură tragică şi neaşteptată pentru toţi cei ce l-au cunoscut şi apreciat, ca şi pentru provincia şi neamul care l-a născut. Deputat al Clujului în aproape zece legislaturi, preşedinte al organizaţiei naţional-ţărăneşti din judeţul Cluj, membru în delegaţia centrală a P. N. Ţ., vicepreşedinte al organizaţiei regionale a Ardealului şi Banatului, secretar general al Sfatului Naţional din Cluj, vice-preşedinte al Camerei Deputaţilor, consilier judeţean şi municipal, şi deţinător al altor demnităţi şi comandamente de răspundere, — dr. Aurel Socol a fost omul care a sfinţit locul, lăsând pretutindeni unde a fost chemat să-şi dea contribuţia muncii, priceperii şi sacrificiilor sale, strălucite state de servicii. Statornic în credinţele şi convingerile sale, neclintit ca munţii Stâncoşi pe care-i iubea cu patimă în ceasurile şi zilele de vânătoare, dr. Aurel Socol a fost devotatul neînfricat al dlui Iuliu Maniu şi luptătorul neprihănit şi dârz al Partidului Naţional-Ţărănesc. „Integer vitae scelerisque purus“ — părinte afectuos, prieten adevărat, om bun ca miezul cald al pâinii, dr. Aurel Socol, iubit de prieteni şi de cunoscuţi, respectat de adversari, lasă în urma sa o familie strivită de durerea care cerneşte sufletul Ardealului şi al tuturor acelora care l-au cunoscut. O inimă de rară nobleţă şi bunătate a încetat să mai bată. Profilul distins, de senator român, cu frunte senină şi largă sub creştetul nins, şi-a dat tributul de la care nu este scutire, trecând poarta fără întoarcere a veşniciei. „Patria“, căreia dr. Aurel Socol i-a fost ca un părinte, se alătură cernită durerii fără margini a familiei şi a prietenilor. Cerând Atotputernicului un strop de mângâiere pentru alinarea mării durerilor celor ce au pierdut, ceea ce aveau mai scump şi mai iubit, rostim cutremuraţi în faţa zării de eternitate ce s-a deschis pentru dr. Aurel Socol: Odihnească în pace şi fie-i partea cu drepţii.... „PATRIA“ SQCQL Cu inima frântă de durere, împărtăşim tuturor membrilor şi prie- tenilor Partidului Naţional-Ţărănesc trista veste a încetării din viaţă a iubitului nostru preşedinte , Aurel Socol Avocat, membru în Delegaţia Centrală a P. N. Ţ„ Vicepreşedinte al Organizaţiei Regionale a P. N. Ţ. din Ardeal şi Banat, fost Secretar General al Sfatului Naţional din Cluj, Deputat şi Vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor, Consilier judeţean, Consilier Municipal, Preşedinte al Casinei Române, Căpitan în rezervă. Decorat cu ordinele: Steaua României în grad de Comandor, ordinul „Regele Ferdinand I.“ „Vulturul României“ şi alte ordine şi medalii. înmormântarea va avea loc Miercuri, l Septembrie 1937, ora 4 d. a. Convoiul funerar va porni de la locuinţa defunctului din Str. Elisabeta No. 37. . X '§ • t Dr. AUIREIL SOICOL AUREL SOCOL In val-vârtejul vieţii în care suntem cu toţii prinşi, şi durăm atât cât maşinăria noastră organică şi spirituală ne îngădue, constatăm din timp în timp, cu durere, căderea unuia dintre noi şi scoaterea lui din rânduri de nemiloasa boală, sau răpunerea lui definitivă, hotârîtă de fata la moarte. Unii trec deodată, brusc, la cea din urmă; alţii trec treptat până la cea din urmă. Astfel a trecut acel care a fost AUREL SOCOL, treptat, dar şi în acest suprem moment în faţa suferinţei, tot luptând, şi in acest ultim asalt al Nefiinţei asupra unei vieţi, asupra unei conştiinţe, tot dârz, tot mândru, aşa cum a şi trăit. Căci a fost un luptător fruntaş din fire, din temperament, AUREL SOCOL, dar un luptător onest, real, ceea ce este mai rar de Întâlnit pe arena aprigă a vieţii noastre publice, politice. Iar aşa cum a fost, nu putea fi AUREL SOCOL, decât fiindcă în adâncul sufletului său a fost un generos. S‘a cheltuit cu generozitate, fără precupeţire pentru viaţa sa sau interesele sale personale, cât ce-i licărea în faţă o idee de bine obştesc, o datorie. Omul public, omul politic, — ori in ce situaţie de luptă cu alţii s‘ar fi găsit — nu-şi pierdea niciodată OMENIA. Aceasta este ceea ce cred eu că l-a caracterizat îndeosebi pe AUREL SOCOL. Este oare pierderea ce-o deplânge un partid într'un colţ de ţară, dispariţia unui asemenea om, sau este pierderea unei VALORI CETĂŢENEŞTI, cu atât mai de preţ, cu cât ea a trecut învăluită de atâta modestie pe arena vieţii noastre publice? Timpul va hotărî, dar de bună seamă că de pe acum bunul nostru simţ, al fiecăruia, poate alege. Prof. VLADIMIR GHIDIONESCU. ract -N. . iînzeuia ti, 1 Septemvrie 1937. Cum a murit Dr. Aurel Socol CLUJ, 31. — De mult timp dr. Aurel Socol, preşedintele organizaţiei partidului naţional-ţărănesc din Cluj se afla suferind. O boală de rinichi dublată de o veche afecţiune a cordului — urmarea anilor de război — îl chinuia, obligându-l acum câteva luni să renunţe la singura şi nobila lui patimă: vânătoarea. Cu toate îngrijirile medicilor maladia se agrava, interzicându-i-se bolnavului orice efort. Din ziua aceea Aurel Socol n’a mai fost văzut la Club printre alegătorii săi iubiţi şi nici în conducerea biroului său avocaţial n’a mai putut lua parte activă. Prietenii săi îl vizitau în schimb adeseori şi nu era ocazie ca Aurel Socol ţintuit pe patul de suferinţe, să nu se intereseze de soarta organizaţiei şi de mersul politicei. Astfel le-au găsit alegerile judeţene, când organizaţia sa se pregătea de marea luptă, la care Aurel Socol n’a mai participat decât cu căldura inimii sale şi sufletul său generos. Marea biruinţă pe care i-au adus-o — poate ca un semn de ultim omagiu—, iubiţii săi ţărani din judeţul Cluj, l-a găsit pe Aurel Socol la Sanatoriu unde ştiinţa medicală se pregătea să recurgă la ultima încercare de a păstra în viaţă un trup chinuit ce cuprindea un suflet atât de mare. întruniţi în consiliu la căpătâiul bolnavului, medicii curanţi în frunte cu savantul cu renume mondial Lichtenberg , mai până ori o mândrie a ştiinţei medicale germane, azi exilat la Budapesta ,au constatat prezenţa unei periculoase tumori renale, ce trebuia neapărat îndepărtată pe cale de intervenţie chirurgicală. Operaţia a fost executată. A reuşit! Totul depindea acum de organizmul bolnav, care trebuia să reziste până la sfârşit. Au urmat nopţi de cumplită criză, când medicii şi membrii familiei vegheau cu încordare şi se străduiau să menţină o viaţă ce abia mai pâlpâia în locaşul ei de lut.. Au venit apoi zile mai bune, când se părea că bolnavul va fi salvat. Vineri seara, ca o ultimă mângâiere din partea aceluia a cărui drapel de luptă l-a ţinut sus o viaţă întreagă, Aurel Socol a fost vizitat la patul său de suferinţă de d. Iuliu Maniu. A fost a treia vizită şi ultima pe care i-a făcut-o în viaţă marele său prieten şi îndrumătorul de totdeauna a acţiunilor sale pentru binele celor mulţi. A intervenit însă fatalitatea. O amigdalită cangrenoasă, ce n’avea nimic cu boala iniţială, a necesitat o nouă intervenţie chirurgicală. A fost însă prea mult pentru fizicul rus de mizeria anilor de război şi a celor petrecuţi în prinsoarea duşmană. Inima care în viaţă a fost atât de darnică cu alţii, a încetat să mai bata. Agonia a început încă de Duminecă seara. Aurel Socol s-a stins lin, fără durere în timp ce la căpătâiul lui străjuia familia lui iubită şi prietenii săi devotaţi. El şi-a dat sufletul în mâinile creatorului în noaptea de Duminecă spre Luni la orele 2.40. Vestea morţii lui Aurel Socol s’a răspândit încă în zorii dimineţii în oraşul în care toţi l’au iubit şi toţi l’au apreciat. Drapele de doliu arborate mai întâiu la Clubul partidului naţional-ţărănesc, apoi laPrimărie, Baroul advocaţilor, Banca Agrară şi la celelalte instituţii a căror membru a fost —i anunţau dureroasa veste. Intre timp la Clubul partidului prietenii săi îşi făceau dureroasa datorie de a anunţa tristul evenimentce a îndoliat organizaţia din Cluj. Rând pe rând au fost încunoştinţaţi dd. Ion Mihalache Iuliu Maniu, Mihai Popovici, etc., apoi toate organizaţiile comunale din judeţ. Aurel Socol a fost aşezat pe catafalc la locuinţa sa din Str. Elisabeta, unde a petrecut atâtea clipe fericite în sânul familiei sale. Aci s’a prezentat ori după masă o numeroasă delegaţie a organizaţiei P. N. Ţ. din Cluj ca să depună un ultim omagiu în faţa corpului neînsufleţit a şefului iubit şi să picure alinarea în sufletele îndurerate ale membrilor familiei. Pe catafalc au depus coroane o mulţime de prieteni şi admiratori, printre cari: Organizaţia centrală a P. N. Ţ., organizaţia regională a P.N.Ţ. din Ardeal, organizaţia judeţeană a P. N. Ţ. din Cluj, organizaţia tineretului, ziarul „Patria”, d. Ion Mihalache, dl. Iuliu Maniu, familia Octavian Prie, familiile Boilă, familia Ionel Pop, familia Simion Nemeş, familia Adonis Popov etc., etc. înmormântarea va avea loc Miercuri după masă la ora 16 p. m. convoiul plecând de la locuinţa defunctului dinStr. Elisabeta. Partidul naţional-ţărănesc va fi reprezentat la înmormântare prin fruntaşii săi şi numeroase delegaţii. Baie biografice Dr. Aurel Socol s-a născut la 1878 în Rondul de Câmpie din părinţii Ioan şi Agnetu Socol. Tatăl său a fost un distins jurist, iar calităţile sale au avut un demn şi ales continuator în persoana defunctului de astăzi. Studiile liceale le-a făcut la Braşov, iar cele universitare la Praga, Berlin, Viena şi Cluj. încă de pe băncile universitare, Aurel Socol se distinge ca un luptător distins şi neînfricat pentru cauza naţională. îndată după ce termină, el se stabileşte la Cluj unde se remarcă dintru început prin calităţile sale alese. Este ales preşedinte al Casinei Române din Cluj, post pe care-l deţine cu competenţă şi distincţie. In 1918 este ales secretar general al Sfatului Naţional din Cluj. De la Unire încoace, Aurel Socol este nelipsit din fruntea tuturor acţiunilor întreprinse pe terenul politic şi social şi în special este unul din îndrumătorii organizaţiei partidului naţional-ţărănesc. A fost de 8 ori deputat al Clujului, reprezentând cu demnitate metropola, Ardealului în Parlamentul ţării româneşti. In această calitate, defunctul a fost ales vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Deasemenea a fost vicepreşedintele organizaţiilor partidului naţional-ţărănesc din Ardeal şi Banat, precum şi membru în Delegaţia Centrală a partidului naţional-ţărănesc. A fost în permanenţă ales consilier municipal şi judeţean al Primăriei şi Prefecturii Cluj. Ca jurist, Aurel Socol reprezintă una din figurile cele mai de seamă ale avocaturii noastre, înţelegând să servească întotdeauna dreptatea şi să fie sprijinul celor umiliţi şi nevoiaşi. A fost un om în adevăratul înţeles al cuvântului şi moartea lui îndoliază toate inimile pe care sufletul mare al său le-a ocrotit cu căldură de părinte, pentru că Aurel Socol a fost cu adevărat părintele tuturor. sr»-»1/C*r /,-■/ . u mm&m. SIE!«- VftV/a# „Patria“ este bine informată! „Patria“ are curajul să scrie tot! „Patria“ trebue răspândită! Un caracter S-a stins un mare suflet. Un caracter desăvârşit. Noi prietenii pierdem un camarad devotat, iar neamul pierde un conducător înţelept şi un îndrumător conştient şi hotărât. Aurel Socol era însă şi un om de o înaltă cultură. Progresul unui popor şi gradul de civilizaţie se judecă după personalităţile proeminente pe care le are şi Aurel Socolera omul care prin însuşirile lui specifice ridică prestigiul neamului său. Calităţile lui sufleteşti ar fi putut fi mândria oricărui popor. Din aceste mari calităţi sufleteşti se desprinde sentimentul de milă faţă de cei săraci şi lipsiţi, pentru care era în stare să facă orice jertfă, numai să-i vadă alinaţi. Bunătatea sufletului său era nemărginită. Era unmare binefăcător al celor năpăstuiţi. Dar mai era şi un om onest. Nu umbla după onoruri nu avea distincţii şi nu dorea răsplată pentru faptele sale bune şi după toată activitatea sa desinteresată nu a câştigat avere. El moare sărac şi regretat de toată lumea care l-a cunoscut. Dr. SIMEON NEMEŞ. S’a prăbuşit un caracter S‘a prăvălit tăcerea vecinică asupra existenţei pământeşti a unuia dintre fruntaşii vieţii publice ardelene. Aurel Socol, nu a fost un fruntaş numai prin treapta înaltă ocupată în ierarhia socială, ci un imens capital moral al provinciei noastre, un caracter care îşi fixase reflexul şi în figura lui de o seninătate şi simetrie romană. Nu l-am cunoscut de prea mult timp pe distinsul dispărut. Aflasem de câtva timpcă o boală grea îl situase aproape de hotarele vieţii de care s-a rupt pentru totdeauna lăsând bine pe toţi acei cari ne-am apropiat de dânsul cu un gol imens în sufletul sfâşiat de durere. Abia acum se impune minţiişi inimei noastre o recapitulare a tuturor însuşirilor intelectuale şi morale ale lui Aurel Socol, însuşiri cari vor fi, desigur, înfăţişate mai amplu de toţi acei caii au o mai mare îndreptăţire să o facă decât mine. Aurel Socol era tânăr prin pulsaţia sentimentelor, prin prospeţimea informaţiei, prin liniile viguroase ale fizicului său; era gata oricând să rostească adevărul să ajute pe cel în necazuri, să sfătuiască pe cel neexperimentat. Tinerii îl socoteau ca pe unul dintre ai lor, deşi —, şi poate tocmai pentru aceasta— niciodată A. Socol nu a ocolit să le înfăţişeze numai adevărul filtrat prin inima lui curată şi mintea sa luminată. Unul din brazii generaţiei unirii Ardealului a căzut. Tineretul a preţuit şi preţueşte, iubeşte sincer, pe toţi bătrânii cari au pus osteneală cinstită, îndărătnicie luminată pentru ridicarea Ardealului în toate alesale, şi Aurel Socol a fost dintre aceştia. Omagiul nostru să fie deplin pentru Aurel Socol pe care l-am iubit şi a cărui amintire o vom păstra totdeauna. VICTOR JINGA. Presa clujană despre moartea dlui Dr. Moartea neaşteptată a lui Dr. Aurel Socol, a starnit regrete unanime şi sincere in toate păturile oraşului nostru, fără deosebire de convingere politica sau naţionalitate. Dr. Aurel Socol a fost o personalitate care prin firea lui şi întreaga lui fiinţă nu a putut inspira decât stimă şi respect. Bărbat integru şi cinstit în toate actete sale, în clipa morţii unanimiitatea presei clujene ti încrestează prea timpuria dispariţie prin cuvinte de elogiu şi de o călduroasă simpatie. In cele ce urmează reproducem câteva fragmente din articolele apărute în presa locală cu prilejul stingerii din viaţă a celuia ce a fost Dr Aurel Socol. „LUI KELET“: — „Dr. AurelSocol, era depozitarul unoratari calităţi omeneşti, cari — oricât de paradoxal ar părea — numai în moarte lasă să se întrevadă excepţionala lui măreţie bărbătească, în întreaga ei măsură. A fost un european în adevărata accepţiune a cuvântului, cu orizonturi largi, cu o cultură multilaterală, care a văzut clar oamenii şi evenimentele. A fost un patriot adevărat şi sincer, care şi-a câştigat merite nepieritoare în deceniile zbuciumate ale luptelor naţionale duse de români, iar după unire a fost luptător de frunte pentru organizarea stăpânirii româneşti în Ardeal. Dar spiritul său distins, felul lui de gândirecavaleresc şi desinteresul său puritan, l-au exclus dintru î nceput din rândurile ambiţioşilor cari după plinirea idealului naţional, au ţinut în primul rând la satisfacerea intereselor şi ambiţiilor personale. Cutoate că trecutul, meritele, calităţile şi talentulsău îl calificau pentru prima garnitură, Dr. Aurel Socol, cu o rezignare distinsă a refuzat toate poziţiile decorative, aşa cum un zimbetblând fluturat deasupraambiţioşilor, a luat la cunoştinţă că în cele două guvernări ale partidului său nud s'a hărăzit o demnitate, care i se cuvenea lui în primul rând. A fost un patriot adevărat, curat, cavaler fără teamă şi prihană în luptele românilor ardeleni. Aceasta nu s-a împiedecat însă să se ridice peste egoismul naţional şi punctele de vedere înguste şi minore ale Intoleranţei şovine. Din generaţia oamenilor politici ardeleni cari au pregătit alipirea Ardealului şi au organizat adunarea de la Alba Iulia, aşa zicând Aurel Socol a fost singurul care fără rezerve, compromisuri şi abandonăride principii, ia reuşit să salveze în convingerile sale şi toate manifestările lui şi pentru România Mare, spiritul istoric adânc şi pătruns de înţelepciune a hotărârilor de la Alba Iulia". „KELETI UJSAG“: „Defunctul era o personalitateunanim stimată şi de ocultură multilaterală. încă un timp de pace Aurel Socol era un membru marcant al vieţii juridice clujene, care şi după schimbarea imperiului profesa convingeri politice moderate şi unanim simpatizate. Niciodată nu s‘a lăsat cutropit de intoleranţa naţională şi a întreţinut legături intime cu maghiarimea şi de -aceia în societatea ungurească s‘a bucurat de o unanimă şi sinceră consideraţie". „NAŢIUNEA ROMANA": — „Azi dimineaţă la ora 7, a încetat din viaţă, după lungi suferinţe dr. Aurel Socol, o distinsă figură a baroului clujan, preşedintele organizaţiei partidului naţional-ţărănesc din judeţul Cluj. înzestrat cu calităţi de seamă decedatul a înaintat succesiv pe treptele sociale şi politice până la vicepreşedinţia Camerei deputaţilor. Născut la 1878, Aurel Socol şi-a început viaţa în ambianţa şaguniană a liceului românesc din Braşov, continuând apoi să-şi adâncească studiile la universităţile din Fraga, Berlin şi Viena. Stabilit la Cluj încă înainte de război, dr. Aurel Socol, militează în partidul naţional ardelean, pentru idealurile naţionale, ajungând priin prestanţa persoanei sale, preşedintele unuia din acele cuiiburi de iredentism românesc, care erau casinele române. După război, dr. Aurel Socol a reprezentat partidul naţional-ţărănesc în parlamentul României, care l-a avut de nouă ori mandatar al judeţului Cluj. Dr. Aurel Socol a fost In viaţa publică, un om serios, cumpătat. In politică loial, care nu s-a lăsat niciodată furat de desmăţul demagogiei, servimdu-şi crezul cu devotament şi abnegaţie. Transmitem îndureratei familii sincerile noastre condoleanțe.