Patria, ianuarie 1938 (Anul 20, nr. 1-23)

1938-01-01 / nr. 1

Anul al XX-lea Nr. 1 DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU Redacţia şi Administraţie: Strada Regina Maria Nr. 36. Telefon: 13.31. ABONAMENT: Abonament, anual , , . . . Lei 700. Fracţiuni de an, lunar , , , Lei 60. Pentru funcţionari anual , , Lei 600. Fracţiuni de an lunar , , , Lei 65. Preoţi, înv., atud., ţărani anual Lei 600. Pentru autorități, inst., bănci, etc. L. 1000. In străinătate dublu. . TAXA POSTALA Iplatita IN NUMERAR] Nr. 11172/1026 UI 2 wmthr im­pr­esmwm -Organ al Partidului National Țărănesc Iuliu Maniu şi România Modernă Isvoarele existenţei româneşti, pe un superior plan social, îşi au onarşia în gândirea lui luliu Maniu. T­ot ce s a făcut împotriva sa, s a făcut Împotriva duhului românesc autentic. Acest ma­re om de stat, a clădit statul românesc modern pe principiile cari asigurau in­trarea triumfală a României Mari pe porţile culturii europene, nu ca o re­prezentantă a decadenţii fanariote, ci ca o expresie a specificului ei naţio­nal. Mijloacele acţiunii sale au culmi­nat în omenia românească transilvă­neană, marea noastră expresie etnică, nefast exploatată de celalalt curent, potrivnic românfi taţii noastre, — fa-i nariotismul social al oamenilor poli­tici din România Mică. Iuliu Maniu în România modernă,­­ înseamnă omul de la răscrucea desti- I nului nostru naţional. E momentul­­ când trebuie să afirmăm că fără gân­direa sa, drumurile României duc spre nunţări,­­ semnificativele sale tăceri şi in acest haos politic să arate căile adevărate ale României moderne. înainte de unire, gândul său răziâna românitatea Transilvaniei robite. Du­pă Unire, gândul său a veghiat desti­nul României Mari, cumpătat, ca însăşi firea poporului român transilvănean, a aşteptat răb­­dari­ să treacă valurile entuziasmelor nefondate şi atunci când ţara avea tre­buinţă de gândul şi sufletul său, să îl dăruie în întregimi. ui itomania Modernă Iuliu Maniu inseam­nă expresia noastră naţionala. Concepţiile sale nu simt subordonarea prezentului, unui trecut in afară de trebuinţele istorice contimporane, ci legătuirea acelui trecut cu prezentul dinamic de azi, pentru ca viitorul să însemne aşezarea ţării în centrul ma­nifestărilor europene. Noi suntem po­porul sortit să avem cel mai important rol spiritual în Europa de mâine prin originalitatea datinei păstrată de po­por şi prin cultura poporului român, făurită de el în timp. Gândul lui Iuliu Maniu promovează aceste valori cari vor determina într’un viitor apropiat ca bogăţiile României să dirijeze eco­nomia acestui continent. Aşa trebuie văzut Iuliu Maniu şi aşa trebuie înţeles, cine nu-l urmează, e împotriva neamului românesc. G. POGĂNIŞ. ijtoiilJt:jV ■UL.-~r • VIS Priveşte, amurgul cum coboare ’n văi, In cântul începutului de seara, ni. Şi visul meu şi-a înstrunit vioara, Cu corzile de raze şi văpăi. Se ’mbracă munţii 'n purpură de-apus Cum s'a 'mbrăcat în vis simţirea mea Pe cer aprins st­răluce ’ntdia stea; — Ca 'n satul meu nici unde stele nu-s. Tu satul meu, rămâi cu mine 'n vis Cum steaua a rămas cu-amurgul clar. Cum a rămas — garoafă în pahar — JRl vers ce nici odată n'a fost scris. GRIGORE BUGARIN. SÂMBĂTĂ, 1 Ianuarie 1938. ^‘ s 1 ?­ ^ w* Anul nou de IULIU MANU­) Ziua Naşterii Domnului ne-a găsit prăznuind bu­curia învingerii. Străduinţa spre mai bine a răscolit sufletele mul­ţimii româneşti. Chemată la vot ea şi-a spus judecata. A condamnat regimul liberal, a alungat guvernul personal al dlui Tătărescu ieşit din păcat şi din îngâm­farea puternicilor zilei. A ridicat altar strălucitor demnităţii naţionale şi a făcut să triumfe morala creştină batjocorită de cei ce ar trebui să o cinstească mai mult, dând pildă bună şi altora. Ce satisfacţiune mare pentru luptătorii partidului naţional-ţărănesc de atâtea ori loviţi de nedreptatea sorţii şi de atâtea ori răsfăţaţi de razele strălucitoare ale victoriei! Biruinţa cinstei şi a bărbăţiei ar fi trebuit să aducă şi biruinţa aşteptărilor noastre de a lua cărma ţării în mână pentru a înlătura necinstea, neseriozitatea şi des­frâul din viaţa publică, de a înstăpâni bunăstare şi uşu­rare in viaţa de toate zilele a ţărănimei noastre şi mai ales de a înstăpâni cu adevărat între cetăţenii ţării şi la vetrele româneşti porunca creştină: „Pe pământ pace între oameni bună învoire!“ Ori ziua Anului nou nu a adus răsunetul marei bi­­ruinţi. S’a înstăpânit în fruntea ţării un guvern care nu răspunde votului mulţimii, nici dorinţelor de dreptate " ■ " —rit, înspinişate. Preşedintele Partidului Naţional-Ţărănesc Citiţi şi răspândiţi ziarul Patria Trăiască dreptatea! Doresc ca Anul nou să ne dea prilejul a prăznui biruinţa definitivă a naţionalismului nostru constructiv, a democraţiei curate şi a dreptăţii sociale, după care atât de mult ne însetoşăm. Credinţa mea este tare ■ şi hotărârea mea nestră­mutată, de a sta în serviciul acestei lupte. Urez tuturor An Nou Fericit, în semnul biruinţei prin care vom înstăpâni pacea frăţească în sânul mult încercatului Neam românesc. IULIU MANIU. Recepţie la Exce­lenţa SaThiery Ministrul Franţei (?) la Bucureşti d. Thiery va da la 1 ianuarie o recepţie de adio înainte de a pleca din ţară... la Paris, unde va scrie o carte întitu­lată „Savoir être bien informer“. Prefaţa cărţii va fi scrisă de d. Guţă T­ătărescu. Lupta pornită de d. Iuliu Mania tcNcţionâeâ în muncă, cumosctoi iu­­1'3Îe în plină desfăşurare. j crările de biurou, maşină ne ;im-Primul obiectiv al acestei lupte,,­­ ba maghiară, se caută pentru 1 ianua-I sfiimarea guvernului Tătărăscu, a f st atins.­­ Ţara a confirmat pe preşedintele p­artidului naţional-ţărănesc, calei­­i viului Tătărăscu, expresie a unor săli triste şi primejdioase, nepu­­t ad întruni 10% a voturilor expri­mate şi fiind astfel silit să tragă encluzia logică a înfrângerii sale. CINEMATOGRAFE ! Heyal, India în flăcări.­­ Mssn. ,L Taraas Bulba. II. Scandal la Operă. rie 1938. Oferte cu referinţe la zid i«r sub ^Comerţ)“.. , i »- \ ' Scrlect« un "carnet de bal. •­ram­a: , SERENADA CINEMA MUNCITORILOR Sl Mâinile lui Orlac. Drama T­­­er Louvre şi Francis Drake, ki. FRATE CONTRA FRATE film, mv boy. I liacul. ...... . ...... ... lui Sfârşitul acestui an a adus cuce­rirea întâiului obiectiv al luptei dlui , Iuliu Maniu şi a partidului naţio- Mfirif] Pf)D diîl Cl­l­­:a nouă începe. triwi tw * u^ ««- w nai ţărănesc. O fază nouă începe. Lupta va continua aceiaş, pe ace­­laş drum drept, fără şovăire. Caracterele se oţetesc in luptă şi în furtună. Număr putregaiul şi us­căturile se scutură. Anul Nou care începe, porneşte cu­­ o luptă nouă, pe acelaş drum, drept înainte, fără compromisuri şi fără şovăiri, pentru ideea naţională, pen­tru democraţia curată, pe PROGRAMUL Operei Române din Cluj. Vineri, 31 Dec. 1937: ora 7,30) Li­ Rezultatele alege­rilor la camerele profesionale­ ­Camerele de muncă Ardeal: I. Flu­­eraş 69 voturi (ales).­­Savarineanu 50 voturi. [Camerele de Agricultură din Ar­deal: Macavei 68 voturi (ales). Camerele de [Comerţ Galaţi: Apos­tol Popa (ales). Camerele de comerţ Bucureşti: I. Penescu 107 (ales) voturi. Temistocle Alexandru 93 voturi. Niculescu 68­­voturi. Vai şi amar Ocupându-se de noul regim pe care îl laudă pentru diverse lucruri, dom­nul Iorga vorbeşte de „prezenţa in ministeriu a unor oameni cari nu au părăsit partidul lor“,­­ înţelegând prin aceste cuvinte pe cei 4 trădători descinşi din fruntea unor organizaţii naţional-ţărăniste direct pe lista­­gu­vernului naţional-creştin. Mă rog, pentru etica politică a dini lorga, o tradare respingătoare ca a­­ceasta poate fi concepută fără părăsi­rea partidului? Dacă cei lăudaţi de d. Iorga nu ar fi părăsit partidul,­­ în calitatea dsale de istoric fostul şef al tehnicienilor afla dintr’un document public, că trădătorii au fost excluşi printr’un comunicat al partidului na­ţional-ţărănesc. Cetiţi şi răspân­diţi „Patria** Rusia, Statele Unite, Franţa şi Anglia furnizează armament tihînei BERLIN, 31 (Rador).­­ Coresport- i­dentul agenţiei D. N. B. transmite: Intr’o ştire din Hankeu a agenţiei Tass se mărturiseşte pentru prima oară în mod oficial că Uniunea Sovie­telor a furnizat material de război Chinei. In acelaş timp se face sfor­ţarea de a se arăta că aceste trimiteri de material de război sunt de mică importanţă. Se spune astfel că arma­mentele trimise din Uniunea Soviete­lor în Chin­a ar fi minime în compara­ţie cu cele trimise de alte ţări ca de pildă Statele Unite, Anglia, Franţa etc ..— ,v frOTTEC­A w/A rm/? ,ia şi Administra­ţia ziarului „PATRIA“ urează tuturor cetitori­lor, abonaţilor, sprijin­­torilor, colabo­ratorilor şi prietenilor din Nou fericit! Se încearcă suspendarea ziarului „Patria“ Tin mai multe părţi suntem infor­ia i că la un club pontic din locali­ty, club ai cărui şefi se află de r?­­eni in Capitală la împărţirea o­­m rilor şi demnităţilor, s‘a discu­ti club aî cărui şefi se află de e • «• f.i y’-tinarca ziarului nostru. ..itviw • I ........ *..» . ... m iuUkLÎi*A­ti aariţia „Patriei“ poate fi şi este­­comodă. Nu ne vine însă a crede c o conştiinţă românească, de orice nanţă politică ar fi ea, să-şi poată îchipui o măsură de acest fel. Repe­tat, la Clubul la care s'a discutat piolema, anunţând­u-se că suspen­­erea e numai chestiune de câteva ze, — lipseau fruntaşii cu răspun­de, care sunt plecaţi la Bucureşti. Nu putem crede că un guvern ro­bnesc, conştient de afirmaţia ro­mânismului şi a necesităţii prima-­­ tul­ui naţional intr'o provincie de " importanţi" Ardealului, să se poată gândi m­acar la măsuri ca aceia ce- i rută la Clubul din Cluj împotriva­­ „Patriei“, singurul ziar românesc al ■ Ardealului care a­ apărut tară intre­ . „Patria“ a fost şi este un ziar po-­­ litie, oficiosul partidului naţional şi­­ pe urmă al partidului naţional-ţără­­nesc. Ceea ce insă nu a împiedicat a­­­­cest ziar să fie reprezentantul per-­­ manent, şi de foarte multe ori singu- i rui, al spiritului românesc şi al­­ presei româneşti din Ardeal. Refuzăm să credem chiar şi în in­­­tenţia unei măsuri de acest gen. Deocamdată atât. D. Iuliu Martun Ia­nui . Cu acceleratul de Bucureşti a so­sit aseară la­ Cluj, d. Iuliu Maniu, pre­şedintele partidului naţional-ţărănesc. Das a fost insoţit de d. dr. Aurel Bu­­teanu, directorul ziarului „Patria“. Distinsa femenistă Iova alături de Parti­dul Nat-ţărănesc Doamna Maria Pop, distinsa luptă-­­ toare femenista din Craiova a expediat­­ dlui Iuliu Maniu, preşedintele partidu­­­­lui naţional-ţărănesc următoarea tele­gramă: Domnului IULIU­ MANIU , preşedintele partidului naţi-ţăr. BUCUREŞTI Craiova. — Considerând noua situ­­­­aţie c­oată in organizaţia naţional-ţă­­rănistă din Doţj şi regretând adânc­­ cele întâmplate, rămân cum am fost­­ şi până azi, devotată partidului. Vă­­ rog domnule Preşedinte, să luaţi act­­ de această declaraţie pe care am soco­tit-o necesară, MARIA POP. ­. Goga nu a dat program, l-a dat in schimb­ prelucrul­ile Bihor.... În declaraţiile sale făcute ieri ziariş­­lor, in care a vorbit fără a spune m­­­ic, d. Goga a arătat că nu poate da îocamdată un program de guver­­nre, dar că îl va aduce la cunoştinţa lui prin discursul ce-l va ţinea la n­o în ziua de Anul Nou. Dacă primul ministru nu a înseilat pgramul guvernului său, acesta a­­­ adus în schimb la cunoştinţa mi­tului de către prefectul de Bihor,­­Aurel Popa. La instalarea sa de prefect a spus: „La asemenea ocaziuni venite pe ne­aşteptate (ce imprudenţă şi ce vot de blam pentru d. Goga domnule pre­fect!) nu este loc să ţinem discursist... Totuşi în câteva linii voiu însăila­o­­gram­ul guvernului nostru“... Ce ţi-e domnule şi programele astea! Nu-l ştie şeful de partid dar îl ştie prefectul de Oradea. Vorba aia: ce ştia satul, nu ştia bărbatul. Mâinile Tari nu şovăei î n cuvântarea sa de instalare la lUsterul de Interne, d. Armand­­inescu s'a felicitat cu anticipaţie , mai erau trei zile până la Anul h, şi a subliniat că este „hotărât sînvingă“ şi că „va învinge“ pen­­ică „soarta a făcut să nu cunoas­­ă înfrângeri până acuma". I ie luptă a pornit d. Armand Că­­fescu? Pe cine vrea să învingă? ] cine a hotărât să învingă? Xm­­triva cui vrea să pornească asal­­ată tot atâtea întrebări pe care le pune fiecare simplu cetăţean la irea cuvântării dlui Armand Că-­escu. lumea ştia până acuma că meni­rea unui ministru de interne nu es-­­te de a da lupte, de a învinge, ci a­­cela de a păstra ordinea şi liniştea. Dacă d. Armand Călinescu vorbeş­te de hotărârea sa de a învinge, a­­ceasta însemnează că prezenţa sa la Ministerul de Interne are şi un scop încă nemărturisit. De altfel în vederea acestui scop, adresându­-se funcţionarilor ministe­rului, d. Călinescu a spus şi cuvinte­le: „nu primesc decât mâinile care nu şovăe şi sufletele hotărâte". Pentru ce acte îi trebuesse aceste „mâini care nu şovăe", omului care a şovăit vreme de ani de zile înainte de a lua jumătatea de hotărâre pe care a luat-o?­ ­ . Ionel Comşa a fost­ ales senator al Camerelor, ieiComert LUI, 31 — După cum am anunţat ea avut loc la Cluj alegerea­­de ator a Camerelor de Comerţ şi Distrie din regiunea Ardealului, a candidat dd. Ionel Comşa, pre­­smiere Sfaturilor Negustoreşti din Al şi d. G. G. Mironescu, fost prim despuierea scrutinului s‘a coa­că d. IONEL COMŞA A OB­ŢINUT la­ VOTURI iar d. G. G. Mi­­s Ionascu ARIA 33. Reprezentanţii Camerelor de Co-­­ merţ din Ardeal au înţeles astfel să reînoiască în mod impresionant în­crederea lor faţă de d. Ionel Comşa ■ astru. : des; - 1 sat cj Telegrama de răspuns a dlui Iuliu Maniu Doamnei MARIA POP CRAIOVA.­­ Exprimarea­ neclintitelor civoasLa R. o amonte pentru nemoeriţia naţio-. baia, ;iuepiateii' sdciuiA'^i cicmiiiiuib'zT niastioitalâ ui'a bucurat ' nespus.­­,h­otă­­r’area noastră de a'lupta prim­ii aceste manie idealuri rămâne neclintită, con­vinşi fiind că numai prin ele putem a­­­­sigura dăinuirea permanentă a naţiu­nii noastre. In faţa dezertărilor ruşinoase, pilda strălucită dată de dvoastră va întări solidaritatea partidului nostru naţio­­nal-ţărănesc, gloria în trecut şi neîn­frânt­­in viitor. Cu cele­­mai bune dorinţe de Anul nou mult stimător: IULIU MANIU. Greva funcţionarilor din serviciile publice ale pansului s’a terminat PARIS, 31 (Rador). — Greva gene­rală a serviciilor publice a încetat ieri dimin­eaţă la orele 5. Lucrul a fost re­luat normal. începerea lucrului s’a hotărât incă ieri noapte, în urma discuţiilor dintre confederaţia muncii şi delegaţii sindi­catelor, încetarea grevei deşi hotărâtă târ­ziu, ea a fost pusă în aplicare cu toata graba posibilă. In felul aceştia Parisul şi-a reluat aspectul obişnuit.­­Conflictele sociale cari au dus la declararea grevei nu sunt totuşi disol­­vate. Greva continuă la societățile parti­culare de transporturi. Autocamioanele armatei asigură mesageriile ziarelor și aprovizionarea halelor centrale. . u 211Funcţionarii au obţinut un spor de salar PARIS, 31 (Rador). — Intr'o ediţie specială apărută azi la amiazi ziarul comunist Humanite, dă­­amănunte a­­supra condiţiunilor în care s’a hotă­rât reluarea lucrului în serviciile pu­blice din Paris. Membrii guvernului au promis­­că vor obţine personalului din serviciile publice din Paris un spor de sal­arii de 100 franci pe lună echivalent cu sporul obţinut şi dobândit de personalul din­­ serviciul statului. Primul ministru a cerut însă ca în aceste condiţii lucrul să fie reluat, încă de azi dimineaţă reprezentanţii guvernului au adăugat că dacă făgă­­duiala astfel făcută ar rămâne fără urmare, miniştri socialişti s’ar retrage , imul din fruntaşii cei mai autorizaţ­i în bloc din guvern. După ce au primit I­oi şi unanim respectaţi ai vieţii eco-­­ asigurăm­ reprezentanţii organizaţiilor* respectaţi nomice ardelene, asigurări reprezentanţii organizaţiilor muncitoreşti au hotărât să reînceapă azi lucrul.

Next