Patria, aprilie 1938 (Anul 20, nr. 73-95)

1938-04-01 / nr. 73

'■%". -\\Lei 2*exemplarul 'am Organ al demnităţii naţionale Cluj, Vineri 1 Aprilie 1938 Anul al XX-lea, No. 73. DIRECTO­R: Dr. AUREL BUTEANU Redacţia şi Administraţia : CLUJjStr. Regina Maria 36 Telefon: 18­3'. CENZURAT­eXei*Mar. ABONAMENTE: Abonament, anual................ . Lei 700.­Fracţiuni de an, lunar . . .. Lei 60.— Pentru funcţionari, anual . .. Lei 500.— Fracţiuni de an, lunar . . .. Lei 50.TM Preoţi, înv., stud., ţărani, anual. Lei 500.TM Pentru autorităţi, inst., bănci, etc. Lei 1000.— In străinătate dublu. Taxa Poştală plătită Id numerar No. îl­ 72/1926 GUVERNUL A DEMISIONAT Noul guvern s-a constituit tot, sub preşidenţia Patriarhului Miron Cristea, având ca vicepreşedinte pe d. Mircea Cancicov. Foştii primminiştri nu mai fac parte din guvern Lista noului guvern Scrisoarea de demisie a I. P. S. S■ Patriarhului Miron BUCUREŞTI, 31. — In ediţia spe­cială a ziarului nostru, apărută în cursul după amiezii de ieri, am adus la cunoştinţa publicului cititor demisia guvernului prezidat de I. P. S. S. Pa-­ triarhul Miron Cristea, guvern la care au participat mai mulţi foşti preşe­dinţi de consiliu, ca miniştr­i de stat. Iată cum s’au desfăşurat evenimen­tele: ori înainte de masă a avut loc un consiliu de miniştri la Palat, sub pre­sidenţia M. S. Regelui. In acest consi­­liu de miniştri, I. P. S. S. Patriarhul Miron Cristea a prezentat demisia gu­vernului prin următoarele: chemaţi a îndeplini nu o funcţiune politică după vechiul sens al acest,­tui cuvânt, ci să trageţi toţi la ace­­laş plug spre a deschide o brazdă nouă pentru progresul şi propăşirea acestui neam. Sunt convins că ori de unde aţi veni sunteţi toţi mânaţi de aceleaşi intenţiuni şi că unitatea de gând şi de muncă va fi desăvârşită în acea­stă nouă consfătuire guvernamenta­lă. Dorindu-vă în această zi muncă spornică în folosul ţării, fac urarea. Aşa să ne ajute Dumnezeu. Textul scrisorii de demisie SURE, n­r . 1 . Guvernul in alcătuirea sa de până acum cu mi­niştrii de resort şi cu atâţia venerabili foşti prim-mi­­niştri de stat, era o imperioasă necesitate în scopul urgent de a da vieţii de stat o nouă aşezare consti­tuţională pe temelia căreia apoi să se normalizeze prin legi speciale şi în amănunte toate ramificaţiu­­nile de muncă obştească. Toţi membrii acestui gu­vern şi-au oferit cu drag ţării şi Coroanei serviciile lor, după cea mai bună a lor ştiinţă şi convingere. Acum noua Constituţie este acceptată de popor, s-au întocmit chiar şi numeroase decrete legi a că­ror trebuinţă era mult simţită. Şi cum ne aflăm în pragul lui 1 Aprilie 1938, trebuia fără amânare în­tocmit şi bugetul noului an bugetar 1938—1939. Zi­lele acestea s’a isprăvit şi aceasta grea lucrare, îm­preună cu legile care să facă posibilă aplicarea bu­getului şi buna funcţionare a aparatului de stat cu toate anexele sale. Astfel fiind, oarecum terminată construcţia grn­dului pentru a trece pe drumul unei noui vieţi de Stat, în cadre mai normale, nu mai este absolut ne­cesitatea guvernului în formaţiunea sa de azi. De aceia aflu de bine a prezenta M. S. Tale demisia în­tregului guvern, cu sentimente de adâncă mulţumi­re şi recunoştinţă pentru distincţiunea şi încrederea ce ne-aţi arătat şi pentru că ne-aţî dat putinţa de a îndeplini alături de Majestatea Ta şi sub înţeleaptă şi priceputa conducere a M. S. Tale o nouă şi înal­tă patriotică datorie către Tron şi Ţară. Şi Te asi­gur Majestate că noi bătrânii cari de mult am eşit din periodul vanităţilor inerente firei omeneşti, cu plăcere stăm şi pe viitor la porunca şi dispoziţia­­ Tronului, cu experienţele noastre, cu înţelepciunea bătrâneţelor, în orice calitate onorifică de a afla de bine a ne consulta. Iar domnilor colegi le exprim din partea mea cea mai călduroasă mulţumire pentru rodnica cola­borare, pe cât de scurtă dar pe atât de importantă şi istorică. Voiu păstra aceasta colaborare ca o plăcută amintire a vieţii mele. Sire, să trăieşti şi continui cu succes opera de înoire a ţării spre o viaţă mai bună şi de o propăşi­re continuă. Lista noului guvern Bucureşti, 31 (Sir). — Aseară la orele 8 a avut loc depunerea jurământului noului guvern. Noul guvern a fost constituit tot sub preşiden­­iţia I. P.­­S.­­S. Patriarhul Miron Cristea. dată lista guvernului: Preşedinte al Consiliului: I. P. S. S. PATRIAR­HUL MIRON CRISTEA. Finanţe: M CANCICOV. Justiţie: V. I AM­ANDI. Agricultură domenii cooperaţie: IONESCU SI­­SEŞTI. Interne: ARMAND CALINESCU. Muncă şi Ocrotiri Sociale : MIHAIL HALEA. Lucrări Publice şi Comunicaţii: MIHAIL GHEL­­MEGEANU. Industrie şi Comerţ: MITIŢĂ CONSTANTINES­­CU. Aer şi marină: GENERAL PAUL TEODORESCU. Externe: PETRESCU-COMNEN. Educaţie Naţională, Culte şi Arte: EPISCOPUL N. COLAN AL CLUJULUI. Apărarea naţională: GENERAL ARGEŞANU. Interimar la sănătate: A. CALINESCU. Subsecretar de stat la apărarea naţională: GE­NERAL GLATZ. Subsecretar de stat la preşidenţie: R. MAGU­­REANU. Subsecretar de stat la Culte şi Arte: Preot NAE POPESCU. Subsecretar de stat la Educaţia Naţională: V. V. TONI, preşedintele asociaţiei învăţătorilor. Membrii noului guvern au luat parte la o slujbă la Patriarhie după ce s-au dus la Palatul Regal unde au depus jurământul înaintea Suveranului. Depunerea jurământului Cuvântarea primului ministru La depunerea jurământului, d. prim ministru, Patriarhul Miron Cristea s-a adresat Suveranului spunând următoa­rele I­e­ SIRE: Noul guvern a depus jurământul Cel vechi, cari din guvernul demisionat am intrat în guvernul nou. Iţi mulţu­mim cu adânc respect pentru reînoirea prea înaltei încrederi de care ne îm­părtăşeşti. Cei noui, cu sentimente de sinceră loialitate, Iţi mulţumim pen­tru distincţia înaltă de a aproba intra­rea în guvernul nou. Toţi laolaltă pro­mitem a guverna în spiritul celor cu­prinse în bine gânditele proclamaţii către popor ale Majestăţii Tale dela 10 Februarie 1938 încoace, şi pe temeiul principiilor din manifestul dela 11 Fe­bruarie a primului guvern presidat de smerenia mea. ş J­ri In scurt, vom fi animaţi de gândul curat de-a îndrepta orice rău, orice scădere observată în viaţa de stat, de­­lăturând, după putinţă, piedecile în­tâmpinate şi netezând, în măsura mij­loacelor şi a puterilor de muncă, ca­lea spre a face zilnic un pas înainte întru întărirea ţării şi mulţumirea cetăţeni­lor. In deosebi directivele aprobate, conştiinciozitatea rară şi pilda de ne­­ obosită muncă a Majestăţii Tale, ne va da nouă, şi tuturor celor din slujba ţării, şi în cele din urmă chiar tuturor cetăţenilor, — un îndemn puternic de a se înşira toţi cu drag şi entuziasm la munca pentru înălţarea ţării. Rog pe Dumnezeu să-Ţi menţină sănătatea, energia, priceperea atât de apreciată şi calităţile de rar Monarh, spre a tre fi şi nouă şi celor din viitor un bun conducător întru îndeplinirea cu succes a patrioticelor îndatoriri. Răspunsul Suveranului « veri» care păşeşte astăzi la îndepli- I nirea misiunei sale, într’un ritm şi cu un nou gând. Având o temelie Cu vie bucurie salut acest nou gu- ' solidă, noua constituţiune, sunteţi ÎNALT PREA SFINŢIA TA DOMNILOR. Războiul civil din Spania Contraofensiva republicană pe frontul de la Terue, în plină desfăşurare Trupele republicane înaintează vertiginos. Linia de rezistenţă a rebelilor a fost înfrântă MADRID, 31. (Tel. part.) — După cum am anunţat, armatele republicane au început în cursul zilei de ori o pu­ternică acţiune pe toate fronturile, re­uşind in parte să oprească înaintarea forţelor rebele, iar in parte să recuce­rească importante poziţii ocupate de rebeli. O acţiune puternică a fost deslăn­­ţuită de republicani la Sud­,Vest de Temei, în direcţia Albar Rad­in, într’un sector foarte muntos. Republicanii pornind simultan pe liniile de creastă spre Nord, către Val de Cuencas şi spre Vest, către Terrieinte ,şi Massego­­za, înaintează repede. Linia de rezistenţă naţionalistă a fost cucerită după câteva lupte scurte, dar foarte violente. Guvernamentalii ţineau In cursul serii sub focul mitra­lierelor cele trei sate de mai sus. A­­ceastă ofensivă republicană explică­ numeroasele convoiuri cari se îndrep­tau In ultimele zile într’o direcţie ne­cunoscută. UN DEMERS BRITANIC ENERGIC LA BURGOS IN CHESTIUNEA BOMBARDĂRII VASULUI „STEN­­­WALL“ LONDRA, 31 (Rador). — Răspun­zând la o întrebare privitoare la bom­bardarea vasului britanic „Stenwall“, d. Buttler, subsecretar de stat la Mi­nisterul de externe, a declarat că gu­vernul britanic îl consideră ne­justifi­cat şi pentru care guvernul naţionalist este pe deantregul responsabil. Anglia işi rezervă dreptul de a cere despăgu­biri.­­ FRANCO COMANDANTUL SU­PREM AL FORŢELOR DIN ARAGON SARAGOSA, 31 (Rador). — Genera­lul Franco, a luat comanda tuturor forţelor din Aragon. Pe acest front se desfăşoară o luptă aprigă. Guvernamentalii dau continue atacuri pentru a încerca stăvilirea îna­intării naţionliştilor. Se desminte intervenţia franceză în Spania PARIS, 31 (Rador). Cercurile ofi­ciale declară că este lipsită de orice temei informaţia apărută în ziarele streine după care guvernul francez avea de gând să pună la dispoziţia Spaniei republicane avioane militare pentru apărarea Barcelonei împotriva atacurilor aeriene. ar ­x—­ Mâna Japoniei lucrează in Mexic ? 8S On­ Capitalurile japoneze periclitează interesele americane Washington, 31 (Rador). — Agen­ţia „Ştefani“ transmite: Deputatul Dirksen a propus Camerii să depu­nă o acţiune prudentă pentru a pre­veni o alianţă între Mexic şi Japo­­­nia. Sie ştie că capitalurile japone­ze finanţează construirea de şosele în Mexico.­­ Japonezii au deschis d©asemenea mari credite comercianţilor mexica­ni pentru a activa importul de pro­duse japoneze şi a disloca astfel co­merţul Statelor Unite de pe piaţa japoneză. Guvernul japonez şi-a luat angajamentul să cumpere ben­­zină şi alte produse mexicane.­­In ultima vreme japonezii au ob­ţinut şi concesiuni de pescuit în apele mexicane. Această treptată i­a­vazie japoneză în Mexico constitue o mare preocupare pentru Statele­­Unite. Presa de azi dimineaţă subliniază îndreptăţirea alarmei date de depu­tatul Dirksen. Praga se pregăteşte... Pentru a evita să aibă soarta prezisă în cartea: „Praga nu mai există“, Capitala Cehoslovaciei îşi pregăteşte pe toate căile apărarea faţă de atacurile aeriene Romanul războiului viitor, zugrăvit în culori impresionante în cartea care a făcut ocolul lumii: „Praga nu mai există“... este astăzi, în urma eveni­mentelor desfăşurate recent, din nou de actualitate. Soarta Capitalei ceho­slovace ar putea avea momente care să se asemene cu paginile romanului. Praga se pregăteşte îrl­ă să înfrunte cu hotărâre încercările unei astfel de sorţi vitrege. Praga vrea să trăiască, şi e hotărâtă să se apere prin toate mij­loacele, întărindu-şi îndeosebi apăra­rea anti-aeriană. Intr’una din zilele trecute, pentru a cerceta progresul apărării anti-aeriene s’a procedat la organizarea unui atac aerian, controlându-se disciplina şi coordonarea măsurilor de apărare. Au fost 4 probe de atacuri de zi, şi altele de atacuri de noapte. Măsurile de apărare au reuşit perfect, populaţia dânau-ţi seama de seriozitatea proble­mei. In special a impresionat discipli­na din cursul probelor de noapteai când Praga a rămas complect in întu­­nerec, fiind imposibil chiar unui ochiu familiar de a recunoaşte principalele clădiri ale oraşului. De la înălţimile la care patrulau avioanele, Praga era vă­zută ca o pată de întunerec, întuneri­cul fiind străpuns, doar ici colo de câ­teva scântei de la conducta tramvaiului ce licuriau la intervale, și de focul ți­gărilor de pe bulevardul Vaklavsíce, unde lumea se plimba ca de obicei,,,

Next