Patria, mai 1938 (Anul 20, nr. 96-117)

1938-05-01 / nr. 96

Anul al XX lea. No. 96. Director: Dr. AUREL BUTEANU Re­­acţia şi Administraţia : Cluj, Str. Regina Maria No. 36. T E L E F O N: 13­31. CENZURAT : C­o­m­pletare La administraţia centrală a unui important serviciu public s-a des­coperit iarăşi c­ serie de abuzuri şi ilegalităţi. Numiri de funcţio­nari, transferări, avansări, con­cedii, pensionari au fost făcute potrivnic legii de organizare, prin protecţie şi prin trafic de influ­enţă, pe criteriul îndătinat al „un­gerii osiei“. Pentru bani s’a putut face orice,­­­ fără bani număraţi unuia sau altuia dintre agenţii reţelei de corupţie şi de atotpu­ternicie, nimic. Nu e vorba însă numai de acest caz recent. Procese şi anchete ră­sunătoare, care se ajung într’o ameţitoare cursă de întrecere, spre a desveli tot mai descura­­jant o putreziciune morală de care aproape că nu ne mai sinchisim, dovedesc că păcatul a pătruns a­­dânc, a prins rădăcini şi a devenit aproape sistem. O desnădejde îngrijorătoare a pus stăpânire de­opotrivă atât pe sufletele celor nedreptăţiţi prin acest sistem, cât şi pe conştiinţele celor ce cunoscând proporţiile şi focarele răului, nu puteau totuşi contribui cu nimic la sancţiona­rea şi îndreptarea lui, înşişi cei serviţi şi satisfăcuţi prin acest si­stem, după zadarnice încercări pe drumul drept, au păstrat şi pă­strează în adâncul fiinţei lor gu­stul coclit şi amar al unei tristeţi neputincioase, căreia-i dau din când în când glas răbufnit de revoltă şi de înfierare. * 1- Spre a plasa Intr’un post cât de modest un element de valoare, fiu de ţăran, cu doctoratul în drept şi cu serviciul militar satisfăcut, sem­jaal soţul acestor rânduri a pân­dit ani de zile in câteva oraşe ar­delene orice vacanţă de serviciu, sau­­înfiinţare de post la prefec­tură, la tribunal sau judecătorie, la administraţia financiara, la pri­mărie, la Casa cercuală etc. Şi po­sturi libere s’au ivit într’adevăr, dar diploma de doctor în drept, trimisă pe calea ierarhică indi­cată de lege, pentru solicitarea u­­nui post cenuşiu de impiegat de birou, se întorcea abătută cu re­zoluţia promiţătoare : „se va avea în vedere la numirile ce se vor face“, sau rece , „din lipsă de po­sturi, se restitue solicitantului.“ Intre timp, locul vacant de a­­gent la percepţie, de impiegat la tribunal sau la prefectură, se com­pleta ba cu un băeţandru oprit de vârstă şi de alte nevoi la mij­locul cursului de liceu, ba cu o domnişoară cu patru clase civile şi­­ cu un semestru de şcoală de dans, ba cu cumnatul ginerelui dlui şef de birou — şi aşa mai departe. Pentru că hârtiile lor, duse direct de vre­un misit provincial, angre­nat pentru bunul mers al „servi­ciului“, ca o rotiţă în mecanis­mul numirilor făcute după tarif, nu aveau nevoie nici de timp, nici de „viitoare vacanţe.“ Cine nu ştie calvarul îndurat îndeosebi acum câţiva ani, de funcţionarii cari îşi cereau aran­jarea drepturilor la pensie ? Cu­nosc cazul în învăţământ, când un director de şcoală primară a fost ţinut cu întreaga lui familie, timp de opt luni de zile, fără leafă şi fără pensie, pentru ca după repe­tate intervenţii şi scrisori, să i se comunice în cea de-a noua lună că nu i se aproba pensionarea, bie­tul om fiind răstignit astfel, fără nici un izvor de venit, între sen­tinţa organelor din învăţământ, care îl socoteau pensionar, şi a Casei de pensiuni, care-l socotea funcţionar Mi s’a povestit cazul mai re­cent, — totuşi de câţiva ani, — al unui înalt funcţionar unanim respectat dintr’un oraş de provin­cie. Vrând să treacă omul la pen­sie, deputaţii şi potentaţii locali s’au grăbit să-l servească, interve­nind pentru rezolvirea neîntârzia­tă a chestiunei. Cu toate, aceste intervenţii­ reale, omul a­­ aşteptat mult şi bine, căci chestiunea lui nu se mai urnea din loc. In cele din urmă, se pare că a fost nevoit să recurgă şi el la serviciile unui agent de intervenţii fructuoase, care i-a adus în câteva zile hârtii­le aşteptate înainte timp de mai multe luni.* îndeosebi în oraşele de provin­cie, sistemul numirilor şi inter­venţiilor după tarif a fost ani în şir în plină floare. Se spune că pe alocarea s’a ajuns la aşa funcţio­nare sigură, încât se lucra nu nu­mai cu tarif fix, dar şi pe termen fix. Cel puţin într’un domeniu, des­coperirile recente nădăjduim că vor demasca cât mai complet, cu toate ramificaţiile micilor şi mari-­­ lor afacerişti din Capitală şi din provincie, mecanismul numirilor, transferărilor, avansărilor sau pensionărilor, cu „ungerea osiei“, despre care toată lumea are cu­noştinţă, numai cei în drept nu ştiu nimic : „Ce ştia satul, nu ştia bărbatul“ ... Mecanismul acesta nu este izo­lat însă la o singură instituţie. El constitue un sistem, i-am zice to­talitar, pentru că se întinde ca o organizaţie parazitară, pretutin­deni unde s’a putut încuiba prin breşele neglijenţei tot atât de vi­novate ca şi ale vinovăţiei vădite. Au fost descoperiţi şi arestaţi câţiva funcţionari dovediţi a fi luat bani pentru numiri, concedii, transferări sau avansări. Pe lân­gă pedepsele disciplinare, proba­bil vor primi din partea justiţiei şi un stagiu de închisoare. Sunt însă vinovaţi numai ei ? Numai cei mărunţi ? Şefii ierar­hici, aproape de pretutindeni, cari în general iscălesc fără să contro­leze amănunţit, cari fie numai chiar prin neglijenţă şi comoditate înlesnesc neregulile şi abuzul, nu au şi ei o parte,şi încă mare, de răspundere ? Ordine severe s’au dat şi­ s’a a­­nunţat solemn, în repetate rân­duri, de ani şi ani încoace, că orice hârtie intrată la o autoritate, va primi un­ răspuns în cel mult cinci sau zece zile. Zilele trec de lănci ori cinci şi încă de cinci ori, dar răspunsul e în,foarte, trivilte ca­zuri întârzie. Dar nu aici zace răul. Primejdia principală este că abuzul este tolerat fie prin com­plicitate, fie prin neglijenţă, de cei sus-puşi. Pedeapsa celor mici nu stârpe­şte ilegalitatea. Cei mari, chiar dacă nu au altă vină decât a ne­glijenţei care este izvor de abuz, trebue chemaţi la răspundere. Pâ­nă nu vor fi luaţi şi ei la rost, până atunci îndreptarea va rămâ­ne iluzorie. Deci completarea răspunderilor. .. TEOFIL BUGNARIU Banul gerntan străbate toate frontierele Alarma ţârilor impăenjenite de corupţia teutonică Oricât vom insista — şi avem datoria s’o facem permanent şi cu hotărâre — asupra mijloacelor ne­­permise, prin cari se face o anu­mită propagandă şi asupra prece­­lelor ce le prezintă expansiunea germană în Orient, va fi prea pu­ţin. Ne găsim, nu numai noi, prinşi într’o reţea deasă a unei propa­gande hitleriste, care cunoaşte toa­te detaliile unei acţiuni menită să triumfe, cu orice chip, dar şi slă­biciunile ce trebuesc speculate, pretutindeni, pentru ca succesul să fie asigurat. Am putut constata cu adâncă durere, cum o mulţime din fapte­le precizate de noi aici, încă de mult, au ajuns la scadenţă, la du­reroasă scadenţă. Fapte care erau cunoscute de toată lumea, circu­lau curent, erau pentru unii pri­lej de laudă, începuseră să fie chiar înfăţişate direct, datorită numai carenţei celor datori să ve­gheze permanent asupra interese­lor ţării, aşa cum notează de cu­rând şi un raport oficial. In acelaş timp, de oriunde inte­resul german avea nevoe să se manifesteze, veneau veştile acelo­raşi isprăvi. In Belgia se puneau la cale a­­sociaţii pentru tipărirea de ziare hitleriste, pe teritoriu străin. Prin intervenţia unui deputat, afacerea a fost împiedecată şi complotul demascat. Ecourile scandalului nu s’au stins. In Franţa, asociaţii zise patrio­tice, dar în subordinele Berlinu­lui, lucrează făţiş, dar „abil“ şi şi „politic“, pentru sfărâmarea a­­lianţelor şi pentru izolarea ţării lor. Aşa socot câţiva interesaţi şi alţi câţiva naivi, că servesc inte­resele patriei şi că sunt patrioţi sută în sută. Banii pentru susţinerea acestor acţiuni, merg gârlă. De altfel as­tăzi ei nici nu au altă întrebuin­ţare. Regimul naţional-socialist, sub care circulaţia interioară a banu­lui e foarte redusă, îndrumează tot disponibilul doar spre arma­ment şi spre propagandă. Banul german străbate toate frontierele şi e prezent, ca un fer­ment periculos, în toate acţiunile de dezagregare. Ultima ştire despre activa pro­pagandă germană, vine din Olan­da. O telegramă „Rador“ anunţă : „Ziarele anunţă că d. Jonkheer de Savornin Lobm­an a adresat preşedin­telui consiliului de miniştri şi mini­strul­ de justiţie mai multe Întrebări scrise, in legătură cu reuniunea ce s’a ţinut la Utrecht la 11 Aprilie tre­cut şi care fusese organizată de par­tidul muncitoresc olandez naţional­­socialist, denumit „Mişcarea Germa­niei Mari în Olanda”. Oratorii cari au luat cuvântul la această Întrunire au adus muncitori­lor olandezi exemplul camarazilor lor austriaci” şi au sfătuit să fraternizeze cu „camarazii lor germani”, făgădu­­indu-le că „socialismul hitlerist” le va aduce şi lor „libertate, muncă şi pâine”. O. de Savornm­ Lobm­an vede in a­­ceste fapte nişte adevărate acte de Înaltă trădare, deoarece prin ele «e urmăreşte crearea unui curent favo­rabil Incorporării Olandei într’un re­gim şi Intr’un stat străin. El cere ca departamentele competente să fa­că­­aprils preventive şi rrprtoive necesa­­re pentru a opri o asemenea propa­gandă”. Dela demagogia „pâinii şi libertăţii aduse mimai de regimul naţional-socia­­list“ până la „încorpora­rea Olandei într’un regim şi într’un stat străin“ ni­mic nu este cruţat. In ce ne priveşte pe noi Românii, trebue să recu­noaştem că până azi am fost foarte indulgenţi cu toate exhibiţiile şi mani­festările, manevrate de aiurea. Vom fi învăţat ceva, cel puţin pentru viitor ? Lei 2‘’exemplarul Organ al demnităţii n Cluj, Dumineca 1 Mai, 1938 ABONAMENTE I Abonament, anual . . . Lei 700.- Fracţiuni de an, lunar . . Lei 60.­Pentru funcţionari, anual Lei 500.» Fracfiuni de an, lunar . . Lei 50.» Preoţi, Inv. stud. ţăr. anual Lei 500.» Pt autorit., inst. bănci, etc. Lei 1000.» In străinătate dublu. Taxa poștală plătită în numerar Nr. 11172-1926 Cimentarea legăturilor de prietenie româno-cehe CORUL „SMETANA“ LA CLUJ In aceste zile ait de îngrijo­rătoare, când impoosibilul devine posibilitate­a peste noapte, diferi­ţii agenţi şi exponenţi ai statelor inamice ,încearcă să discrediteze republica cehoslovacă şi să-i mic­şoreze credinţa în forţa ce repre­zintă. Dar se înşală cei cari con­tează pe vre­o slăbiciune. Repu­blica cehoslovacă e mai tare, ca niciodată, ea e încnegată tot atât de strâns şi de bine, cum a fost mai înainte. Se scrie mult despre proble­ma germanilor sudeţi, problemă care interesează şi presa româ­nească. S’a încercat însă a pre­zenta această problemă ca pe u­­na, care ar putea slăbi trăinicia republicei. Nu există afirmaţiune mai falsă decât aceasta. E adevărat, că germanismul sudet a devenit o anumită pro­blemă, dar aceasta va fi soluţio­nată de guvernul cehoslovac în­suşi. Liniile generale ale soluţio­nării au fost exprimate de d. pre­şedinte al Republicei dr. Eduard Beneş, în declaraţiile sale recen­te şi asupra lor şi-a spus cuvântul şi d. preşedinte al consiliului de miniştri, Milan Hodza. Cehoslovacia nu este o Austrie oarecare. Cehoslovacia are o ar­mată bine instruită şi perfect în­zestrată. Ea stă de veghe şi ga­rantează siguranţa Republicei. E bine să se ştie şi în România, că graniţele sale nu sunt pe Tisa ori în Carpaţi, ci celo departe în munţii metalici din Republică. A­­ceastă graniţă o apără soldatul ce­hoslovac înzestrat şi cu tărie su­fletească şi conştiinţă, şi cu cele mai moderne arme. E bine să se ştie şi în România, că flota germană pe Dunăre nu serveşte scopuri sportive, ci ur­măreşte o ţintă foarte uşor de ghi­cit. E suficient să priveşti harta şi­ să constaţi încotro curge Dună­rea şi încotro se îndreaptă planu­rile germane. Linia Dunării e a­­părată de soldatul cehoslovac, frate dulce cu soldatul român. In republica cehoslovacă se ştie pe­rte tot că siguranţa celor două ţări e strâns legată una de alta şi de aceea evenimentele din Româ­nia, cari pot influenţa înspre bine alianţa şi prietenia ce există între noi, sunt urmărite cu cel mai viu interes. Repetăm, republica cehoslovacă e mai tare de cum se crede. Ulti­mele evenimente din Europa cen­trală au unit şi mai strâns popoa­rele cehoslovace, cari se uită cu toată încrederea la armata repu­blicei, de la care nu refuză nici o jertfă. Şi această armată disciplinată, înzestrată, excelent condusă, ştie că s-a născut din sacrificiile grele ale înaintaşilor şi garantează că va păstra ceea ce aceştia i-au lă­sat ca moştenire. România la rândul ei, priveşte cu încredere lupta republicei ce­hoslovace şi veghează ca roadele victoriei comune să nu poată fi compromise niciodată, lu­ate de dirijor şi piarist, în Rusia, China şi Japonia. In 1920 s’a întors în patria eliberată, unde de atunci şi până acum desvoltă o prodigioasă ac­tivitate pe teren muzical şi cultural. A fost numit referent cultural al sec­ţiei Ministerului educaţiei şi culturei naţionale din Uzhorod. Este unul din­tre cei mai însufleţiţi propagatori ai mu­zicei corale, fiind fondatorul mai multor asociaţii corale. * Corul „Smetana” se compune din 32 bărbaţi, 25 femei (profesori, învă­ţători, liber profesionişti, funcţionari, etc.). Orchestra 40 bărbaţi (funcţio­nari superiori de poliţie etc.). Corul mixt şi orchestra „Smetana” compus din 97 persoane va executa piese-cân­­tece ceheşti, slovace, sârbeşti şi româ­neşti. Cântecele Micei Antante. * Primirea corului ,„Smetana” va a­­vea loc în ziua de 2 Mai, orele 12.16 în gara Cluj, de către autorităţile ci­vile şi militare, de asociaţiile cultu­­rale-patriotice şi de publicul româ­nesc. Persoanele oficiale vor fi găzduite la hotel, corul de bărbaţi şi orchestra la Casa învăţătorilor, iar doamnele la Căminul Studenţesc Universitar din Calea Moţilor. Masa se va servi la Casa învăţăto­rilor. După concert va avea loc un banchet la Automobil Clubul Regal din Cluj, la care vor participa repre­zentanţii autorităţilor şi „societăţilor culturale patriotice. Programul concertului­­ de Luni seara Imnul naţional cehoslovac — execu­tat de corul inv. rom. Dirijoe­: prof. Caranica. J. Potuznik: „Les Intrudes” — Or­chestra. A. Dvorák: Cântec din Moravia: 1. De-ar fi secera ascuţită, 2. Cântă muzică, cântă, 3. O fată câştigată (cor de femei cu orchestră). L. Kaigl: Cântece naţionale slovace: 1. Aneta morarului, 2. Plouă, 8. Joacă, Joacă. (Cor mixt cu or­chestră). V. Novák: Război fatal. (Baladă după texte populare morave, pentru cor mixt cu orchestră). J. B. Foerster: Lanurile noastre mari şi intinse. J. B. Faerster: Plugarul.­­ V. Novák: Kyjov. J. Zajc: U boj. (Cântec naţional din Iugoslavia). C. Porumbescu: Pa al nostru steag. L. Ivela: Trăiască România Mare (cor bărbătesc).­­ B. Smetana: Cântecul ceh. (Cor mixt cu orchestră). Imnul Naţional Român, cântat de corni mixt și orchestra „Sme­­tana”. Dirijor: profesorul L. Kaigl. Bine aţi !Renumitul cor cehoslovac, ca­re poartă numele celui mai de seamă compozitor al poporului vecin şi aliat, soseşte la Cluj, pentru a da Luni seara un con­cert festiv în sala Teatrului Na­ţional. Muzica, limbajul acesta ferme­cat, este negreşit un gram­ pe în­ţelesul tuturora, fără deosebire de limbă şi origină etnică. De­aceea ea este fără de hotare, a umanităţii întregi. Totuşi in par­ticularităţile ei, se ascunde poate mai mult decât ori­unde sufletul unui neam, sentimentele lui, bu­curiile pe care le-a încercat şi­­ durerile pe care le a îndurat în­­ cursul veacurilor. Naţiunea ceho­­­­slovacă are pronunţate înclinaţii­­ muzicale şi în deosebi marele­­ Smetana a cucerit încă de mult­­ omenirea întreagă. Solii cântăreţi ai Cehoslovaciei sosesc la noi, nu ca să ne cuce­rească sufletele, căci prietenia noastră e străveche şi de neclin­tit, ci ca să întărească şi mai mult legăturile sufleteşti între popoarele noastre. . . Capitala Ardealului este mân­dră de-ai primi între zidurile ei şi le urează un frăţesc „BUN SOSIT’­ , . D. Emil Woprsálek Prof. L. Kaigl , preşedintele asoc. corale „Smetana” dirigentul Corului liote explicative despre corul „Smetana*­ la oraşele mai importante ale repu­blicei. In ce­­psiv,estte programul corului, el se compune la majoritate din operele compozitorului Bedrich Smetana, nu­mele căruia îl poartă. Programul mai cuprinde bucăţi din operele lui Dvo­rak, V.­­Novak, J. B. Foerster, K. Bendl, J. Zajc, şi alţi compozitori ce­hoslovaci. Corul este acompaniat de orches­tra simfonică a Poliţiei, cu care este în strânsă colaborare. Bedrich Smetana a cărui anime îl poartă Corul din Uzhorod, este com­pozitorul reprezentativ al poporului cehoslovac şi primul lui muzician cla­sic. Smetana s-a născut la 2 Martie 1824 în Litomysl şi a murit la 2 Mai 1884. Operele lui Smetana au fost inspirate de marea dragoste pe care a purtat-o poporului ceh. Patriotismul lui înflăcărat a fost fundamentul indi­vidualităţii sale umane şi artistice. ID. Ladislav Kaigl dirijorul Corului „SMETANA” este cunoscut publicului clujan, în­­iaţa căruia a mai dirijat Corul învăţătorilor cehoslovaci. Şi-a făcut studiile la Academia de muzică din Praga pe care le-a continuat la Paris, a plecat apoi în Rusia. In tim­pul marelui război a luat parte la or­ganizarea Legiunilor cehoslovace şi a reprezentat muzica cehoslovacă vn, ca­Corul „SMETANA” din Uzhorod es­­te unul dintre cele mai puternice co­ruri din republica cehoslovacă, dis­punând de un ansamblu de peste 90 de cântăreţi şi cântăreţe. întreprinde turneul său în România în al 10-lea an al existenţei sale. Preşedintele co­rului este d. Emil Voprsálek, iar diri­gentul d. prof. Ladislav Kaigl, un in­telectual de vază. Corul „SMETANA” prin activitatea sa de până acuma, este cunoscut mit numai la Uzhorod, d­­in întreaga re­publică cehoslovacă, în urma deselor concerte pe cari le dă la Radio-Kosice și a turneelor pe cari le-a întreprins. Lista persoanelor oficiale cari insotesc co­rul „Smetana“ 1. Voprşălek Emil, consilier supe­rior, vice-preşedintele Ţinutului Sub­­carpatin şi preşedintele corului „Sme­tana”. 1 2. Ghmelar Frantişek, şef-consilier­­ şi şeful secţiei şcolare a Ţinutului­­ Subcarpatin. I 3. Dudăş Arnost, primarul oraşului Uzhorod.­­ 4. Dr. Slanâk Oldrich, Prefectul po­liţiei. 5. Rauser Alois, inspector general şcolar. 6. Br. Horejs Josef, advocat, vice­preşedintele corului „Smetana". 7. Dr. Anton Rezac, consilier. 8. Kaigl Ladislav, profesor, dirigen­­tul corului „Smetana”. 9. Zikm­und Antoniu, comandantul orchestrei. 10. Kuptek Hugo, director de bancă, reprezentantul Legionarilor cehoslo­vaci. 11. Hostașa Karel, redactor, repre­zentantul biroului de presă.

Next