Patria, mai 1938 (Anul 20, nr. 96-117)
1938-05-01 / nr. 96
Anul al XX lea. No. 96. Director: Dr. AUREL BUTEANU Reacţia şi Administraţia : Cluj, Str. Regina Maria No. 36. T E L E F O N: 1331. CENZURAT : Completare La administraţia centrală a unui important serviciu public s-a descoperit iarăşi c serie de abuzuri şi ilegalităţi. Numiri de funcţionari, transferări, avansări, concedii, pensionari au fost făcute potrivnic legii de organizare, prin protecţie şi prin trafic de influenţă, pe criteriul îndătinat al „ungerii osiei“. Pentru bani s’a putut face orice, fără bani număraţi unuia sau altuia dintre agenţii reţelei de corupţie şi de atotputernicie, nimic. Nu e vorba însă numai de acest caz recent. Procese şi anchete răsunătoare, care se ajung într’o ameţitoare cursă de întrecere, spre a desveli tot mai descurajant o putreziciune morală de care aproape că nu ne mai sinchisim, dovedesc că păcatul a pătruns adânc, a prins rădăcini şi a devenit aproape sistem. O desnădejde îngrijorătoare a pus stăpânire deopotrivă atât pe sufletele celor nedreptăţiţi prin acest sistem, cât şi pe conştiinţele celor ce cunoscând proporţiile şi focarele răului, nu puteau totuşi contribui cu nimic la sancţionarea şi îndreptarea lui, înşişi cei serviţi şi satisfăcuţi prin acest sistem, după zadarnice încercări pe drumul drept, au păstrat şi păstrează în adâncul fiinţei lor gustul coclit şi amar al unei tristeţi neputincioase, căreia-i dau din când în când glas răbufnit de revoltă şi de înfierare. * 1- Spre a plasa Intr’un post cât de modest un element de valoare, fiu de ţăran, cu doctoratul în drept şi cu serviciul militar satisfăcut, semjaal soţul acestor rânduri a pândit ani de zile in câteva oraşe ardelene orice vacanţă de serviciu, sauînfiinţare de post la prefectură, la tribunal sau judecătorie, la administraţia financiara, la primărie, la Casa cercuală etc. Şi posturi libere s’au ivit într’adevăr, dar diploma de doctor în drept, trimisă pe calea ierarhică indicată de lege, pentru solicitarea unui post cenuşiu de impiegat de birou, se întorcea abătută cu rezoluţia promiţătoare : „se va avea în vedere la numirile ce se vor face“, sau rece , „din lipsă de posturi, se restitue solicitantului.“ Intre timp, locul vacant de agent la percepţie, de impiegat la tribunal sau la prefectură, se completa ba cu un băeţandru oprit de vârstă şi de alte nevoi la mijlocul cursului de liceu, ba cu o domnişoară cu patru clase civile şi cu un semestru de şcoală de dans, ba cu cumnatul ginerelui dlui şef de birou — şi aşa mai departe. Pentru că hârtiile lor, duse direct de vreun misit provincial, angrenat pentru bunul mers al „serviciului“, ca o rotiţă în mecanismul numirilor făcute după tarif, nu aveau nevoie nici de timp, nici de „viitoare vacanţe.“ Cine nu ştie calvarul îndurat îndeosebi acum câţiva ani, de funcţionarii cari îşi cereau aranjarea drepturilor la pensie ? Cunosc cazul în învăţământ, când un director de şcoală primară a fost ţinut cu întreaga lui familie, timp de opt luni de zile, fără leafă şi fără pensie, pentru ca după repetate intervenţii şi scrisori, să i se comunice în cea de-a noua lună că nu i se aproba pensionarea, bietul om fiind răstignit astfel, fără nici un izvor de venit, între sentinţa organelor din învăţământ, care îl socoteau pensionar, şi a Casei de pensiuni, care-l socotea funcţionar Mi s’a povestit cazul mai recent, — totuşi de câţiva ani, — al unui înalt funcţionar unanim respectat dintr’un oraş de provincie. Vrând să treacă omul la pensie, deputaţii şi potentaţii locali s’au grăbit să-l servească, intervenind pentru rezolvirea neîntârziată a chestiunei. Cu toate, aceste intervenţii reale, omul a aşteptat mult şi bine, căci chestiunea lui nu se mai urnea din loc. In cele din urmă, se pare că a fost nevoit să recurgă şi el la serviciile unui agent de intervenţii fructuoase, care i-a adus în câteva zile hârtiile aşteptate înainte timp de mai multe luni.* îndeosebi în oraşele de provincie, sistemul numirilor şi intervenţiilor după tarif a fost ani în şir în plină floare. Se spune că pe alocarea s’a ajuns la aşa funcţionare sigură, încât se lucra nu numai cu tarif fix, dar şi pe termen fix. Cel puţin într’un domeniu, descoperirile recente nădăjduim că vor demasca cât mai complet, cu toate ramificaţiile micilor şi mari- lor afacerişti din Capitală şi din provincie, mecanismul numirilor, transferărilor, avansărilor sau pensionărilor, cu „ungerea osiei“, despre care toată lumea are cunoştinţă, numai cei în drept nu ştiu nimic : „Ce ştia satul, nu ştia bărbatul“ ... Mecanismul acesta nu este izolat însă la o singură instituţie. El constitue un sistem, i-am zice totalitar, pentru că se întinde ca o organizaţie parazitară, pretutindeni unde s’a putut încuiba prin breşele neglijenţei tot atât de vinovate ca şi ale vinovăţiei vădite. Au fost descoperiţi şi arestaţi câţiva funcţionari dovediţi a fi luat bani pentru numiri, concedii, transferări sau avansări. Pe lângă pedepsele disciplinare, probabil vor primi din partea justiţiei şi un stagiu de închisoare. Sunt însă vinovaţi numai ei ? Numai cei mărunţi ? Şefii ierarhici, aproape de pretutindeni, cari în general iscălesc fără să controleze amănunţit, cari fie numai chiar prin neglijenţă şi comoditate înlesnesc neregulile şi abuzul, nu au şi ei o parte,şi încă mare, de răspundere ? Ordine severe s’au dat şi s’a anunţat solemn, în repetate rânduri, de ani şi ani încoace, că orice hârtie intrată la o autoritate, va primi un răspuns în cel mult cinci sau zece zile. Zilele trec de lănci ori cinci şi încă de cinci ori, dar răspunsul e în,foarte, trivilte cazuri întârzie. Dar nu aici zace răul. Primejdia principală este că abuzul este tolerat fie prin complicitate, fie prin neglijenţă, de cei sus-puşi. Pedeapsa celor mici nu stârpeşte ilegalitatea. Cei mari, chiar dacă nu au altă vină decât a neglijenţei care este izvor de abuz, trebue chemaţi la răspundere. Până nu vor fi luaţi şi ei la rost, până atunci îndreptarea va rămâne iluzorie. Deci completarea răspunderilor. .. TEOFIL BUGNARIU Banul gerntan străbate toate frontierele Alarma ţârilor impăenjenite de corupţia teutonică Oricât vom insista — şi avem datoria s’o facem permanent şi cu hotărâre — asupra mijloacelor nepermise, prin cari se face o anumită propagandă şi asupra precelelor ce le prezintă expansiunea germană în Orient, va fi prea puţin. Ne găsim, nu numai noi, prinşi într’o reţea deasă a unei propagande hitleriste, care cunoaşte toate detaliile unei acţiuni menită să triumfe, cu orice chip, dar şi slăbiciunile ce trebuesc speculate, pretutindeni, pentru ca succesul să fie asigurat. Am putut constata cu adâncă durere, cum o mulţime din faptele precizate de noi aici, încă de mult, au ajuns la scadenţă, la dureroasă scadenţă. Fapte care erau cunoscute de toată lumea, circulau curent, erau pentru unii prilej de laudă, începuseră să fie chiar înfăţişate direct, datorită numai carenţei celor datori să vegheze permanent asupra intereselor ţării, aşa cum notează de curând şi un raport oficial. In acelaş timp, de oriunde interesul german avea nevoe să se manifesteze, veneau veştile aceloraşi isprăvi. In Belgia se puneau la cale asociaţii pentru tipărirea de ziare hitleriste, pe teritoriu străin. Prin intervenţia unui deputat, afacerea a fost împiedecată şi complotul demascat. Ecourile scandalului nu s’au stins. In Franţa, asociaţii zise patriotice, dar în subordinele Berlinului, lucrează făţiş, dar „abil“ şi şi „politic“, pentru sfărâmarea alianţelor şi pentru izolarea ţării lor. Aşa socot câţiva interesaţi şi alţi câţiva naivi, că servesc interesele patriei şi că sunt patrioţi sută în sută. Banii pentru susţinerea acestor acţiuni, merg gârlă. De altfel astăzi ei nici nu au altă întrebuinţare. Regimul naţional-socialist, sub care circulaţia interioară a banului e foarte redusă, îndrumează tot disponibilul doar spre armament şi spre propagandă. Banul german străbate toate frontierele şi e prezent, ca un ferment periculos, în toate acţiunile de dezagregare. Ultima ştire despre activa propagandă germană, vine din Olanda. O telegramă „Rador“ anunţă : „Ziarele anunţă că d. Jonkheer de Savornin Lobman a adresat preşedintelui consiliului de miniştri şi ministrul de justiţie mai multe Întrebări scrise, in legătură cu reuniunea ce s’a ţinut la Utrecht la 11 Aprilie trecut şi care fusese organizată de partidul muncitoresc olandez naţionalsocialist, denumit „Mişcarea Germaniei Mari în Olanda”. Oratorii cari au luat cuvântul la această Întrunire au adus muncitorilor olandezi exemplul camarazilor lor austriaci” şi au sfătuit să fraternizeze cu „camarazii lor germani”, făgăduindu-le că „socialismul hitlerist” le va aduce şi lor „libertate, muncă şi pâine”. O. de Savornm Lobman vede in aceste fapte nişte adevărate acte de Înaltă trădare, deoarece prin ele «e urmăreşte crearea unui curent favorabil Incorporării Olandei într’un regim şi Intr’un stat străin. El cere ca departamentele competente să facăaprils preventive şi rrprtoive necesare pentru a opri o asemenea propagandă”. Dela demagogia „pâinii şi libertăţii aduse mimai de regimul naţional-socialist“ până la „încorporarea Olandei într’un regim şi într’un stat străin“ nimic nu este cruţat. In ce ne priveşte pe noi Românii, trebue să recunoaştem că până azi am fost foarte indulgenţi cu toate exhibiţiile şi manifestările, manevrate de aiurea. Vom fi învăţat ceva, cel puţin pentru viitor ? Lei 2‘’exemplarul Organ al demnităţii n Cluj, Dumineca 1 Mai, 1938 ABONAMENTE I Abonament, anual . . . Lei 700.- Fracţiuni de an, lunar . . Lei 60.Pentru funcţionari, anual Lei 500.» Fracfiuni de an, lunar . . Lei 50.» Preoţi, Inv. stud. ţăr. anual Lei 500.» Pt autorit., inst. bănci, etc. Lei 1000.» In străinătate dublu. Taxa poștală plătită în numerar Nr. 11172-1926 Cimentarea legăturilor de prietenie româno-cehe CORUL „SMETANA“ LA CLUJ In aceste zile ait de îngrijorătoare, când impoosibilul devine posibilitatea peste noapte, diferiţii agenţi şi exponenţi ai statelor inamice ,încearcă să discrediteze republica cehoslovacă şi să-i micşoreze credinţa în forţa ce reprezintă. Dar se înşală cei cari contează pe vreo slăbiciune. Republica cehoslovacă e mai tare, ca niciodată, ea e încnegată tot atât de strâns şi de bine, cum a fost mai înainte. Se scrie mult despre problema germanilor sudeţi, problemă care interesează şi presa românească. S’a încercat însă a prezenta această problemă ca pe una, care ar putea slăbi trăinicia republicei. Nu există afirmaţiune mai falsă decât aceasta. E adevărat, că germanismul sudet a devenit o anumită problemă, dar aceasta va fi soluţionată de guvernul cehoslovac însuşi. Liniile generale ale soluţionării au fost exprimate de d. preşedinte al Republicei dr. Eduard Beneş, în declaraţiile sale recente şi asupra lor şi-a spus cuvântul şi d. preşedinte al consiliului de miniştri, Milan Hodza. Cehoslovacia nu este o Austrie oarecare. Cehoslovacia are o armată bine instruită şi perfect înzestrată. Ea stă de veghe şi garantează siguranţa Republicei. E bine să se ştie şi în România, că graniţele sale nu sunt pe Tisa ori în Carpaţi, ci celo departe în munţii metalici din Republică. Această graniţă o apără soldatul cehoslovac înzestrat şi cu tărie sufletească şi conştiinţă, şi cu cele mai moderne arme. E bine să se ştie şi în România, că flota germană pe Dunăre nu serveşte scopuri sportive, ci urmăreşte o ţintă foarte uşor de ghicit. E suficient să priveşti harta şi să constaţi încotro curge Dunărea şi încotro se îndreaptă planurile germane. Linia Dunării e apărată de soldatul cehoslovac, frate dulce cu soldatul român. In republica cehoslovacă se ştie perte tot că siguranţa celor două ţări e strâns legată una de alta şi de aceea evenimentele din România, cari pot influenţa înspre bine alianţa şi prietenia ce există între noi, sunt urmărite cu cel mai viu interes. Repetăm, republica cehoslovacă e mai tare de cum se crede. Ultimele evenimente din Europa centrală au unit şi mai strâns popoarele cehoslovace, cari se uită cu toată încrederea la armata republicei, de la care nu refuză nici o jertfă. Şi această armată disciplinată, înzestrată, excelent condusă, ştie că s-a născut din sacrificiile grele ale înaintaşilor şi garantează că va păstra ceea ce aceştia i-au lăsat ca moştenire. România la rândul ei, priveşte cu încredere lupta republicei cehoslovace şi veghează ca roadele victoriei comune să nu poată fi compromise niciodată, luate de dirijor şi piarist, în Rusia, China şi Japonia. In 1920 s’a întors în patria eliberată, unde de atunci şi până acum desvoltă o prodigioasă activitate pe teren muzical şi cultural. A fost numit referent cultural al secţiei Ministerului educaţiei şi culturei naţionale din Uzhorod. Este unul dintre cei mai însufleţiţi propagatori ai muzicei corale, fiind fondatorul mai multor asociaţii corale. * Corul „Smetana” se compune din 32 bărbaţi, 25 femei (profesori, învăţători, liber profesionişti, funcţionari, etc.). Orchestra 40 bărbaţi (funcţionari superiori de poliţie etc.). Corul mixt şi orchestra „Smetana” compus din 97 persoane va executa piese-cântece ceheşti, slovace, sârbeşti şi româneşti. Cântecele Micei Antante. * Primirea corului ,„Smetana” va avea loc în ziua de 2 Mai, orele 12.16 în gara Cluj, de către autorităţile civile şi militare, de asociaţiile culturale-patriotice şi de publicul românesc. Persoanele oficiale vor fi găzduite la hotel, corul de bărbaţi şi orchestra la Casa învăţătorilor, iar doamnele la Căminul Studenţesc Universitar din Calea Moţilor. Masa se va servi la Casa învăţătorilor. După concert va avea loc un banchet la Automobil Clubul Regal din Cluj, la care vor participa reprezentanţii autorităţilor şi „societăţilor culturale patriotice. Programul concertului de Luni seara Imnul naţional cehoslovac — executat de corul inv. rom. Dirijoe: prof. Caranica. J. Potuznik: „Les Intrudes” — Orchestra. A. Dvorák: Cântec din Moravia: 1. De-ar fi secera ascuţită, 2. Cântă muzică, cântă, 3. O fată câştigată (cor de femei cu orchestră). L. Kaigl: Cântece naţionale slovace: 1. Aneta morarului, 2. Plouă, 8. Joacă, Joacă. (Cor mixt cu orchestră). V. Novák: Război fatal. (Baladă după texte populare morave, pentru cor mixt cu orchestră). J. B. Foerster: Lanurile noastre mari şi intinse. J. B. Faerster: Plugarul. V. Novák: Kyjov. J. Zajc: U boj. (Cântec naţional din Iugoslavia). C. Porumbescu: Pa al nostru steag. L. Ivela: Trăiască România Mare (cor bărbătesc). B. Smetana: Cântecul ceh. (Cor mixt cu orchestră). Imnul Naţional Român, cântat de corni mixt și orchestra „Smetana”. Dirijor: profesorul L. Kaigl. Bine aţi !Renumitul cor cehoslovac, care poartă numele celui mai de seamă compozitor al poporului vecin şi aliat, soseşte la Cluj, pentru a da Luni seara un concert festiv în sala Teatrului Naţional. Muzica, limbajul acesta fermecat, este negreşit un gram pe înţelesul tuturora, fără deosebire de limbă şi origină etnică. Deaceea ea este fără de hotare, a umanităţii întregi. Totuşi in particularităţile ei, se ascunde poate mai mult decât oriunde sufletul unui neam, sentimentele lui, bucuriile pe care le-a încercat şi durerile pe care le a îndurat în cursul veacurilor. Naţiunea cehoslovacă are pronunţate înclinaţii muzicale şi în deosebi marele Smetana a cucerit încă de mult omenirea întreagă. Solii cântăreţi ai Cehoslovaciei sosesc la noi, nu ca să ne cucerească sufletele, căci prietenia noastră e străveche şi de neclintit, ci ca să întărească şi mai mult legăturile sufleteşti între popoarele noastre. . . Capitala Ardealului este mândră de-ai primi între zidurile ei şi le urează un frăţesc „BUN SOSIT’ , . D. Emil Woprsálek Prof. L. Kaigl , preşedintele asoc. corale „Smetana” dirigentul Corului liote explicative despre corul „Smetana* la oraşele mai importante ale republicei. In cepsiv,estte programul corului, el se compune la majoritate din operele compozitorului Bedrich Smetana, numele căruia îl poartă. Programul mai cuprinde bucăţi din operele lui Dvorak, V.Novak, J. B. Foerster, K. Bendl, J. Zajc, şi alţi compozitori cehoslovaci. Corul este acompaniat de orchestra simfonică a Poliţiei, cu care este în strânsă colaborare. Bedrich Smetana a cărui anime îl poartă Corul din Uzhorod, este compozitorul reprezentativ al poporului cehoslovac şi primul lui muzician clasic. Smetana s-a născut la 2 Martie 1824 în Litomysl şi a murit la 2 Mai 1884. Operele lui Smetana au fost inspirate de marea dragoste pe care a purtat-o poporului ceh. Patriotismul lui înflăcărat a fost fundamentul individualităţii sale umane şi artistice. ID. Ladislav Kaigl dirijorul Corului „SMETANA” este cunoscut publicului clujan, îniaţa căruia a mai dirijat Corul învăţătorilor cehoslovaci. Şi-a făcut studiile la Academia de muzică din Praga pe care le-a continuat la Paris, a plecat apoi în Rusia. In timpul marelui război a luat parte la organizarea Legiunilor cehoslovace şi a reprezentat muzica cehoslovacă vn, caCorul „SMETANA” din Uzhorod este unul dintre cele mai puternice coruri din republica cehoslovacă, dispunând de un ansamblu de peste 90 de cântăreţi şi cântăreţe. întreprinde turneul său în România în al 10-lea an al existenţei sale. Preşedintele corului este d. Emil Voprsálek, iar dirigentul d. prof. Ladislav Kaigl, un intelectual de vază. Corul „SMETANA” prin activitatea sa de până acuma, este cunoscut mit numai la Uzhorod, din întreaga republică cehoslovacă, în urma deselor concerte pe cari le dă la Radio-Kosice și a turneelor pe cari le-a întreprins. Lista persoanelor oficiale cari insotesc corul „Smetana“ 1. Voprşălek Emil, consilier superior, vice-preşedintele Ţinutului Subcarpatin şi preşedintele corului „Smetana”. 1 2. Ghmelar Frantişek, şef-consilier şi şeful secţiei şcolare a Ţinutului Subcarpatin. I 3. Dudăş Arnost, primarul oraşului Uzhorod. 4. Dr. Slanâk Oldrich, Prefectul poliţiei. 5. Rauser Alois, inspector general şcolar. 6. Br. Horejs Josef, advocat, vicepreşedintele corului „Smetana". 7. Dr. Anton Rezac, consilier. 8. Kaigl Ladislav, profesor, dirigentul corului „Smetana”. 9. Zikmund Antoniu, comandantul orchestrei. 10. Kuptek Hugo, director de bancă, reprezentantul Legionarilor cehoslovaci. 11. Hostașa Karel, redactor, reprezentantul biroului de presă.