Patria, septembrie 1938 (Anul 20, nr. 177-202)

1938-09-01 / nr. 177

Lan» al XX-lca. Mr. in ItJHBHBHHHBBnHBBgHBnnn «BCA C&VT 'Vs .«v u Jf V \ , aii.- -j • -váfísÁ ŢI i'Mr* ! V s IBM E* X i y» Léi 2 éxemplérQi ---------------------------JSB5B cluj. joi 1 StBfeavrie 1938 *~ultura . * e^-e V*AW,, e*War. Directori Dr. AUREUBUTEANU Redactor responsabil: VIRGIL DALEA Proprietar: S. Ä. „PATRIA'*, iMcri« wo. Ho. 96, TribasKlBl Cint Redacţia şi Administraţia! CCU J, Str. Regina Maria No. 30. XLEFON: 13-31, RUN DE IMPRIMAT Organ al demnităţii nationale IROJWlEHXBi Aboaaaaaf, aaaal ... Cd 218 Fracţlaai da aa, (mu . . Cai 89 Faatra faacţioaHri, aaaal Cil 199 Fracţlaai ila aa, laaai , . Cd 89 Fraeţl, far. start, ţir., sasa] Cal g$S U mm!«., !«««„ Maci, aţa. m mm r» BDüuxixraxa mmca Taxa poştali plătit! ta nnmerar Nr. 11172-1928 P°P°n,/iii Criză morală Termenul acesta a devenit de mare actualicitate după irăzbolnlu. Sa vorbit­­astfel cu multă frec­ventă despre existenta unei cum­plite crize morale, 3’a semnalat prezenţa ei prebutinidenoa, în a­­nadita­­spirituailă a vremiii, în nfa­­ti­­­lestatiile artistice, în lipsa de disciplină a tineretului, în cre­dinţele sale, în moravurile epocii şi in­decadenţa instituţiilor tra­diţional­e. Desechilibrul economic pr­odus în urma războiului a­ fost Hidas ideasem­uni la această cau­za, care is’ia denunţat până la ooaistitu­lrea unei adevărate psi­hoze la­ care au participat toţi o­­n­lorii fără talent şi fără fante­zie dela demnitarii serioşi până la ceata mediocră a aşa zişilor „propagandişti culturali“. La mai deas­emeni s‘a făcut multă, paradă cu acest termen, pe car­e l-am importat, din ţări în care semnalarea fenomenului n’a list tociri lipşită de temien­u. In­' saşi existenţa lui a­­constituit la înjghebarea umori mişcării reac­ţionare care au bătut peste fiintă, (f f apt e că, în unele ţări, au por­iad curente puternice de reabili­tarea unui spirit idesagregiat de valul unor concepţii morale de­plasate, în care instinctul sănă­tos al­­vieţii ar fi fost nimicit. Mulţimea „ismelor‘‘ în iartă şi li­te­­r­tură, relativismul radical în materie de filosofie ş­i mulţimea m­­odelor de „mudism“, „amor liber“ şi multe alte diformaţii ,simptomatice, au demonstrat pre­zenţa unui fenomen îUt, 1 iterator. Păcatul ia fost însă altma și a­­num­e, că toate încercările de a combate această eclipsă morală oni s’au înecat în mediocritate d­i r­âu T&cat ’di*-z.t .sa îm.Di,iigu m­­ai departe un moment critic determinat ide o serie de împre­­juttări, cărora mo­rala războiului ile-iti oferit un mediu prielnic. U­­neori apoi, ambele aceste defecte ale reacţiunii au conilucrat la ac­ei înfiiuiajrea t U­mor stării­, al căror car­act­er- dăunător va fi i cu multă limpezime relic­viat de cerceilăto­­rtorul de mâine ăl profilului-- mo­ral al vemilor noastre. Aşa­dar, criza aceasta morală nu e nicidecum depăşită, ieri, dim­potrivă mai pronunţată ca ori­când. Aspectu­l ei este îndeajuns de complicat, şi ca psihologie etică, şi ca obiectivare exterioară. De-o bucată ide­itimp în­să se statorni­cesc anumite manifestări ale ei, pe care le-am putea reduce la trei fenomene constante: 1. Criza de drept. 2. Criza ideologică și 3. Criza de moravuri (sau în ueim­portare publică)­Im jurul acestor trei fenomene iSe întrunesc toate acele manife­stări care întregesc tabloul com­­pleqat­ al crizei impaislide imorale. Fenoi­ienele acestea nu i comstitue cauzele psihologiei particulare în chestiune, ci dimpotrivă ele sânt nişte rezultate ale acestei psiho­logii­. Ele amor nu subsumează ce­lelalte fenomene însoţitoare, ci doar alcătuesc în punct deosebit de atractiv, un făgaş firesc în­ care toate manifestaţiile psihozei acesteia i se pot adăposti. Du­mn a­­cest motiv trebuesc deci ele de­nunţate, fiin­d reazămul acestei greşite mentalităţi îni circulaţia valorilor publice. Să le luăm pe rând. 1. Criza de drept. Ea a­­fos­u­­t mimim constatată de toţi iderese­­lătorii competenţi ai vieţii­ juri­­­dice. Criza­­aceasta se manifestă primtr’o fnndameitar greşită cou­ce­pţie a dreptului, care apoi du­ce la o primejdioasă practică. Germenele­­acestui fenomen con­sistă deci în înţelegerea esenţei­ dreptului. Dreptul e socotit cu botul unilateral, doar în formula la­rea­ sa neglijându-se integral pro­funda sa înrudire cu morala- Ig­­orându-se aceaistă corelaţiune sc­­esară spiritul juridic este­ con­­c­eput ca o­­orientare pur forma­listă. Or, tocmai aici constă gre­­şala. Dreptul uniu esite numai­­ o problemă formală, ei şi o­­che­stiune de fond, îndeobşte, când dreptul este conceput unilateral, doar­­ca o preocupare foh­mialistă, cl nu mai repreezintă imnfeo­rita­­tea esenţei sale, ei numai o parte din ea şi anume, o parte care în fond constitue o conse­cinţă a dreptului: obligaţiile. Desigur, fenomenul dreptului cu­prinde în mod meceefsiar si feno­­menul obligativităţii, primondial însă această obtligativiltate de­curge din pr­incipiul îndreptăţirii. Dis­tn­garn , elementele compo­nente ale fenomeniului de d­rept a­vem mai intâitu îndreptăţirea a­ PCi îndatorirea, care se complec­­tează rediaroc.­ Problema succe­siunii mu e in­cuilereentă. Iar în­­drepniatnea îzvoreşte întotdeau­na din ideiia de dreptate, care ea însăşi nu m­a­i face parte din con­­sideraţiile pure ne­drept, ci din criteriile eticei. Iată ide ce am susţinut congenitala înrrudi­ire a dreptului cu morala! Când­ această înr­rudire nu­ este remarcată, se­­arede în mod gre­şit că izvorul dreptului a­r fi pu­terea. Luti C­r­u­riile stau însă tocmai pe dos: puterea izvorăște din drept, puterea şi anume, puterea legală este constituita doar de sis­temul de­­drept al societăţii­ In evoluţia sa, Sipitritiul de d­rept,­­spiritul­ juridic a a­ju­ns la o mare­­ perfecţiune la Romani. Dacă Grecia rămân străbunii fi­losofică europene, atunci Roma­nii sunt părinţii gândirii juridice. De-i aceea ori­ce substituire a drep­tului roman ca bază a sistemelor juridice, constitue o tentativă de­plasată. In adevăr, l­a încercările politi­cei hitleriste de a înlocui drep­tul romani cu um­­pretins drept gemna­ — de esenţă primiţi­v­­barbară — nai sa raliat nici un jurist de seamă. Concepţia acea­­ista de drept, caire izvorăşte din i­deea de arejptate, nu se reali­zează complect decât într’uim re­gim de democra­tic. Ea .operează cu anumite principii a căror ig­.nixi-are . primeidneste integri tpit.­a. eseentex lueptum­. Astf­el mire altele, introducerea unor clauze noti­ficate lesne nimici această integir­itate. Bunăoară -valabili­ ta­­tea retroactivă a legiuirii pe­nale­­purcede și ea dintr­-o atare un/) el­egerre eronată. 2. Criza ideologică se bizue,­că form­ulare pe o ur­oaxă fundamen­tală, iar ca concepție de an­ - sambliu pe nomi­nalism. Adică," nu­­se mai, crede în sensul cuvin­telor, căci ele­­sânt întrebuinţate cu o accepţiune diametral opusă înţelesului lor propriu zis. Se spune astfel „libertate“ şi se în­ţelege prin ea tocmai ceea ce ex­clude­­prin def­iniţie această no­ţiune. Cuvintele, astfel, nu mai­­sânt întrebuinţate pentru a de­sena exact un anumit conţinut real, o anumită stare de fapt, ci pentru a crea iluzia unor stări reale. Se vede, deci,­­cum şi a­­­ceas­tă criză epistemologică pro­vine dintr’una morală. 3. Criza de moravuri, criza u­­n­ei juste comportări­­alcătueşte expresia externă­­a aceloraş stări. Nesocotirea valorilor umane este dovada cea mai bună a un­ui profund nihilism moral, care se îndoeşte până şi de temeliile etice ale existenţei. Primatul pumnului, al forţei bria hi­ale dovedeşte nu numai o pauperitate intelectuală,­­ci şi o totală eclipsă morală, începuturile­­acesteii deecadenţe au fost de mai demult, sesizate de filosofia­­germană, fiind expli­cate prin deficienţa credinţei u­­ni­ei părţi a societăţii contimpo­rane în obiectivitatea valorilor — un primejdios fenomen de nihi­lism (Vert nihilismus). VICTOR IANCU *»♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»♦. Se desminte întrevederea Benes-Henlein! PRAGA, 31. (Rador). — Cercu­rile oficiale desmint categoric şti­rea, ca între preşedintele Benes își Henlein ar avea loc o întreve­­ ­dere­ .........l'i ^.i I___ M 250 de evrei emigrează in America de Sud iPARIS, 31. (Rador). — Două­­­ sute cincizecișicinci de evrei din Germania, Italia,­­Austria­­si Pa­lestina s’au îmbarcat ieri în por­­­tul La Rochelle, pe bordul pache­botului britanic „Reina del Paci­­fifico“, pentru a merge în America de Sud.­­ Un an de la moartea lui Aurel Socol Parastasul din catedrala „Schimbarea la faţă‘­ S’a scurs un an de­ la trecerea la­­icele veşnice a omului de mare caracter şi de nobilă inimă, care a fost dr. Aurel Socol. Un an în care figura lui prietenoasă, dar impozantă,­­de senator român, nu ,a mai apărut decât în imaterială evocaţie, în amintirea celor ce ■l-au cunoscut şi l-au iubit. Un an care totuşi nu a putut şterge din noi nimic din conturul luminos, cu care ne-a cucerit sufletele înal­ta personalitate morală a omului,­­care a însemnat un exemplar re­prezentativ de întrupare a virtu­ţii omeniei adevărate, dar care ne-a arătat din schimb şi mai mult­ mărimea pierderii suferite prin moartea lui dr. Aurel Soco­l. Statornic în munca sa pentru binele aproapelui, pentru b­ăn­eile­­ colectivităţii naţionale­­şi pentru mărirea patriei sale, statornic în credinţe şi prietenii, dr. Aurel So­col a rămas pentru generaţia de­­­acum­­ca şi pentru generaţiile ce vor urma, pilda strălucită a unui om de caracter, întreaga lui viaţă fi­ind­ o ilustrare a virtuţilor muncii şi ale omeniei. „Integer vitae soelerisque pu-i uc? . rţ----» —-----­ de prieteni şi respectat de adver­sari, a lăsat în urma sa comoara fără preţ a unei amintiri nepri­hănite şi­ a unui nume unanim apreciat, simpla rostire a căruia evocă pilda unei vieţi, care s’a în­cadrat prin toate actele sale, în ceea ce în tradiţia pământului ro­mânesc numeşte cu adevărat domn. Cheltuind din agoniseala pro­­­fesiunei sale, toţi cei care-i cereau ajutorul, găseau V-ţ dr. Aurel So­­fiî (eregătoare"şi -i eritric fitro­­gnă de sprijin şi de ajutor. Drept şi nobil, înţelegător­­şi iubitor, neînfricat şi hotărât, gata d­e jertfă şi credincios, bun ca miezul pâinii lui Dumnezeu,­­­­dr. Aurel Socol rămâne îndreptar de viaţă sufletească şi îndrumă­tor de dincolo de mormânt pen­tru toţi cei cari nizuesc la atinge­rea şi realizarea unei existenţe de­­valori omeneşti şi cetăţeneşti. „PatriaA PARASTASUL Ieri înainte de masă la orele 10­­ s’a oficiat în Catedrala „Schimba­rea la Faţă“ parastasul de un an , dela trecerea la cele eterne a re­­­­gretatului fruntaş ardelean dr. I Aurel Socol. Slujba religioasă a fost oficiată de păr. Ion Handrea. Pe lângă membrii familiei şi rudele apropiate iau asistat la pa­rastas, d-na Livia prof. Boilă, prof. Octavian Prie, prof. Alexan­dru Borza, dr. Liviu Pop, prof. Victor Jinga, dr. Al. Aciu, Ilariu­­Banciu, dr. Vaier Moldovan, dr. Flaviu Laurenţiu, dr. Iuliu Oros, dr. Ilie Ciurel, Vasile Tarja, dr. Teodor Giurgiu, păr. Septimiu Virgil Cirdinou, Teofil Buc­­făianu, Corneliu Coposu, Costea Gavrilă, Costea Vasile, Al­imon Coman, etc., etc. f Dr. Ăî­nrr socol Episcopatul catolic din Germania împotriva cursului anticreştin al regimului naţional-socialist Hotărârea conferinţei dela Fulda. Episcopatul ca­tolic s’a adresat credincioşilor printr'o pastorală BERLIN, 31. — In ultima Du­minică, de pe­­amvonul fiecărei biserici romnano-catolice din Ger­mania, s’a citit scrisoarea pastora­lă, redactată de conferinţa episco­patului catolic din vechiul Reich, înulă zilele trecute în oraşul Ful­da. Această, pastorală cuprinde re­zoluţiile conferinţei amintite. Ea începe cu enumerarea tuturor a­­tacurilor întreprinse de regimul naţional socialist împotriva reli­giei creştine şi nu deosebi împo­triva bisericii catolice din Germa­nia, cerând din partea autorităţi­lor încetarea imediată a acestei acţiuni criminale. Cu îngrijorare constată această pastorală faptul, că iatacurile acestea întreprinse împotriva bisericii, sunt astăzi m­ai violente şi mai înverşunate ca oricând până acum. Prin a­­ceste atacuri, — susţine pastora­la, — regimul naţional socialist urmăreşte asuprirea complectă a bisericii romano catolice, pentru­­a slăbi credinţa în Cristos a popo­rului german, cu scopul de a in­troduce o religie fără legătură cu credinţa în Dumnezeu şi cu viaţa eternă. Persecuţiile acestea merg­­atâ­t de departe, încât­­astăzi cre­­­dincioşii bisericei catolice se pot întreba cu îndreptăţire dacă mai sunt ei cetăţeni cu drepturi egale! In ce priveşte persecuţiunile regimului, scrisoarea pastorală a­­rduce şi­­material documentar. Ast­fel, citează cazul episcopului­­Sproll de la Rottenburg, care a­­fost silit de oficialitate să-şi pără­sească reşedinţa episcopală, pen­­­tru a nu se putea îngriji de­­adimi­­nistrarea diecezei sale. Pastorala protestează în d­eosebi Împotriva deselor ,atacuri la care ieste supus în presa naţional socia­­listă Sfântul Părinte, cu care, de­clară episcopii germani, că se so­lidarizează pe­­coantregul, afir­­m­ând, că Pap­a „sugera pentru • _i.i I­­u0â Episcopatul german respinge cu indignare afirmajia­­naţional /so­cialiştilor,­­că ,acest­­­orp sar fi i exclus singur di­ comunitatea na­ţională. I}i episcopatul crede in această comuniate, dar iidaugă, că nu poate concepe comunitatea aceasta nici cu restrângerea drep­turilor bisericii şi nici cu strâm­­bătatea credinţe. Din acest motiv somează oficialtatea de a înceta campania ei împotriva bisericii şi ■credinţei creştine, asigurând sta­­­tul, în acest caz, de deplinul­ de­votament al credincioşilor .1. Pastorala aceasta este deosebit ,de interesantă, dat fiind că consti­­tue primul protest oficial înpotri­­va acţiunii regimului naţional So­zialist, protest care primeşte şi în Germania cea mai largă publi­­­citate. In al­­doilea rând, fră a I înfiera p­e faţă politica pe care­­cardinalul Vienei, dr. Inniter, a­­­naugu­rat-o cu riscuri personale, •ea adoptă atitudinea prec­iza­tă xani dearândul de Vatican, care condiţionează loialitatea ordin­cioşilor îşi abandonarea­­din par­­­tea statului a politicei anticreşti­ne. Cu aceasta episcopatul ger­man a pus regimul naţional socia­list în­­faţa unei alegeri ,deosebit de grele: ori va refuza Reichul să­­accepte condiţiile catolicilor, şi in acest caz nu se va tulbui­a concursul bunilor credincioşi în­­tr’un moment când are nevoe de­­solidarizarea întregei naţiuni;­­ori regimul naţional socialist va so­­­coti preferabil să-şi înceteze cam­­­pania împotriva religiei creştine, iară însă să poată obţine din par­tea bisericii catolice consensul la o legiferare întreagă, pe care ca­­­tolicii o resping­­din motive dog­matice. In­­acest caz armistiţiul nu va putea fi de durată, decât cu­­condiţia unei renunţări din partea inaţional socialismului la anumite fundamentale concepţii de doctri­nă, atunci însă, naţional socialis­mul va capitula şi nu mai va fi cee­a ce a fost. Cum ipoteza aceasta­­e greu de­­admis, se poate de pe acum prevede continuarea fră­mântărilor interne d­in Germania, pe tema religioasă. —o— Foştii edili ai Oraşului Buzău au fost trimşi în judecată Buzău. 31. — Ancheta neraru­­rilor de la primăria Buz­ău cati­­m­ă. D. jude preşedinte Ilia Ciobanu, titularul k­abiinetlui de instrucţie neîn­suşiind­ şi concluziile parchetului, in cea ce priveşte arestarea fostlui­­primar Săpaiu şi a foştilor au­­tori Petre N. Opresc­u, Şteiu Teodorescu, Va­sile Dumitresu, Nae Iordache, N. Semeanu şi a şefului contabil Pleşoianu, a trimis în­ judecată, fără area­re. Nici parchetul nu a­­apelat, ordonanţa de nearestare a ca­binetului de instrucţie. Ministerul justiţiei ia trimiis în an­chetă pe d. inspector Păcurariu ca isă cer­ceteze cum­­a aj­uns­ la presă şti­rea cu con­cluziile de iarestare a celor 6 foişti edili, înainte ca do­sarul isă­­ajungă la instrucţie E vorba ide secretul profesional. D. inspector Păcurariu a fost Vi­neri şi revine şi­ azi la Buzău. —o— Actualitatea în imagini 560 km. viteză pe oră minu­t. Căpitanul Eirston, care a realizat cu automobilul său bolid, o viteză orară de 560 km. Căpitanul Eyton a fost fotografiat în fața mașinei după temerara încercare. Greva hamalilor din porturile franceze Hamalii din porturile Alger, Oran și Bone, au­ hotărât să adere la greva declarată de camarazii lor din Marsilia. O vedere a por­tului Bone în timpul grevei. •3 Procesul „Tamany Hall“ In fața tribunalului statului New-York se judecă procesul scandalului financiar al grupului Tammany Hall. In clișeu ve­dem la mijloc pe Jimmy Hines, eroul procesului, iar la dreapta pe judecătorul Ferdinand Pecora, care conduce dezbaterile. 1 m g ■— 888888885 ^ v 11 I ■ i ms* imm 1 ■ mmî­­ i IBIm­m Generalul Miaja în inspecţie Generalul Miaja, comandantul armatelor spaniole republicat din centru, însoţit de d. Holst delegatul centralei sanitare, in­spectează spitalele de campanie.

Next