Patria, septembrie 1938 (Anul 20, nr. 177-202)
1938-09-01 / nr. 177
Lan» al XX-lca. Mr. in ItJHBHBHHHBBnHBBgHBnnn «BCA C&VT 'Vs .«v u Jf V \ , aii.- -j • -váfísÁ ŢI i'Mr* ! V s IBM E* X i y» Léi 2 éxemplérQi ---------------------------JSB5B cluj. joi 1 StBfeavrie 1938 *~ultura . * e^-e V*AW,, e*War. Directori Dr. AUREUBUTEANU Redactor responsabil: VIRGIL DALEA Proprietar: S. Ä. „PATRIA'*, iMcri« wo. Ho. 96, TribasKlBl Cint Redacţia şi Administraţia! CCU J, Str. Regina Maria No. 30. XLEFON: 13-31, RUN DE IMPRIMAT Organ al demnităţii nationale IROJWlEHXBi Aboaaaaaf, aaaal ... Cd 218 Fracţlaai da aa, (mu . . Cai 89 Faatra faacţioaHri, aaaal Cil 199 Fracţlaai ila aa, laaai , . Cd 89 Fraeţl, far. start, ţir., sasa] Cal g$S U mm!«., !«««„ Maci, aţa. m mm r» BDüuxixraxa mmca Taxa poştali plătit! ta nnmerar Nr. 11172-1928 P°P°n,/iii Criză morală Termenul acesta a devenit de mare actualicitate după irăzbolnlu. Sa vorbitastfel cu multă frecventă despre existenta unei cumplite crize morale, 3’a semnalat prezenţa ei prebutinidenoa, în anaditaspirituailă a vremiii, în nfatilestatiile artistice, în lipsa de disciplină a tineretului, în credinţele sale, în moravurile epocii şi indecadenţa instituţiilor tradiţionale. Desechilibrul economic produs în urma războiului a fost Hidas ideasemuni la această cauza, care is’ia denunţat până la ooaistitulrea unei adevărate psihoze la care au participat toţi onlorii fără talent şi fără fantezie dela demnitarii serioşi până la ceata mediocră a aşa zişilor „propagandişti culturali“. La mai deasemeni s‘a făcut multă, paradă cu acest termen, pe care l-am importat, din ţări în care semnalarea fenomenului n’a list tociri lipşită de temienu. In' saşi existenţa lui aconstituit la înjghebarea umori mişcării reacţionare care au bătut peste fiintă, (f f apt e că, în unele ţări, au poriad curente puternice de reabilitarea unui spirit idesagregiat de valul unor concepţii morale deplasate, în care instinctul sănătos alvieţii ar fi fost nimicit. Mulţimea „ismelor‘‘ în iartă şi litertură, relativismul radical în materie de filosofie şi mulţimea modelor de „mudism“, „amor liber“ şi multe alte diformaţii ,simptomatice, au demonstrat prezenţa unui fenomen îUt, 1 iterator. Păcatul ia fost însă altma și anume, că toate încercările de a combate această eclipsă morală oni s’au înecat în mediocritate di râu T&cat ’di*-z.t .sa îm.Di,iigu mai departe un moment critic determinat ide o serie de împrejuttări, cărora morala războiului ile-iti oferit un mediu prielnic. Uneori apoi, ambele aceste defecte ale reacţiunii au conilucrat la acei înfiiuiajrea t Umor stării, al căror caracter- dăunător va fi i cu multă limpezime relicviat de cerceilătortorul de mâine ăl profilului-- moral al vemilor noastre. Aşadar, criza aceasta morală nu e nicidecum depăşită, ieri, dimpotrivă mai pronunţată ca oricând. Aspectul ei este îndeajuns de complicat, şi ca psihologie etică, şi ca obiectivare exterioară. De-o bucată ideitimp însă se statornicesc anumite manifestări ale ei, pe care le-am putea reduce la trei fenomene constante: 1. Criza de drept. 2. Criza ideologică și 3. Criza de moravuri (sau în ueimportare publică)Im jurul acestor trei fenomene iSe întrunesc toate acele manifestări care întregesc tabloul compleqat al crizei impaislide imorale. Fenoiienele acestea nu i comstitue cauzele psihologiei particulare în chestiune, ci dimpotrivă ele sânt nişte rezultate ale acestei psihologii. Ele amor nu subsumează celelalte fenomene însoţitoare, ci doar alcătuesc în punct deosebit de atractiv, un făgaş firesc în care toate manifestaţiile psihozei acesteia i se pot adăposti. Dumn acest motiv trebuesc deci ele denunţate, fiind reazămul acestei greşite mentalităţi îni circulaţia valorilor publice. Să le luăm pe rând. 1. Criza de drept. Ea afosut mimim constatată de toţi idereselătorii competenţi ai vieţii juridice. Crizaaceasta se manifestă primtr’o fnndameitar greşită coucepţie a dreptului, care apoi duce la o primejdioasă practică. Germeneleacestui fenomen consistă deci în înţelegerea esenţei dreptului. Dreptul e socotit cu botul unilateral, doar în formula larea sa neglijându-se integral profunda sa înrudire cu morala- Igorându-se aceaistă corelaţiune scesară spiritul juridic este conceput ca oorientare pur formalistă. Or, tocmai aici constă greşala. Dreptul uniu esite numai o problemă formală, ei şi ochestiune de fond, îndeobşte, când dreptul este conceput unilateral, doarca o preocupare fohmialistă, cl nu mai repreezintă imnfeoritatea esenţei sale, ei numai o parte din ea şi anume, o parte care în fond constitue o consecinţă a dreptului: obligaţiile. Desigur, fenomenul dreptului cuprinde în mod meceefsiar si fenomenul obligativităţii, primondial însă această obtligativiltate decurge din principiul îndreptăţirii. Distngarn , elementele componente ale fenomeniului de drept avem mai intâitu îndreptăţirea a PCi îndatorirea, care se complectează rediaroc. Problema succesiunii mu e incuilereentă. Iar îndrepniatnea îzvoreşte întotdeauna din ideiia de dreptate, care ea însăşi nu mai face parte din consideraţiile pure nedrept, ci din criteriile eticei. Iată ide ce am susţinut congenitala înrrudiire a dreptului cu morala! Când această înrrudire nu este remarcată, searede în mod greşit că izvorul dreptului ar fi puterea. Luti Cruriile stau însă tocmai pe dos: puterea izvorăște din drept, puterea şi anume, puterea legală este constituita doar de sistemul dedrept al societăţii In evoluţia sa, Sipitritiul de drept,spiritul juridic a ajuns la o mare perfecţiune la Romani. Dacă Grecia rămân străbunii filosofică europene, atunci Romanii sunt părinţii gândirii juridice. De-i aceea orice substituire a dreptului roman ca bază a sistemelor juridice, constitue o tentativă deplasată. In adevăr, la încercările politicei hitleriste de a înlocui dreptul romani cu umpretins drept gemna — de esenţă primiţivbarbară — nai sa raliat nici un jurist de seamă. Concepţia aceaista de drept, caire izvorăşte din ideea de arejptate, nu se realizează complect decât într’uim regim de democratic. Ea .operează cu anumite principii a căror ig.nixi-are . primeidneste integri tpit.a. eseentex lueptum. Astfel mire altele, introducerea unor clauze notificate lesne nimici această integiritate. Bunăoară -valabili tatea retroactivă a legiuirii penalepurcede și ea dintr-o atare un/) elegerre eronată. 2. Criza ideologică se bizue,că formulare pe o uroaxă fundamentală, iar ca concepție de an - sambliu pe nominalism. Adică," nuse mai, crede în sensul cuvintelor, căci elesânt întrebuinţate cu o accepţiune diametral opusă înţelesului lor propriu zis. Se spune astfel „libertate“ şi se înţelege prin ea tocmai ceea ce excludeprin definiţie această noţiune. Cuvintele, astfel, nu maisânt întrebuinţate pentru a desena exact un anumit conţinut real, o anumită stare de fapt, ci pentru a crea iluzia unor stări reale. Se vede, deci,cum şi această criză epistemologică provine dintr’una morală. 3. Criza de moravuri, criza unei juste comportărialcătueşte expresia externăa aceloraş stări. Nesocotirea valorilor umane este dovada cea mai bună a unui profund nihilism moral, care se îndoeşte până şi de temeliile etice ale existenţei. Primatul pumnului, al forţei bria hiale dovedeşte nu numai o pauperitate intelectuală,ci şi o totală eclipsă morală, începuturileacesteii deecadenţe au fost de mai demult, sesizate de filosofiagermană, fiind explicate prin deficienţa credinţei uniei părţi a societăţii contimporane în obiectivitatea valorilor — un primejdios fenomen de nihilism (Vert nihilismus). VICTOR IANCU *»♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»♦. Se desminte întrevederea Benes-Henlein! PRAGA, 31. (Rador). — Cercurile oficiale desmint categoric ştirea, ca între preşedintele Benes își Henlein ar avea loc o întreve dere .........l'i ^.i I___ M 250 de evrei emigrează in America de Sud iPARIS, 31. (Rador). — Două sute cincizecișicinci de evrei din Germania, Italia,Austriasi Palestina s’au îmbarcat ieri în portul La Rochelle, pe bordul pachebotului britanic „Reina del Pacififico“, pentru a merge în America de Sud. Un an de la moartea lui Aurel Socol Parastasul din catedrala „Schimbarea la faţă‘ S’a scurs un an de la trecerea laicele veşnice a omului de mare caracter şi de nobilă inimă, care a fost dr. Aurel Socol. Un an în care figura lui prietenoasă, dar impozantă,de senator român, nu ,a mai apărut decât în imaterială evocaţie, în amintirea celor ce ■l-au cunoscut şi l-au iubit. Un an care totuşi nu a putut şterge din noi nimic din conturul luminos, cu care ne-a cucerit sufletele înalta personalitate morală a omului,care a însemnat un exemplar reprezentativ de întrupare a virtuţii omeniei adevărate, dar care ne-a arătat din schimb şi mai mult mărimea pierderii suferite prin moartea lui dr. Aurel Socol. Statornic în munca sa pentru binele aproapelui, pentru băneile colectivităţii naţionaleşi pentru mărirea patriei sale, statornic în credinţe şi prietenii, dr. Aurel Socol a rămas pentru generaţia deacumca şi pentru generaţiile ce vor urma, pilda strălucită a unui om de caracter, întreaga lui viaţă fiind o ilustrare a virtuţilor muncii şi ale omeniei. „Integer vitae soelerisque pu-i uc? . rţ----» —----- de prieteni şi respectat de adversari, a lăsat în urma sa comoara fără preţ a unei amintiri neprihănite şi a unui nume unanim apreciat, simpla rostire a căruia evocă pilda unei vieţi, care s’a încadrat prin toate actele sale, în ceea ce în tradiţia pământului românesc numeşte cu adevărat domn. Cheltuind din agoniseala profesiunei sale, toţi cei care-i cereau ajutorul, găseau V-ţ dr. Aurel Sofiî (eregătoare"şi -i eritric fitrognă de sprijin şi de ajutor. Drept şi nobil, înţelegătorşi iubitor, neînfricat şi hotărât, gata de jertfă şi credincios, bun ca miezul pâinii lui Dumnezeu,dr. Aurel Socol rămâne îndreptar de viaţă sufletească şi îndrumător de dincolo de mormânt pentru toţi cei cari nizuesc la atingerea şi realizarea unei existenţe devalori omeneşti şi cetăţeneşti. „PatriaA PARASTASUL Ieri înainte de masă la orele 10 s’a oficiat în Catedrala „Schimbarea la Faţă“ parastasul de un an , dela trecerea la cele eterne a regretatului fruntaş ardelean dr. I Aurel Socol. Slujba religioasă a fost oficiată de păr. Ion Handrea. Pe lângă membrii familiei şi rudele apropiate iau asistat la parastas, d-na Livia prof. Boilă, prof. Octavian Prie, prof. Alexandru Borza, dr. Liviu Pop, prof. Victor Jinga, dr. Al. Aciu, IlariuBanciu, dr. Vaier Moldovan, dr. Flaviu Laurenţiu, dr. Iuliu Oros, dr. Ilie Ciurel, Vasile Tarja, dr. Teodor Giurgiu, păr. Septimiu Virgil Cirdinou, Teofil Bucfăianu, Corneliu Coposu, Costea Gavrilă, Costea Vasile, Alimon Coman, etc., etc. f Dr. Ăînrr socol Episcopatul catolic din Germania împotriva cursului anticreştin al regimului naţional-socialist Hotărârea conferinţei dela Fulda. Episcopatul catolic s’a adresat credincioşilor printr'o pastorală BERLIN, 31. — In ultima Duminică, de peamvonul fiecărei biserici romnano-catolice din Germania, s’a citit scrisoarea pastorală, redactată de conferinţa episcopatului catolic din vechiul Reich, înulă zilele trecute în oraşul Fulda. Această, pastorală cuprinde rezoluţiile conferinţei amintite. Ea începe cu enumerarea tuturor atacurilor întreprinse de regimul naţional socialist împotriva religiei creştine şi nu deosebi împotriva bisericii catolice din Germania, cerând din partea autorităţilor încetarea imediată a acestei acţiuni criminale. Cu îngrijorare constată această pastorală faptul, că iatacurile acestea întreprinse împotriva bisericii, sunt astăzi mai violente şi mai înverşunate ca oricând până acum. Prin aceste atacuri, — susţine pastorala, — regimul naţional socialist urmăreşte asuprirea complectă a bisericii romano catolice, pentrua slăbi credinţa în Cristos a poporului german, cu scopul de a introduce o religie fără legătură cu credinţa în Dumnezeu şi cu viaţa eternă. Persecuţiile acestea mergatât de departe, încâtastăzi credincioşii bisericei catolice se pot întreba cu îndreptăţire dacă mai sunt ei cetăţeni cu drepturi egale! In ce priveşte persecuţiunile regimului, scrisoarea pastorală arduce şimaterial documentar. Astfel, citează cazul episcopuluiSproll de la Rottenburg, care afost silit de oficialitate să-şi părăsească reşedinţa episcopală, pentru a nu se putea îngriji deadiministrarea diecezei sale. Pastorala protestează în deosebi Împotriva deselor ,atacuri la care ieste supus în presa naţional socialistă Sfântul Părinte, cu care, declară episcopii germani, că se solidarizează pecoantregul, afirmând, că Papa „sugera pentru • _i.i Iu0â Episcopatul german respinge cu indignare afirmajianaţional /socialiştilor,că ,acestorp sar fi i exclus singur di comunitatea naţională. I}i episcopatul crede in această comuniate, dar iidaugă, că nu poate concepe comunitatea aceasta nici cu restrângerea drepturilor bisericii şi nici cu strâmbătatea credinţe. Din acest motiv somează oficialtatea de a înceta campania ei împotriva bisericii şi ■credinţei creştine, asigurând statul, în acest caz, de deplinul devotament al credincioşilor .1. Pastorala aceasta este deosebit ,de interesantă, dat fiind că constitue primul protest oficial înpotriva acţiunii regimului naţional Sozialist, protest care primeşte şi în Germania cea mai largă publicitate. In aldoilea rând, fră a I înfiera pe faţă politica pe carecardinalul Vienei, dr. Inniter, anaugurat-o cu riscuri personale, •ea adoptă atitudinea precizată xani dearândul de Vatican, care condiţionează loialitatea ordincioşilor îşi abandonareadin partea statului a politicei anticreştine. Cu aceasta episcopatul german a pus regimul naţional socialist înfaţa unei alegeri ,deosebit de grele: ori va refuza Reichul săaccepte condiţiile catolicilor, şi in acest caz nu se va tulbuia concursul bunilor credincioşi într’un moment când are nevoe desolidarizarea întregei naţiuni;ori regimul naţional socialist va socoti preferabil să-şi înceteze campania împotriva religiei creştine, iară însă să poată obţine din partea bisericii catolice consensul la o legiferare întreagă, pe care catolicii o respingdin motive dogmatice. Inacest caz armistiţiul nu va putea fi de durată, decât cucondiţia unei renunţări din partea inaţional socialismului la anumite fundamentale concepţii de doctrină, atunci însă, naţional socialismul va capitula şi nu mai va fi ceea ce a fost. Cum ipoteza aceastae greu deadmis, se poate de pe acum prevede continuarea frământărilor interne din Germania, pe tema religioasă. —o— Foştii edili ai Oraşului Buzău au fost trimşi în judecată Buzău. 31. — Ancheta nerarurilor de la primăria Buzău catimă. D. jude preşedinte Ilia Ciobanu, titularul kabiinetlui de instrucţie neînsuşiind şi concluziile parchetului, in cea ce priveşte arestarea fostluiprimar Săpaiu şi a foştilor autori Petre N. Oprescu, Şteiu Teodorescu, Vasile Dumitresu, Nae Iordache, N. Semeanu şi a şefului contabil Pleşoianu, a trimis în judecată, fără areare. Nici parchetul nu aapelat, ordonanţa de nearestare a cabinetului de instrucţie. Ministerul justiţiei ia trimiis în anchetă pe d. inspector Păcurariu ca isă cerceteze cuma ajuns la presă ştirea cu concluziile de iarestare a celor 6 foişti edili, înainte ca dosarul isăajungă la instrucţie E vorba ide secretul profesional. D. inspector Păcurariu a fost Vineri şi revine şi azi la Buzău. —o— Actualitatea în imagini 560 km. viteză pe oră minut. Căpitanul Eirston, care a realizat cu automobilul său bolid, o viteză orară de 560 km. Căpitanul Eyton a fost fotografiat în fața mașinei după temerara încercare. Greva hamalilor din porturile franceze Hamalii din porturile Alger, Oran și Bone, au hotărât să adere la greva declarată de camarazii lor din Marsilia. O vedere a portului Bone în timpul grevei. •3 Procesul „Tamany Hall“ In fața tribunalului statului New-York se judecă procesul scandalului financiar al grupului Tammany Hall. In clișeu vedem la mijloc pe Jimmy Hines, eroul procesului, iar la dreapta pe judecătorul Ferdinand Pecora, care conduce dezbaterile. 1 m g ■— 888888885 ^ v 11 I ■ i ms* imm 1 ■ mmî i IBImm Generalul Miaja în inspecţie Generalul Miaja, comandantul armatelor spaniole republicat din centru, însoţit de d. Holst delegatul centralei sanitare, inspectează spitalele de campanie.