Pentru Socialism, martie 1957 (Anul 8, nr. 981-1007)
1957-03-01 / nr. 981
-i. A í K r QRfi Alt AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI MUMORESC ROMÂN $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BAIA IMRE Anul VIII. — Nr. 981 Vineri, 1 martie 1957 4 pag. =* 20 bani MIȘCĂRII INOVATORILOR — TOT SPRIJINUL In cadrul întrecerii socialiste pentru îndeplinirea cu succes sarcinilor de plan din cel de-al a doilea an al cincinalului, în întreprinderile din cadrul regiunii s-au ridicat numeroși muncitori, ingineri și tehnicieni, care însușițndu-și tehnica, au pășit cu îndrăzneală înainte, au sfărîmat normele învechite, au adus modificări mașinilor cu care lucrează făcîndu-le mai bune, mai productive. Apreciind rolul mișcării de inotivații ca unul din factorii importtanți ai progresului tehnic medit să asigure dezvoltarea economică, partidul și guvernul sprijină prin toate mijloacele pe inovatori, stimulîndu-i din punct de vedere moral și material. In întreprinderi au fost create cabinete tehnice, cercure A.S.I.T., ateliere de prototipuri și biblioteci tehnice, bine înzzr.Ztre. Pentru ca mișcarea inovatorilor să cuprindă cît mai mult muncitori, cabinetele tehnice împreună cu cercurile A.S.I.T. din majoritatea întreprinderilor, au rupt îndeaproape pe inovatorii, an îzr,săt teme pentru inovații, au urmărit lucrările inovatorilor îngrijindu-se în același timp la ei să aibă toate cele necesare executării inovațiilor. Astfel, în cadrul uzinelor „Unio", avînd create condițiile de mai sus, muncitorii, tehnicienii și inginerii au prezentat în cursul anului trecut 200 de inovații, care au adus economii antecarculate în valoare de 400.000 lei. Succese dintre cele mai fumoase au obținut inovatorii din cadrul combinatului „1 Mai" care au prezentat tot în cursul anului trecut 129 inovații, a căror economii antecalculate se ridică la frumoasa sumă de 4.200.400 leii, anual, în urma aplicării majerrității inovațiilor, întreprinderea a avut în cursul anului trecut un beneficiu net de peste 963.000 lei. Printre cele mai importante inovații pot fi menționate aparatul de măsurat cu flotor, mașina, unit dentar, modificarea motoarelor cu gaz sărac prin ardere mixtă etc., iar printre cei mai buni inovatori, Ioan Sütő, Weisz Sigismund, Vasile Udvarhelyi, Fischer Coloman și alții. O largă dezvoltare a luat mișcarea inovatorilor la întreprinderea „Tudor Vladimirescu", Trustul pentru Industrializarea Lemnului din Sighet, ateliereile centrale „Hutira Dezideriu", „Taninul Maramureșului", etc., care au participat și la concursul de inovații pe țară, organizat pe ministere. In urma acestui concurs au fost evidențiate pe ramură, întreprinderile „Tudor Vladimirescu" și „Taninul Maramureșului". Puținele exemple citate mai sus, bogate în realizări, dovedesc hotărîrea inovatorilor de a înfăptui politica partidului și guvernului pe care o socotesc drept propria lor politică. Ei știu că cu cît este mai productivă munca lor, cu atît este mai bună calitatea și mai redus prețul de cost al producței, cu atît mai bună și mai îmbelșugată devine viața celor ce muncesc. Mișcarea inovatorilor și raționalizatorilor constituie una din principalele forme ale participării directe a oamenilor muncii la progresul tehnic. De aceea din partea cadrelor tehnice de conducere se cere să se ocupe în mod sistematic de munca inovatorilor și raționalizatorilor, acordîndu-le ajutorul necesar. Numai în acest fel se va dezvolta o mișcare de masă a inovatorilor pentru perfecționarea și pe mai departe a tehnicii, pentru mecanizarea multilaterală și pentru ușurarea eforturilor fizice. Mai sînt întreprinderi, unde mișcarea inovatorilor este privită ca un lucru secundar, căruia nu i se dă atenția cuvenită. Din această cauză la întreprinderea comunală nr. 1, din Baia Mare, cabinetului tehnic, din care fac parte inginerii Carol Filöp și Ladislau Deneș, nu i s-a prezentat în cursul anului 1956, decit o singură inovație. Conducerea acestui cabinet, în loc să-și îmbunătățească munca față de anul 1955, cînd au fost prezentate 3 inovații, a lăsat ca această importantă mișcare să meargă de la sine, fără a se interesa cîtuși de puțin, și fără acorda sprijinul necesar dezvoltăarii acestei mișcări. Nepăsarea față de munca de inovații, sub aprecierea față de propunerile inovatorilor, sînt manifestări ale birocratismului care dacă nu sînt înlăturate la timp nu fac altceva decit să scadă elanul muncitorilor și tehnicienilor inovatori. In situația de mai sus, sînt și întreprinderile „I. C. Frimu", „Silvania", „lăpușana", Panificația Satu Mare, etc., care nu s-au ocupat aproape de loc cu problemele de inovații, deși planul tematic pe 1956, a cuprins probleme de realizat și pentru aceste întreprinderi. Cu inovatorii și raționalizatorii trebuie să se lucreze în permanență, să li se dea ajutor în realizarea propunerilor. Una din metodele care se cere mai des folosită în dezvoltarea mișcării de inovații și raționalizări, o constituie organizarea schimburilor de experiență. Din cauza nefolosirii acestei metode, de multe ori propuneri prețioase sînt utilizate doar în unele sectoare, într-un singur atelier, la o singură întreprindere și nu se generalizează. In sprijinirea mișcării inovatorilor, pentru ca aceasta să capete un caracter de masă, trebuie să vină și cabinetele tehnice din întreprinderi. Prin întreaga lor activitate cabinetele tehnice trebuie să aducă o însemnată contribuție la creșterea cadrelor de inovatori și în același timp la generalizarea experienței înaintate. Ele trebuie să constituie în întreprinderi, adevărate școli de creație pe tărîmul tehnicii, centre de îmbinare a științei cu practica, de colaborare între ingineri, tehnicieni și muncitori. Pentru a veni în ajutorul mișcării inovatorilor, organizațiile de partid din întreprinderi, trebuie să ia măsuri de lichidare a lipsurilor ce mai există în această direcție și să controleze mai îndeaproape felul cum se puce munca cu inovatorii în generalizarea tehnicii înaintate, felul cum sînt stimulați din punct de vedere material. Este de datoria cadrelor tehnice din întreprinderi, să-și dea toată contribuția, și să lupte cu tot elanul pentru îmbunătățirea muncii colectivelor de inovatori, pentru transformarea mișcării de inovații într-o largă și puternică mișcare de masă. Pe marginea inițiativei „Sa ridicăm muncă secțiilor auxiliare la nivelul cerințelor producției** Aplicînd inițiativa „Să ridicăm munca secțiilor auxiliare la nivelul cerințelor producției“ muncitorii din secția de întreținere de la mina „9 Mai“ — Nistru — au întreprins o serie de acțiuni care s-au soldat cu rezultate bune. Astfel, au fost redați producției peste 20 vagoneți de mină. De asemenea, pentru o mai bună alimentare cu aer comprimat și pentru reducerea pierderilor pe rețele, au fost schimbate conductele de aer comprimat. Astfel, s-a schimbat vechea conductă de 3 țoli înlocuindu-se cu alta de 5 țoli, în urma cărui fapt alimentarea cu aer la orizonturile superioare se face în condiții optime. De asemenea muncitorii din secția de întreținere conduși de maistrul Palencsar Vasile au pus la punct multe din instalații în subteran. Cu toate acestea la mina „9 Mai“ mai sînt multe de făcut. Trebuie să acorde o mai mare atenție reascuțirii și recondiționării sfredelelor. Se întîmplă în mod curent ca sfredelele să nu fie desfundate în atelier, ele ajungînd la mineri înfundate. Se mai întîmplă ca sfredelele să fie prost călite și să nu se poată întrebuința, așa cum li s-a întîmplat în luna trecută minerilor Bian loan, Ghermer loan și altora. In subteran se duce lipsă de sfredele scurte (prustare) și cu floare mare. Conducerea exploatării (ing. E.Lang), cît și conducerea minei „9 Mai“ trebuie să ia măsuri pentru alimentarea ritmică cu vagoneți de mină a orizontului zero pentru normalizarea transportului de minereuri 7. Orădeanu Citiți în part. 4-a . — Politica S.U.A. de intervenție în treburile interne ale statelor socialiste este incomparabila cu principiile Cartei O.N.U. — Cuvîntarea reprezentantului R.P.R., Atanase Joja, în Comitetul Politic al O.N.U. „Fiecare produs la un preț de cost cît mai redus!“ In cadrul consfătuirii de producție care a avut loc în ziua de 26 februarie a. c. șeful serviciului planificare tov. Bodor Nicolae a vorbit despre importanța reducerii prețului de cost al produselor, sarcină trasată de plenara C.C. al P.M.R. din 27— 29 decembrie 1956. Anul trecut colectivul întreprinderii noastre și-a îndeplinit înainte de termen sarcinile de producție, situîndu-se în fruntea întreprinderilor de industrie locală pe regiune. Aceasta dovedește că muncitorii, maiștrii și tehnicienii noștri au știut să valorifice bogatele rezerve interne ale producției, ridicînd la un nivel înalt organizarea și conducerea procesului de producție. Știm cu toții, a arătat mai departe Bodor Nicolae, despre inițiativa metalurgiștilor de la „I. C. Frimu“ Sinaia. Sîntem siguri că și la noi în întreprindere mai sînt încă suficiente rezerve interne care puse în valoare ar contribui în bună măsură la micșorarea cheltuielilor de producție și implicit la reducerea prețului de cost. Pentru atingerea acestui scop, de un real folos tehnico-organizatorice, sînt măsurile De pildă, prin introducerea elementelor de mică mecanizare la secția lăzi, productivitatea muncii va spori substanțial, reducîndu-se pe această cale și cheltuielile de producție. Mulți vorbitori ca, de exemplu, Iuliu Sikos, Filip Sutler și alții au arătat că în secțiile lor sînt încă mari posibilități de reducere a cheltuielilor de producție. Propunerile lor s-au referit în special la gospodărirea judicioasă a materiilor prime, a folosirii complete a timpului de producție care va contribui la reducerea cheltuielilor principalelor secții de fabricație. Vasile Surducan a arătat că în secția tîmplărie există posibilitatea de a se obține o economie de peste 30.000 lei. Și în secția garnituri butoaie fag, semifabricate, a spus Francisc Szőllősi, prin punerea în funcție a două mașini ferăstrău circular multiplu, printr-o mai bună organizare a procesului de producție și printr-o mai justă folosire a materiei prime, există posibilitatea de a se face economii în valoare de 30.000 lei. La sfîrșitul consfătuirii tovarășul director al întreprinderii Mihai Anton, a arătat că conducerea împreună cu organizația de bază și cu comitetul de întreprindere, studiind posibilitățile de reducere a prețului de cost și în baza propunerilor și angajamentului întregului colectiv, consideră că producția întreprinderii „Tudor Vladimirescu“ poate fi realizată pe anul 1957 cu 127.000 lei mai puține cheltuieli, față de cele planificate, sporind prin aceasta acumulările bănești ale întreprinderii. Toți cei prezenți și-au arătat entuziasmul față de angajamentul luat și au hotărît să ia din timp toate măsurile necesare în vedere îndeplinirii cu succes a sarcinilor ce le stau în față. Angajamentul întreprinderii „Tudor Vladimirescu“ Satu Mare: îndeplinirea sarcinilor anuale de plan cu 127.000 lei mai puține cheltuieli de producție WWWWWWWWWWW^WWWWWWW^WWWWWWWWWWAiAWWWWWW [UNK] însemnate depășiri de plan Continuând bătălia pentru îndeplinirea planului de producție pe anul 1957, în 11 luni, cum s-a angajat cu prilejul dezbaterii Rezoluției plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la fabrica U.I.S. Tăuții de Sus, obține zi de zi noi și însemnate victorii. Realizările înregistrate în luna februarie a.c. dovedesc cu prisosință posibilitatea îndeplinirii angajamentului, cît și atenția pe care acest harnic colectiv o acordă îndeplinirii planului de producție în special pe sortimente. Planul a fost îndeplinit la fiecare produs în parte, ca de pildă: cherestea fag 135 la sută, traverse normale 133 la sută, lăzi fag 115 la sută, traverse speciale, piese croite de mobilă și calupuri lemn 100 la sută. O contribuție de seamă la realizarea acestor depășiri a adus brigada gateristului Petre Chiver, care-și depășește zilnic norma cu 45 la sută, a utemistului Gheorghe Voevod de la camera ce-și realizează în medie de aburit, norma zilnică în proporție de 170—180 la sută, precum și brigada de circulariști a tovarășei Rozalia Ciordaș, ale cărei depășiri zilnice de normă sînt de 50 la sută. La sfîrșitul celei de a doua luni din anul 1957, muncitorii acestei întreprinderi au raportat cu îndreptățită mîndrie: planul producției marfă a fost îndeplinit în proporție de 144 la sută, iar al producției globale 142 la sută. Gata pentru campania de primăvară In regiunea noastră, unitățile sectorului socialist al agriculturii au pornit și mai hotărîte ca în acest an, superioritatea sectorului socialist față de sectorul individual să devină și mai evidentă decit în anii trecuți. Și cum cea mai convingătoare dovadă o constituie recolta la hectar, iar pregătirile constituie o chezășie pentru a obține recolte bune, în toate cele 8 gospodării de stat și 93 gospodării colective repararea mașinilor și uneltelor agricole a fost terminată, iar condiționarea semințelor s-a făcut în proporție de 83 la sută. In gospodăriile de stat din Satu Mare, Cărei și Sighet. In gospodăria colectivă din Acîș și în alte gospodării colective, a fost terminată și condiționarea semințelor. Centrul mecanic Carei a terminat reparațiile (Prin telefon de la corespondentul nostru I. Danciu). In urma muncii politice desfășurate de organizația de bază muncitorii de la Centrul mecanic Cărei au intensificat munca pentru terminarea reparațiilor. Eforturile lor au fost încununate de succes. Astfel, în ziua de 27 februarie ei au terminat repararea unui număr de 44 tractoare diferite și 30 de motoare. Ca fruntași s-au evidențiat comuniștii Gherman Alexandru și Naghi Iosif, care au realizat planul în proporție de 120 la sută și respectiv 125 la sută. 1 Succese in munca colectivului de la U .J.L. Bixad Sub îndrumarea organizației de partid, colectivul de muncă de la U.I.L. Bixad desfășoară o susținută muncă pentru creșterea producției,productivității muncii și reducerea prețului de cost. In hala gaterelor, prin folosirea din plin a utilajului, planul de producție a fost îndeplinit în proporție de 140 la sută. S-au evidențiat Vasile Finta, Vasile Oros și alții. Tinerii din secția lăzi printre care Clara Haidu, Gheorghe Tarz și alții, prin folosirea din plin a celor 480 minute zi de zi, depășesc sarcina de plan cu peste sută la sută. In secția lăzi au mai fost introduse încă 3 circulare noi care vor contribui la creșterea randamentului și îmbunătățirea calității produselor. La instalarea circularelor s-a evidențiat Alexandru Griz Róz si Daniel. Ioan Husti Ș> IN CINSTEA ZILEI DE 8 MARTIE Construirea unei grădinițe de copii Femeile din comuna Tăuții Măgherăuș, raionul Șomcuta Mare au hotărît să întîmpine Ziua internațională a femeii cu realizări deosebite. Cum principala lor preocupare este creșterea și educarea copiilor, buna lor îngrijire, la inițiativa comisiei de femei din comună, gospodinele au hotărît să construiască din resurse locale o grădiniță de copii pe Valea Nistrului, cartierul cel mai îndepărtat de centrul comunei. Inițiativa s-a bucurat de sprijinul comitetului executiv al sfatului popular comunal, astfel încît clădirea a și fost pusă sub acoperiș, urmînd ca în cinstea Zilei internaționale a copilului (1 iunie) să fie dată în folosință. Localul grădiniței de copii, compus dintr-o sală de 36 metri pătrați, o sală mai mică și cămară, s-a construit prin muncă voluntară și din cei circa 6.000 lei adunați de femeile din comună. La această realizare au contribuit femeile din comună, evidențiaindu-se tov. Keller Florica, responsabila comisiei de femei, Katona Luiza, Rațiu Cristina și altele.' Gospodine harnice In fiecare realizare ce se obține în comuna Borșa (Vișeu), femeile își aduc contribuția lor. In lucrările de înfrumusețare a comunei, la muncă voluntară în acțiuni culturale și de sănătate publică, femeile sînt în frunte. Cu multă tragere de inimă participă femeile la cursurile agrotehnice, la cele 16 cercuri de citit și biblioteci de casă. Aci, ele își îmbogățesc mereu cunoștințele, formîndu-și un orizont larg, studia Comisia de femei din Vișeu de Jos, raionul Vișeu, a hotărît ca în cinstea zilei de 8 Martie să desfășoare o vie muncă politică în rîndul producătorilor, pentru ca un număr cît mai mare de țărani muncitori să încheie contracte cu statul, pentru livrarea laptelui de vacă și paieză cum să lucreze mai bine: pămîntul și să-și conducă gospodăria. In acest an ele vor cultivi legume și zarzavaturi, vor crește păsări și vite. Astfel, își vor ,îțir destula familia și vor avea de unde contracta și cu statul. Primele rezultate se și văd." Zeci de femei au încheiat contracte pentru a livra statului lapte, tăurași de rasă, etc. în toate acțiunile sunt fruntașe Maria Buzura, Viorica Gaia, Maria Miron, etc. Rezultatul muncii desfășurate, de comisia de femei, dintre care s-au evidențiat Ileana Pașca și Ileana Șiimon, este demn de remarcat. Pînă în prezent în această comună, s-au încheiat contracte pentru o cantitate de peste 110.000 litri de lapte, din care o parte a și fost livrat.- , Pentru refacerea pădurilor Refacerea pădurilor constituie un obiectiv principal al Direcției Silvice Baia Mare. In acest scop au fost înființate un mare număr de pepiniere in cadrul regiunii ce vor furniza puieți pentru replantarea parchetelor exploatate. Printre aceste pepiniere se numără și pepiniera experimental de pe Valea Borcutului, aparținătoare Ocolului silvic Baia Mare. Avînd o suprafață de peste 2 ha., ea a fost însimînțată cu pini, castani comestbii, și ferodendron (plută), ce se experimentează pentru prima oară în regiunea noastră. Datorită Îngrijirii date acestor loturi de cultură, buieții s-au dezvoltat bine și urmează ca în primăvara aceasta să fie transplantați la locurile destinate. IN CLIȘEU: Maistrul pepinierist Alexandru Săsăran măsurînd înălțimea puieților de pini ce vor fi transplantați în curînd. CyQOOGOOOQGQ&GOOOOCXZOOOOOOOOOOOCXXXXXzOCz&OOOOOOOCXXXzOOOOOO x>c>c><x>oooc><>o<>o<>o<>c><>öo<x>ö<><>c><><>o<>o<><><>^^d^d^d — Pe la noi, prin Lipău, cind s-a auzit de răscoală, in 1907, mi-a spus Dumitru Mirișan, un bătrin cu 78 de ani bătuți pe muche, țăranul a simțit mai mult ca pricind că răbdarea trebuie să aibă margini și că nu trebuie să rabde mereu să fie scuipat in obraz, ocărit și călcat in picioare, ca ceva de prisos în lume... Și chiar dacă pe la noi prin sat nu s-au sculat oamenii laolaltă contra boerilor, tot au fost miini care s-au ridicat răzvrătite. Vorbea cu grai tremurat de bătrînețe și cu pauze mici in glas. In seara aceea in sediul gospodăriei colective „Pentru Socialism" din Lipău, doi bătrini născuți prin anul 1879, erau înconjurați de colectiviști. Intr-un moment potrivit, intră în vorbă și bătrînul Nicolae Matyaș: „ Sediul ăsta al gospodăriei, pe cînd eram eu tînăr, era castelul moșierului Bartolomeu Lévi... Aici unde stăm noi acum nu era îngăduit să calce picior de țăran încălțat în opincă... Colectiviștii și mai ales tinerii ascultau parcă depănarea unui basm care s-a petrecut cu sute de ani in urmă și nu fapte reale, trăite de bunicii lor, acum 50 de ani — trăite pe vremea cînd după cum povestesc bătrinii, dumnezeul satului și al pămintului și al vieții era moșierul Levi Bartolomeu... — O dată-l dumnezeu să-l bată, că negru mai era la suflet și spurcat la gură, izbucnește bătrînul Mir son, cind ii vin in minte toate cite se petrecură atunci. El și cu Matyaș și cu alții de-o seamă nu aveau pămint și erau siliți de sărăcie să-și îndoaie spinările in fața moșierului, să se roage să primească vreo bucățică de pămînt în parte. „Indurarea" moșierului o plăteau apoi cu zeci de zile de clacă și cu găini duse plocon. Altfel nu primeau pămint nici măcar în parte. — Lucram pînă cădeam de pe picioare, suduiam pe dracul și pe moșier și ne rugam celui de sus... Dar pe semne cu omul sărac nu ține nimeni, nici dracul, nici dumnezeu... După o vară plină cu zile de clacă și cu trudă sosea toamna cu rodul. Trei părți lua moșierul și una noi. Și puținul acela care ne rămînea, ne sta furat de multe ori. — Și-l lăsați să fure în șiua mare sub ochii dumnelor-voastre? sări un flăcăiandru care nu se mai putu stăpîni. — Ce să fi făcut?... Ochii ne erau plecați, gura uscată și închisă de foame și de frică. Atita ne mai trebuia să zicem ceva, că pe urmă nu mai primeam pămint și ne săreau și jendarii în spate, îi răspunse bătrînul Matyaș. Imi aduc bine aminte că în primăvara aceea a anului 1907, Vama Gheorghe s-a luat la harță cu moșierul in ajunul de paști... Erau niște paști sărace și flăminde, dar Gheorghe Vara nici măcar așa n-a avut parte de ele, l-au ridicat jendarii tocmai cind popa slujea in biserică... Așa-i măi Dumitre? — Așa-i, aprobă bătrînul Mirișan. Dar tu iți mai aduci aminte de Tohătan Ion, bătrînul, fie-i țărina ușoară?... Eram odată împreună cu el pe moșie să stringem niște buruieni la văcură că mugea de foame legată la iesle. Am strîns noi cu am strîns și cînd să mergem către casă, ne pomenim cu moșierul că vine drept la noi. N-am mai avut timp nici să fugim nici să ne ascundem. Ne văzuse. — Măi, bată-l dumnezeu să-l bată, făcu Tohătan.# (Parcă-l aud și acum.) Tocmai in momentul ăsta l-a adus dracu peste noi... Moșierul s-a oprit la vreo zece pași, s-a uitat la noi, apoi cum era spurcat la gură a început să suduie și să urle: — V-ați apucat de tîlhării mă?... Puneți legăturile jos, dumnezeui și născătoarea!... N-auziți mă, trîntorilor?!?... M-am uitat la Tohătan, s-a uitat și el la mine, apoi am pusegăturile jos. Ce era să facem. Pe urmă Tohătan a rămas drept, uiți tulut se la moșier. Se înverzise tot la față și se uita lung lung de parcă nu-l mai văzuse niciodată. Moșierul băgă de seamă și se răsti la el. . — Ce-ți holbi ochii mă, ca un bou cind il lovești între coarne?... N-ai mai văzut oameni pînă acum? Asta pusese capăt la toate. ■ < In loc de răspuns Tohătan se răsuci și apucă furca pe care o avea la îndemînă. . De ciudă , de mirare și de frică, moșierului îi ieșiră ochii cu pumnii. Nici n-a apucat bătrînul Tohătan să facă doi pași că moșierul n-a așteptat. A intins-o la fugă mincînd pămintul. Părea că tot hotarul e prea strimt pentru ei... Ce s-a mai întîmplat apoi cu bietul Tohătan nu vă mai spun că știți cu toții. Or, dacă nu știți, puteți bănui măcar... Cind bătrînul Mirișan, cînd bătrînul Matyaș povesteau simplu episoade de mult, din tinerețe. Din vorbele lor mi se închega în minte tabloul unui an greu din istoria satului lor. Un tablou viu, trăit, al frămintărilor din 1907. Cînd am plecat din Lipău îmi mai stăruiau ■ în memorie vorbele bătrinului Mirișan: pe la noi prin Lipău, cînd s-a auzit de răscoală, în 1907, țăranul a simțit mai mult ca pricind că răbdarea trebuie să aibă margini și că nu trebuie să rabde să fie mereu scuipat in obraz, ocărit și călcat în picioare, ca cva de prisos in lume. Și chiar dacă pe la noi prin sat nu s-au scus oamenii laolaltă contra boierilor, tot au fost mirii care s-au ridicat răzvrătite. SORIN GELU AMINTIRI DESPRE 1907 Am simțit ca răbdarea trebuie să aibă margini..