Pentru Socialism, martie 1957 (Anul 8, nr. 981-1007)

1957-03-01 / nr. 981

-i. A í K r QRfi Alt AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI MUMORESC ROMÂN $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BAIA IMRE Anul VIII. — Nr. 981 Vineri, 1 martie 1957 4 pag. =* 20 bani MIȘCĂRII INOVATORILOR — TOT SPRIJINUL In cadrul întrecerii socialiste pentru îndeplinirea cu succes sarcinilor de plan d­in cel de-al a doilea an al cincinalului, în între­prinderile din cadrul regiunii s-au ridicat numeroși muncitori, ingi­neri și tehnicieni, care însușițndu-și tehnica, au pășit cu îndrăzneală înainte, au sfărîmat normele în­vechite, au adus modificări mași­­­nilor cu care lucrează f­ăcîndu-le­ mai bune, mai productive. Apreciind rolul mișcării de inoti­vații ca unul din factorii import­­tanți ai progresului tehnic med­it să­ asigure dezvoltarea economică, partidul și guvernul sprijină prin toate mijloacele pe inovatori, sti­­mulîndu-i din punct de vedere mo­ral și material. In întreprinderi au fost create cabinete tehnice, cercure A.S.I.T., ateliere de prototipuri și biblioteci tehnice, bine în­zzr.­­Ztre. Pentru ca mișcarea inov­a­torilor să cuprindă cît mai mul­t munci­tori, cabinetele tehnice împreună cu cercurile A.S.I.T. din majorita­tea întreprinderilor, au­­ ru­pt în­deaproape pe inovatorii, an îzr,săt teme pentru inovații, au urmărit lucrările inovatorilor îngri­jindu-se în același timp la ei să aibă toate cele necesare executării inovații­lor. Astfel, în cadrul uzinelor „U­­nio", avînd create condițiile de mai sus, muncitorii, tehnicienii și ingi­nerii au prezentat în­ cursul anului trecut 200 de inovații, care au a­­dus economii antecar­cu­late în va­loare de 400.000 lei. Succese dintre cele mai f­umoase au obținut inovatorii din cadrul combinatului „1 Mai" care au pre­zentat tot în cursul anului trecut 129 inovații, a căror economii an­­tecalculate se ridică la frumoasa sumă de 4.200.400 leii, anual, în urma aplicării majerrității inova­țiilor, întreprinderea a avut în cursul anului trecu­t un beneficiu net de peste 963.000 lei. Printre cele mai importante inovații pot fi menționate aparatul de măsurat cu flotor, mașina, unit dentar, modifi­carea motoarelor cu gaz sărac prin ardere mixtă etc., iar printre cei mai buni inovatori, Ioan Sütő, Weisz Sigismund, Vasile Udvar­helyi, Fischer Coloman și alții. O largă dezvoltare a luat miș­carea inovatorilor la întreprinde­rea „Tudor Vladim­irescu", Trustul pentru Industrializarea Lemnului din Sighet, ateliereile centrale „Hu­­tira Dezideriu", „Taninul Maramu­reșului", etc., care au participat și la concursul de inovații pe țară, or­ganizat pe ministere. In urma a­­cestui concurs au fost evidențiate pe ramură, întreprinderile „Tudor Vladimirescu" și „Taninul Mara­mureșului". Puținele exemple citate mai sus, bogate în realizări, dovedesc ho­­tărîrea inovatorilor de a înfăptui politica partidului și guvernului pe care o socotesc drept propria lor politică. Ei știu că cu cît este mai productivă munca lor, cu atît este mai bună calitatea și mai redus prețul de cost al producței, cu a­­tît mai bună și mai îmbelșugată devine viața celor ce muncesc. Mișcarea inovatorilor și rațio­­nalizatorilor constituie una din principalele forme ale participării directe a oamenilor muncii la pro­gresul tehnic. De aceea din partea cadrelor tehnice de conducere se cere să se ocupe în mod sistema­tic de munca inovatorilor și ra­­ționalizatorilor, acordîndu-le aju­torul necesar. Numai în acest fel se va dezvolta o mișcare de masă a inovatorilor pentru perfecționa­rea și pe mai departe a tehnicii, pen­tru mecanizarea multilaterală și­ pentru ușurarea eforturilor fizice. Mai sînt întreprinderi, unde miș­carea inovatorilor este privită ca un lucru secundar, căruia nu i se dă atenția cuvenită. Din această cauză la întreprinderea comunală nr. 1, din Baia Mare, cabinetului tehnic, din care fac parte inginerii Carol Fi­löp și Ladislau Deneș, nu i s-a prezentat în cursul anu­­lui 1956, decit o singură inovație. Conducerea acestui cabinet, în loc­­ să-și îmbunătățească munca față de anul 1955, cînd au fost pre­zentate 3 inovații, a lăsat ca a­­ceastă importantă mișcare să meargă de la sine, fără a se in­teresa cîtuși de puțin, și fără acorda sprijinul necesar dezvoltă­a­rii acestei mișcări. Nepăsarea fa­ță de munca de inovații, sub apre­cierea față de propunerile inovato­rilor, sînt manifestări ale birocra­tismului care dacă nu sînt înlătu­rate la timp nu fac altceva decit să scadă elanul muncitorilor și teh­nicienilor inovatori. In situația de mai sus, sînt și întreprinderile „I. C. Frimu", „Sil­­vania", „l­ăpușana", Panificația Satu Mare, etc., care nu s-au o­­cupat aproape de loc cu probleme­le de inovații, deși planul tematic pe 1956, a cuprins probleme de realizat și pentru aceste întreprin­deri. Cu inovatorii și raționalizatorii trebuie să se lucreze în perma­nență, să li se dea ajutor în rea­lizarea propunerilor. Una din me­todele care se cere mai des folo­sită în dezvoltarea mișcării de i­­novații și raționalizări, o consti­tuie organizarea schimburilor de experiență. Din cauza nefolosirii acestei metode, de multe ori pro­puneri prețioase sînt utilizate doar în unele sectoare, într-un singur atelier, la o singură întreprindere și nu se generalizează. In sprijinirea mișcării inovato­rilor, pentru ca aceasta să capete un caracter de masă, trebuie să vi­nă și cabinetele tehnice din între­prinderi. Prin întreaga lor activi­tate cabinetele tehnice trebuie să aducă o însemnată contribuție la creșterea cadrelor de inovatori și în același timp la generalizarea experienței înaintate. Ele trebuie să constituie în întreprinderi, ade­vărate școli de creație pe tărîmul tehnicii, centre de îmbinare a știin­ței cu practica,­ de colaborare între ingineri, tehnicieni și muncitori. Pentru a veni în ajutorul mișcă­rii inovatorilor, organizațiile de partid din întreprinderi, trebuie să ia măsuri de lichidare a lipsurilor ce mai există în această direcție și să controleze mai îndeaproape felul cum se puce munca cu inova­torii în generalizarea tehnicii înain­tate, felul cum sînt stimulați din punct de vedere material. Este de datoria cadrelor tehnice din întreprinderi, să-și dea toată contribuția, și să lupte cu tot ela­nul pentru îmbunătățirea muncii colectivelor de inovatori, pentru transformarea mișcării de inovații într-o largă și puternică mișcare de masă. Pe marginea inițiativei „Sa ridicăm muncă secțiilor auxiliare la nivelul cerințelor producției** Aplicînd inițiativa „Să ridicăm munca secțiilor auxiliare la ni­velul cerințelor producției“ muncitorii din secția de întreținere de la mina „9 Mai“ — Nistru — au întreprins o serie de acțiuni care s-­au soldat cu rezultate bune. Astfel, au fost redați produc­ției peste 20 vagoneți de mină. De asemenea, pentru o mai bu­nă alimentare cu aer comprimat și pentru reducerea pierderilor pe rețele, au fost schimbate conductele de aer comprimat. Ast­fel, s-a schimbat vechea conductă de 3 țoli înlocuindu-se cu alta de 5 țoli, în urma cărui fapt alimentarea cu aer la orizontu­rile superioare se face în condiții optime. De asemenea muncitorii din secția de întreținere conduși de maistrul Palencsar Vasile au pus la punct multe din instalații în subteran. Cu toate acestea la mina „9 Mai“ mai sînt multe de făcut. Trebuie să acorde o mai mare atenție reascuțirii și recondi­­ționării sfredelelor. Se întîmplă în mod curent ca sfredelele să nu fie desfundate în atelier, ele ajungînd la mineri înfundate. Se mai întîmplă ca sfredelele să fie prost călite și să nu se poată întrebuința, așa cum li s-a întîmplat în luna trecută mine­rilor Bian loan, Gherm­er loan și altora. In subteran se duce lipsă de sfredele scurte (prustare) și cu floare mare. Conducerea exploatării (ing. E.La­ng), cît și conducerea minei „9 Mai“ trebuie să ia măsuri pentru alimentarea ritmică cu va­goneți de mină a orizontului zero pentru normalizarea transpor­tului de minereuri 7. Orădeanu Citiți în part. 4-a . — Politica S.U.A. de intervenție în tre­burile interne ale statelor socialiste este incomp­arabila cu principiile Car­tei O.N.U. — Cuvîntarea reprezen­tantului R.P.R., Atanase Joja, în Co­mitetul Politic al O.N.U. „Fiecare produs la un preț de cost cît mai redus!“ In cadrul consfătuirii de pro­ducție care a avut loc în ziua de 26 februarie a. c. șeful ser­viciului planificare tov. Bodor Nicolae a vorbit despre impor­tanța reducerii prețului de cost al produselor, sarcină trasată de plenara C.C. al P.M.R. din 27— 29 decembrie 1956. Anul trecut colectivul întreprinderii noastre și-a îndeplinit­­ înainte de termen sarcinile de pro­ducție, situîndu-se în fruntea între­prinderilor de in­dustrie locală pe regiune. Aceasta dovedește că muncitorii, maiștrii și tehnicienii noștri au știut să valorifice bogatele rezerve inter­ne ale producției, ridicînd la un nivel înalt organizarea și con­ducerea procesului de producție. Știm cu toții, a arătat mai de­parte Bodor Nicolae, despre ini­țiativa metalurgiștilor de la „I. C. Frimu“ Sinaia. Sîntem siguri că și la noi în întreprindere mai sînt încă suficiente rezerve interne care puse în valoare ar contribui în bună măsură la micșorarea cheltuielilor de producție și im­plicit la reducerea prețului de cost. Pentru atingerea acestui scop, de un real folos tehnico-organizatorice, sînt măsurile De pildă, prin introducerea elementelor de mică mecanizare la secția lăzi, productivitatea muncii va spori substanțial, reducîndu-se pe a­­ceastă cale și cheltuielile de pro­ducție. Mulți vorbitori ca, de exemplu, Iuliu­ Sikos, Filip Sutler și alții au arătat că în secțiile lor sînt încă mari posibilități de redu­cere a cheltuielilor de producție. Propunerile lor s-au referit în special la gospodărirea judicioasă a materiilor prime, a folosirii complete a timpului de producție care va contribui la reducerea cheltuielilor principalelor secții de fabricație. Vasile Surducan a arătat că în secția tîmplărie e­­xistă posibilitatea de a se obține o economie de peste 30.000 lei. Și în secția garnituri butoaie fag, semifabricate, a spus Fran­cisc Szőllősi, prin punerea în funcție a două mașini ferăstrău circular multiplu, printr-o mai bună organizare a procesului de producție și printr-o mai justă folosire a materiei prime, există posibilitatea de a se face economii în valoare de 30.000 lei. La sfîrșitul consfătuirii tova­­rășul director al întreprinderii Mi­­hai Anton, a a­­rătat­­ că condu­cerea împreună cu organizația d­e bază și cu comi­tetul de între­prindere, studiind posibilitățile de reducere a prețului de cost și în baza propunerilor și angajamen­tului întregului colectiv, conside­ră că producția întreprinderii „Tu­dor Vladimirescu“ poate fi reali­zată pe anul 1957 cu 127.000 lei mai puține cheltuieli, față de cele planificate, sporind prin aceasta acumulările bănești ale întreprin­derii. Toți cei prezenți și-au arătat entuziasmul față de angajamentul luat și au hotărît să ia din timp toate măsurile necesare în vedere îndeplinirii cu succes a sarcini­lor ce le stau în față. Angajamentul întreprinderii „Tudor Vladimirescu“ Satu Mare: îndeplinirea sarcinilor anuale de plan cu 127.000 lei mai puține cheltuieli de producție WWWWWWWWWWW^WWWWWWW^WWWWWWWWWWAiAWWWWWW [UNK] însemnate depășiri de plan Continuând bătălia pentru înde­plinirea planului de producție pe anul 1957, în 11 luni, cum s-a an­gajat cu prilejul dezbaterii Rezo­luției plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la fabrica U.I.S. Tăuții de Sus, obține zi de zi noi și însemnate victorii. Realizările înregistrate în luna februarie a.c. dovedesc cu priso­sință posibilitatea îndeplinirii an­gajamentului, cît și atenția pe care acest harnic colectiv o acordă în­deplinirii planului de producție în special pe sortimente. Planul a fost îndeplinit la fiecare produs în par­te, ca de pildă: cherestea fag 135 la sută, traverse normale 133 la sută, lăzi fag 115 la sută, traver­se speciale, piese croite de mobilă și calupuri lemn 100 la sută. O contribuție de seamă la rea­lizarea acestor depășiri a­­ adus brigada gateristului Petre Chiver, care-și depășește zilnic norma cu 45 la sută, a utemist­ului Gheorghe Voevod de la camera ce-și realizează în medie de aburit, norma zilnică în proporție de 170—180 la sută, precum și brigada de cir­­culariști a tovarășei Rozalia Cior­­daș, ale cărei depășiri zilnice de normă sînt de 50 la sută. La sfîrșitul celei de a doua luni din anul 1957, muncitorii acestei întreprinderi au raportat cu în­dreptățită mîndrie: planul produc­ției marfă a fost îndeplinit în proporție de 144 la sută, iar al producției globale 142 la sută. Gata pentru campania de primăvară In regiunea noastră, unitățile sectorului socialist al agriculturii au pornit și mai hotărîte ca în a­­cest an, superioritatea sectorului socialist față de sectorul individual să devină și mai evidentă decit în anii trecuți. Și cum cea mai con­vingătoare dovadă o constituie re­colta la hectar, iar pregătirile con­stituie o chezășie pentru a obține recolte bune, în toate cele 8 gospo­dării de stat și 93 gospodării co­lective repararea mașinilor și u­­neltelor agricole a fost terminată, iar condiționarea semințelor s-a făcut în proporție de 83 la sută. In gospodăriile de stat din Satu Mare, Cărei și Sighet. In gospodăria colectivă din Acîș și în alte gospodării colective, a fost terminată și condiționarea semin­țelor. Centrul mecanic Carei a terminat reparațiile (Prin telefon de la coresponden­tul nostru I. Danciu). In urma muncii politice des­fășurate de organizația de ba­ză muncitorii de la Centrul me­canic Cărei au intensificat mun­ca pentru terminarea repara­țiilor. Eforturile lor au fost în­cununate de succes. Astfel, în ziua de 27 februarie ei au termi­nat repararea unui număr de 44 tractoare diferite și 30 de mo­toare. Ca fruntași s-au eviden­țiat comuniștii Gherman Alexan­dru și Naghi Iosif, care au realizat planul în proporție de 120 la sută și respectiv 125 la sută. 1 Succese in munca colectivului de la U .J.L. Bixad Sub îndrumarea organizației de partid, colectivul de muncă de la U.I.L. Bixad desfășoară o susținută muncă­­ pentru creșterea producți­ei,­­productivității muncii și reduce­rea prețului de cost. In hala gaterelor, prin folosirea din plin a utilajului, planul de pro­ducție a fost îndeplinit în propor­ție de 140 la sută. S-au evidențiat Vasile Finta, Vasile Oros și alții. Tinerii din secția lăzi printre care Clara Haidu, Gheorghe Tarz și alții, prin folosirea din plin a celor 480 minute zi de zi, depă­șesc sarcina de plan cu peste sută la sută. In secția lăzi au mai fost intro­duse încă 3 circulare noi care vor contribui la creșterea randamentu­lui și îmbunătățirea calității pro­duselor. La instalarea circularelor s-a evidențiat Alexandru Griz Róz si Daniel. Ioan Husti Ș> IN CINSTEA ZILEI DE 8 MARTIE Construirea unei grădinițe de copii Femeile din comuna Tăuții Mă­­gherăuș, raionul Șomcuta Mare au hotărît să întîmpine Ziua internați­onală a femeii cu realizări deosebite. Cum principala lor preocupare es­te creșterea și educarea copiilor, buna lor îngrijire, la inițiativa co­misiei de femei din comună, gospo­dinele au hotărît să construiască din resurse locale o grădiniță de copii pe Valea Nistrului, cartierul cel mai îndepărtat de centrul co­munei. Inițiativa s-a bucurat de sprijinul comitetului executiv al sfatului popular comunal, astfel în­cît clădirea a și fost pusă­ sub­ aco­periș, urmînd ca în cinstea Zilei in­ternaționale a copilului (1 iunie) să fie dată în folosință. Localul grădiniței de copii, com­pus dintr-o sală de 36 metri pă­trați, o sală mai mică și cămară, s-a construit prin muncă voluntară și din cei circa 6.000 lei adunați de femeile din comună.­­ La această realizare au contri­buit femeile din comună, evidenția­indu-se tov. Keller Florica, respon­sabila comisiei de femei, Katona Luiza, Rațiu Cristina și altele.' Gospodine harnice In fiecare realizare ce se obți­ne în comuna Borșa (Vișeu), fe­meile își adu­c contribuția lor. In lucrările de înfrumusețare a comu­nei, la muncă voluntară­­­ în­ ac­țiuni culturale și de sănătate pu­blică, femeile sînt în frunte. Cu multă tragere de inimă par­ticipă femeile la cursurile agroteh­nice, la cele 16 cercuri de citit și biblioteci de casă. Aci, ele își îm­bogățesc­ mereu cunoștințele, for­­mîndu-și un orizont larg, studia­ Comisia de femei din Vișeu de Jos, raionul Vișeu, a hotărît ca în cinstea zilei de 8 Martie să desfă­șoare o vie muncă politică în rîn­­dul producătorilor, pentru ca un număr cît mai mare de țărani muncitori să încheie contracte cu statul, pentru livrarea laptelui de vacă și paie­­ză cum să lucreze mai bine: pă­­mîntul și să-și­­ conducă gospodă­ria. In acest an ele vor­ cultivi legume și zarzavaturi, vor crește păsări și vite. Astfel,­ își vor ,îțir destula familia și vor avea de unde contracta și cu statul. Prime­­le rezultate se și­ văd." Zeci de­ fe­mei au încheiat contracte pentru a livra statului lapte, tăurași de rasă, etc. în toate acțiunile sunt fruntașe Maria Buzura, Viorica Gaia, Maria Miron, etc. Rezultatul muncii desfășurate, de comisia de femei, dintre care­ s-au evidențiat Ileana Pașca și Ileana Șiimon, este demn de remarcat. Pînă în prezent în această comună, s-au încheiat contracte pentru o cantita­te de peste 110.000 litri de lapte, din care o parte a și fost livrat.- , Pentru refacerea pădurilor Refacerea pădurilor constituie un obiectiv principal al Direcți­ei Silvice Baia Mare. In acest scop au fost înființate un mare număr de pepiniere in cadrul regiunii ce vor furniza puieți pentru replanta­­­rea parchetelor exploatate. Printre aceste pepiniere se numără și pe­piniera experimental de pe Valea Borcutului, aparținătoare Ocolu­lui silvic Baia Mare. Avînd o suprafață de peste 2 ha., ea a fost însi­­mînțată cu pini, castani comes­tbii­, și ferodendron (plută), ce se ex­perimentează pentru prima oară în regiunea noastră. Datorită În­grijirii date acestor loturi de cultură, buieții s-au dezvoltat bine și urmează ca în primăvara aceasta să fie transplantați la locurile des­tinate. IN CLIȘEU: Maistrul pepinierist Alexandru Săsăran măsurînd înălțimea puieților de pini ce vor fi transplantați în curînd. CyQOOGOOOQGQ&GOOOOCXZOOOOOOOOOOOCXXXXXzOCz&OOOOOOOCXXXzOOOOOO x>c>c><x>oooc><>o<>o<>o<>c><>öo<x>ö<><>c><><>o<>o<><><>^^d^d^d — Pe la noi, prin Lipău, cind s-a auzit de răscoală, in 1907, mi-a spus Dumitru Miri­șan, un bătrin cu 78 de ani bătuți pe muche, țăranul a sim­țit mai mult ca pricind că răb­darea trebuie să aibă margini și că nu trebuie să rabde me­reu să fie scuipat in obraz, ocărit și călcat in picioare, ca ceva de prisos în lume... Și chiar dacă pe la noi prin sat nu s-au sculat oamenii laolaltă contra boerilor, tot au fost miini care s-au ridicat răzvră­tite. Vorbea cu grai tremurat de bătrînețe și cu pauze mici in glas. In seara aceea in sediul gospodăriei colective „Pentru Socialism" din Lipău, doi bă­­trini născuți prin anul 1879, erau înconjurați de colectiviști. Intr-un moment potrivit, intră în vorbă și bătrînul Nicolae Matyaș: „ Sediul ăsta al gospodăriei, pe cînd eram eu tînăr, era castelul moșierului Bartolomeu Lévi... Aici unde stăm noi acum nu era îngăduit să calce picior de țăran încălțat în opincă... Colectiviștii și mai ales tine­rii ascultau parcă depănarea unui basm care s-a petrecut cu sute de ani in urmă și nu fapte reale, trăite de bunicii lor, acum 50 de ani — trăite pe vremea cînd după cum poves­tesc bătrinii, dumnezeul satului și al pămintului și al vieții era moșierul Levi Bartolomeu... — O dată-l dumnezeu să-l bată, că negru mai era la su­flet și spurcat la gură, izbucnește bătrînul Mir­ son, cind ii vin in minte toate cite se petrecură atunci. El și cu Matyaș și cu alții de-o seamă nu aveau pă­­mint și erau siliți de sărăcie să-și îndoaie spinările in fața moșierului, să se roage să pri­mească vreo bucățică de pă­­mînt în parte. „Indurarea" mo­șierului o plăteau apoi cu zeci de zile de clacă și cu găini duse plocon. Altfel nu primeau pămint nici măcar în parte. — Lucram pînă cădeam de pe picioare, suduiam pe dracul și pe moșier și ne rugam celui de sus... Dar pe semne cu omul sărac nu ține nimeni, nici dra­cul, nici dumnezeu... După o vară plină cu zile de clacă și cu trudă sosea toamna cu ro­dul. Trei părți lua moșierul și una noi. Și puținul acela care ne rămînea, ne sta furat de multe ori. — Și-l lăsați să fure în șiua mare sub ochii dumnelor-voa­­stre? sări un flăcăiandru care nu se mai putu stăpîni. — Ce să­ fi făcut?... Ochii ne erau plecați, gura uscată și în­chisă de foame și de frică. Atita ne mai trebuia să zicem ceva, că pe urmă nu mai pri­meam pămint și ne săreau și jendarii în spate, îi răspunse bătrînul Matyaș. Imi aduc bine aminte că în primăvara aceea a anului 1907, Vama Gheorghe s-a luat la harță cu moșierul in ajunul de paști... Erau niște paști sărace și flăminde, dar Gheorghe Var­a nici măcar așa n-a avut parte de ele, l-au ri­dicat jendarii tocmai cind popa slujea in biserică... Așa-i măi Dumitre? — Așa-i, aprobă bătrînul Mi­­rișan. Dar tu iți mai aduci aminte de Tohătan Ion, bătrî­nul, fie-i țărina ușoară?... Eram odată împreună cu el pe moșie să stringem niște buruieni la văcură că mugea de foame le­gată la iesle. Am strîns noi cu­ am strîns și cînd să mergem către casă, ne pomenim cu mo­șierul că vine drept la noi. N-am mai avut timp nici să fugim nici să ne ascundem. Ne văzuse. — Măi, bată-l dumnezeu să-l bată, făcu Tohătan.# (Parcă-l aud și acum.) Tocmai in mo­mentul ăsta l-a adus dracu peste noi... Moșierul s-a oprit la vreo zece pași, s-a uitat la noi, apoi cum era spurcat la gură a în­ceput să suduie și să urle: — V-ați apucat de tîlhării mă?... Puneți legăturile jos, dumnezeui și născătoarea!... N-auziți mă, trîntorilor?!?... M-am uitat la Tohătan, s-a ui­tat și el la mine, apoi am pus­egăturile jos. Ce era să facem. Pe urmă Tohătan a rămas drept, uiți tulut se la moșier. Se înverzise tot la față și se uita lung­ lung de parcă nu-l mai văzuse niciodată. Moșierul băgă de seamă și se răsti la el. . — Ce-ți holbi ochii mă, ca un bou cind il lovești între coarne?... N-ai mai văzut oa­meni pînă acum? Asta pusese capăt la toate. ■ < In loc de răspuns Tohătan se răsuci și apucă furca pe care o avea la îndemînă. . De ciudă­ , de mirare și de frică, moșieru­lui îi ieșiră ochii cu­ pumnii. Nici n-a apucat bătrînul Tohă­tan să facă doi pași că moșie­rul n-a așteptat. A intins-o la fugă­ mincînd pămintul. Părea că tot hotarul e prea strimt pentru ei... Ce s-a mai întîm­­­plat apoi cu bietul Tohătan nu vă mai spun că știți cu toții. Or, dacă nu știți, puteți bănui măcar... Cind bătrînul Mirișan, cînd bătrînul Matyaș povesteau sim­plu episoade de mult, din­ ti­nerețe. Din vorbele lor mi se închega în minte tabloul unui an greu din istoria satului lor. Un tablou viu, trăit, al frămin­­tărilor din 1907. Cînd am ple­cat din Lipău îmi mai stăruiau ■ în memorie vorbele bătrinului Mirișan: pe la noi prin Lipău, cînd s-a auzit de răscoală, în­­ 1907, țăranul a simțit mai mult ca pricind că răbda­rea trebuie să aibă mar­gini și că n­u trebuie să rabde să fie mereu scuipat in obraz, ocărit și călcat în picioare, ca cva de prisos in lume. Și chiar dacă pe la noi prin sat nu s-au scu­s oamenii laolaltă contra boierilor, tot au fost mirii care s-au ridicat răzvrătite. SORIN GELU AMINTIRI DESPRE 1907 Am simțit ca răbdarea trebuie să aibă margini..

Next