Pentru Socialism, mai 1957 (Anul 8, nr. 1033-1057)

1957-05-03 / nr. 1033

9 marea demonstrație a oamenilor muncii din Baia Mare cu prilejul zilei de 1 nai '(Urmare din pag. l­ d). ’ In tribuna instalată pe strada 17 Octombrie iau toti conducători ai organ­élor regionale și orășe­nești din partid și de stat repre­zentanți­i ai sindicatelor, activiști ai organ­iz­ațiilor de masă, mineri, muncitori, intelectualii și țărani m­uncilori fruntași. Pe multe piep­­turi strălucesc iibștihiâi patriei simbolurile recu­­pentru roadele m­un­cii lor: ordine și medalii. Fan­flația a intonat un marș de 1 Mai. Selfinul al deschiderii de­monstrației. Dinspre Piața Li­bertății se zărește inaintîn­d prima cólófána de de b­onătraniți. Pășind cu tete oric un grup de oameni ai munții, muuncitori, țărani, ii intelec­­tuali poartă cu demnitate frumoa­sa stemă ia patriei noastre dragi. Acest grup simbolizează unitatea ihoial-politica a poporului nostru ísíundtér. Aplauzele vii ce răsuna din tribună sînt saluturi sincere, primite din inimi, cu gîndul la Viața nouă, liberă și înfloritoare ce-o cunosc razi meleagurile noastre. Urmează îndată un alt grup, purtând un panou purpuriu, pe care litere albe Scot în relief ,,1 Mai“» Și iată, în um­­filâ, măreț șuvoi de steaguri — 200 de stegari aduc drapelele ro­șii iaie înfrățirii oamenilor mun­cii de pretutindeni și tricolorele drapele­iaie patriei române. Sub semnul pacii și socialismului ! Ropotul de aplauze cu care este Întîrmt­pin­at șuvoiul bogat de dra­pele se pierde acum în sunetul argintiu­­ al goarnelor pionierești și in răpăitul vesel al tobelor.­ Vin pionierii cu flori vii, fragede, ca­ii înviorează și mai mult totul, straintind fericiți spre tribună. Cravatele roșii, călcate cu multă grijă, fîlfîie în radierea, ușoară la vîr­tura. Fanfara a făcut — mar­șul pionieresc răsună acum pu­ternic, cristalin, în cadența vie a tobelor.­ Cu chipurile emoționa­te Vin­ în Urmă micilor trom­­petiști purtătorii tablourilor com­d­ucăto­­­rilor partidului și guvern­ulu­i nostru­. Cazul lor alegoric a ajuns și el în dreptul tribunei — un semn și din mâinile mici, porum­beii — cunoscutul simbol ial­pă­­ Cii----- își taue zborul, spre înăl­țimi. „fiți Sigilii dragi copii — spun parcă aplauzele cu care sunt primiți — noi veghem cu grijă ca Viitorul vostru să nu fie întune­cat nicicând de u­m­­bra unui nou­­ fitbal. Tot ce înfăptuim e pentru Vot, pentru pacea și viitorul gostfel“ Dragoste nețărmurita față de partid și guvern Fanfara revarsă din nou puter­nice acorduri de miarș. „Vin mi­nerii!“ se aude un freamăt. Trec minerii exploatării „Drapelul ro­șu“. Pășesc cu fruntea sus, mta­­idrî, în frumoasele lor uniforme de stăpâni al străfundurilor de munți. Mîndria lor e pe deplin­­ justificată. Sunt deținători ai dra­pelului roșu de exploatare minieră fruntașă pe ramura. In șuvo­iul drapelelor, plancardelor și tablourilor, zărim un panou pe care poți citi numele: Gheorghe Pa­taki, Ștefan Coci, Nicolae Găluș­­că și ale altor fruntași în produc­ție, care lucrează în contul anu­lui 1959, precum și numele lui Eugen Tomănicska, inițiatorul acțiunii „Să ridicăm nivelul min­ții locțiilor auxiliare la nivelul cerințelor producției“. După ce în cursul semestrului II 1955 acești harnici mi­neri au reușit să obțină cea mai mare producție de metale din istoria întreprinderii, — cu gîndul la sărbătoarea de. ‘azi, el a­ încheiat și primul tri­mestru al l acestui an cu noi vic­torii exprimate în însemnate can­tități de minereu dăruite patriei peste plan. In­tr­eaga stradă e un freamăt fie sfîrșit! Din­spre Piața Liber­tății vin coloane noi, scandînd lo­zinci despre unitatea de nezdrun­cinat a lagărului socialist î­n frun­te cu Uniunea Sovietică. Lozinci­le sînt însoțite de puternice urale și aplauze. In coloane compacte trec prin fața tribunei alți mineri de la întreprinderile „7 Noiem­brie“, , löZsa Béla“, „Petre Gheor­ghe“, trec elevii Grupului școlar sființef, schimbul de nădejde­­al zi­lei de filîifte. In tumultul aplauze­lor ce nu mai contenesc, răsună puternic, lozinci care exprimă dragostea față de partidul și gu­vernul nostru care conduc cu în­țelepciune poporul spre victoria socialismului. Pe drumul arătat de partid Printre șirurile de drapele ce străjuiesc strada de-o parte și de­­ altă, un «rnt torent de manifestanți înaintează spre tribună. Sânt har­nicii înftdtorî­iul uzinelor „1 Mai“ Ferneziu. Un steag mare, roșu, cu literele țesute-n laturi­, îți atra­ge atenția: e cel mai înalt simbol al hărniciei colectivului ce-l deține — drapelul roșu de întreprindere fruntașa pe ramură. Din când în când privirile celor din col­octia compactă îl mîngie cu privirea — pentru cucerirea lui sau luptat cu drag, cu stăruință. Un grup de muncitori pornit­ă un panou pe care au înscris ulti­mele victorii închinate zilei de 1 Mai. Cifrele dovedesc că în lun­na aprilie ei au ridicat Simțitor pro­ductivitatea muncii, peste cea pla­nificată, dovedind prin aceasta în­că o dată dotänrea lor deja tradu­ce în viață prevederile celui de al II-lea Congres al P.M.R. și ale Rezoluției plenarei C. C. P.M.R. di­ní decembrie anul tre­ab cut. In urgia reducerii prețului de cost al produselor, colectivul întreprinderii a­ realizat economii de peste 770.000 lei. Iată o parte din faptele brave ale acestui co­lectiv care este convins de juste­țea adevărului că sin­gura cale de ridicare a nivelului de trai este ridicarea productivității muncii și reducerea prețului de cost. Alt rând de drapele purtate de puternicul colectiv­­ al uzinelor „Gh. Gheorghiu-Dej“. Și ei iau te­­china­t sărbătorii internaționale a oamenilor muncii succese de sea­mă, îm­d­epliini­ mdu-și planul lunar cu 12 zile înainte d­e termen și realizând însemnate economii. A­­p­arițiia lor în fața tribunei este salutată cu puternice și vii aplau­ze. Manifestanții scandează lo­zinci despre unitatea de nezdrun­cinat dintre partid, guvern și po­­por urmate de însuflețite orale. Din tribună aplauzele se întețesc cînd se ivesc portretele unor frun­tași­­ ai uzinelor, printre care și Gheorghe Creștin, care cinstește ziua de 1 Mai lucrînd în contul a­­nului 1958. Echipa artistică a uzinei execu­tă în fața tribunei Un frumos dans popular. Coroama continuă să se scurgă impunătoare. Demonstran­ții poartă portretele conducători­lor partidului și statului nostru, portretele sului P­a­rtid conducătorilor glorio­comunist al Uniu­nii Sovietice și ale conducătorilor partidelor com­uniste și muncito­rești frățești. Sosesc alte coloane: Cooperativele meșteșugărești: „Ferometa­“, „Tehholemn“, „Tal­pa“, „Gutim­il“... Chipurile­­­ de­monstranților radiază de bucuria sărbătorii, de sentimentul nobil al datoritei îndeplinite cu cinste. Membrii cooperativelor meșteșu­gărești dau produse tot mai mul­te și de bună calitate, deservind cu conștiinciozitate cerințele popu­lației". Lucrătorii sfaturilor populare regional și orășenesc manifestea­ză cu bucurie exprimând hotărâ­rea lor de a-și dărui întreaga ca­pacitate pentru întărirea rolului organelor locale ale puterii de stat. Mereu spre mai bine! Privirile toate se îndreaptă a­­cum curioase spre deschizătorii unei noi coloane, placardă inscripția purtând pe o „O.C.L. Ali­mentara“. Coloana e întregită de un frumos car l alegoric, aranjat cu diferite produse alimentare. Un grafic uriaș indică creșterea volumului desfacerii mărfurilor. Față de 1952, oamenilor muncii le-au fost puse la dispoziție în 1956 cu 380 la sută mai multe produse alimentare. Un grafic oglindind o creștere impunătoare la comerțului nostru socialist e situat pe un­­ alt car a­­tegoric, aparținător O.C.L. produ­se industriale. Cu 220 la sută mai multe mărfuri au fost vîndute populației ca și în 1950. Ambele grafice dovedesc rodnicia efortu­rilor oamenilor muncii de la ora­șe și sate în lupta pentru făurirea unui tfiaj mai bun, înfrățiți cu muncitorii Sosește acum în fata tribunei coloana oamenilor muncii de pe ogoare care în cinstea zilei de 1 Mai,au raportat partidului în­semnate succese obținute în cam­panila agricolă de primăvară, în lupta pentru asigurarea belșugu­lui recoltei acestui am. Aduc cu ei salutul miilor de familii din cele 359 gospodării agricole co­lective și întovărășiri agricole, al harnicilor țărani muncitori din re­giunea noastră, care urmând cu­ încredere îndemnul partidului pă­șesc tot mai mulți pe făgașul so­cialismului. Srt fruimoa­te costume naționale un grup de tinere deschid coloana gospodăriei agricole colective din ArdiUsat. In timp ce vil aplauze­le salută sosirea, râturi, lozinca: „Trăiască alianța dim­itie clasa muncitoare Și țărănimea municii­toare, temelia statul nostru de­mocrat-popular!“ Vin sălte coloane de țărani muncitori. Costumată în­ prictul lo­cal, trece echipa culturală din­ Me­dra, cunoscută nu numai în în­treaga regiune, dar și în țară. Ea ia luat de curînd premiul doi pe țară la faza finală a concursului artiștilor amatori de la sate. Trece acum coloana tinerei gos­podării agricole colective „Petőfi Sándor“ din satul Coltău sat cu­ populație de naționalitate maghia­ră. Pe­­ fețele lor citești mândrite, mulțumire» Pentru ei — ca și pentru toți oamenii muncii dii­n orașele și sa­tele patriei —­ anii puterii popu­lare au adus unul din cele mai mărețe daruri: drepturi egale! Sa­tul lor, ca nenumărate state Cu populație romînă, maghiară, germană sau ucraineană, e in continuă înflorire. Pe străzi, în casele oamenilor s-i aiu aprins be­curile electrice, cooperativa a­­buiundă în cele mai felurite măr­furi, iar dacă ai trece petr-o sea­ră de-a lungul satului ai auzi su­te de aparate de radio etetted. Cu­ despre săteni, ca nenumărați alții de alte naționalități din țară și din regiune, și-iam­ găsit și ei urmînd cu încredere îndemnul par­tidului, calea cea mai­ sigură spre belșug — calea gospodăriei so­cialiste. »..Vuiet de aplauze din nou. Pe trei cai frumoși trei țărani mun­citori înaintează în fruntea coloa­nei comunei Groși. O vastă coloa­nă, din Satul Nou de Sus» In fața tribunei perechi de dansatori execută o învârtită, însoțită de „țipuritori“. Fac loc apoi altor coloane: G.A.C. „George Coș­­buc“ din Șomcuița Mare... Comu­na Lăspușel... Săcălășeni... Re­cea..» In straie naționale de sărbătoa­re țăranii muncii­ tori își perindă frumoase și lungi coloane. Adesea artiștii amatori execută dansuri populare în trecere. Sînt salutați cu drag. Fanfara a tăcut o clipă. A­poi peste împrejurimi a răsunat în­viorător cunoscutul marș al sporti­vilor. Patru motociclete — deschi­zătoare ale coloanei A.V.S.A.P. — înaintează paralel, purtînd fieca­re cite o literă din inscripția „1 MAI“. Trece coloana micilor aeromod­eliști și constructori de „vapoare“. Și în urmia lor, vîntul ce pică lacum s-ia înfiorat doar în falduri de drapele nenumărate, e prins, captivat în două parașute, mari, albe, Usiflîndu-le. Aplauze­le răsună în continuare, înaintea­ză coloana amatorilor de tir, cu puștile strînse pe umăr, pășind vio­, cadențat,­mează amatorii bărbatește. Le ar­de teletr­ansmi­­siuni, după care, impunătoare trec rîndurile motocicliștilor. Marșul sportivilor continuă să răsune viu. Spre tribună înaintea­ză coloane de sportivi ale asocia­ției pentru cultură fizică și sport „Energia“. Corpuri zvelte de­ ti­neri și tinere pășesc în ritmul marșului salutați CU drag prin aplauzele ce le însoțește trecerea. Cînd vezi masivele coloane nu poți să nu te gredești cu admira­ție la tăria poporului nostru mun­citor liber de Cătușele exploatării. Nu există forță care să împiedice mersul nostru înainte. Demonstrația ia sfârșit. Cunos­cuta melodie a „Internaționalei“ răsună solemnă, m­­ăiestoasă. Demonstrația de 1 Mai din a­­cest an a fost mai impunătoare ca oricând: Masiva participare a mii­lor de oameni ai muncii, plini de hotărâre sa dovedit uni­tatea de nezdruncinat dintre partid, gu­vern și popor, hotărîrea lor de a traduce în viață cu fermitate poli­tica înțeleaptă a partidului de în­florire continuă a patriei noastre d­ragi, de întărire a rolului ei în puternica familie a țărilor lagă­rului socialist. Demonstrația muncitorilor de la uzinele :,Gh­. Gheorghiu-Dej" i PENTRU SOCIALISM L a Cărei Sărbătorirea Zilei de 1 Mai ia Cărei, s-a transformat într-o mi­nunată manifestare a prieteniei dintre oamenii muncii români și maghiari, într-o puternică mani­festare a hotăririi lor de neclintit ca strîns uniți sub conducerea par­tidului să obțină noi succese pen­tru traducerea în viață a măsurilor luate de Congresul al doilea al partidului și de plenara CC. al P.M.R. din decembrie 1956. In parcul de cultură din locali­tate s-au adunat peste 6.000 de persoane care într-o atmosferă pli­nă de entuziasm și-au manifestat solidaritatea cu lupta hotărîtă dusă de popoarele țărilor lagărului so­cialist în frunte cu Uniunea So­vietică, pentru zădărnicirea planu­rilor aventuriste ale cercurilor im­perialiste din occident. In cadrul mitingului a luat cu­vântul tovarășul Sighismund Ro­­vacs, prim-s­ecretar al comitetului raional de partid, care a vorbit despre succesele cu care a fost în­tâmpinată această zi de sărbătoare de oamenii muncii din patria noa­­stră, de cei din­ raionul Cărei în lupta pentru­ creșterea producției și a productivității muncii, pentru reducerea prețului de cost și rea­lizarea de economii, precum și pen­tru terminarea la un înalt nivel agrotehnic a însămînțărilor de pri­măvară. In cinstea zilei de 1 Mai centrul mecanic Cărei și-a realizat planul în proporție de 102%, colectivul fabricii Ardealul 1 î8%, succese ase­mănătoare fiind obținute și în ce­lelalte­­ întreprinderi din raion. In afară de alte succese la G.A.S. Cărei s-au plantat 6.000 salcâmi pentru perdele de­ protecție. Despre importanța zilei de 1 Mai și succesele obținute de partifenii muncii în­ întîmpinarea ei a vorbit în limba maghiară tov. Ștefan Ró­bert, secretar al comitetului raional de partid. Oamenii muncii de pe ogoare au întâmpinat 1 Mai cu pioftul de în­­sămînțări îndeplinite Ana Dan Ziua de 1 Mai î­n regiune La T­î­r­g­u Lăpu­ș In dimineața zilei de 1 Mai, fan­fara și echipe de tineret irttoriînd marșuri ale clasei muncitoare și cîntece revoluționare au parcurs străzile comunei Tîrgu Lăpuș, ves­tind marea sărbătoare a celor ce muncesc. In jurul artei 9, coloane și gru­puri de o­ameni ai muncii se-ndrep­­tau spre arena sportivă unde avea să aibă loc mitingul organ­izat în­ cinstea zilei de 1 Mai. Erau de față Colectivele întreprinderilor „I. C. Frimu“ și „Lăpușana“ din loca­litate, delegați ai întreprinderilor miniere din raion, colectiviștii din Tîrgu Lăpuș, țărani muncitori din localitate și din comunele și satele din jur. Frumoase costume naționale ro­mâne și maghiare specifice raionului au dat un colorit pitoresc arenei. In cadrul mitingului a vorbit tovarășul Ilie Ungur, secretar al comitetului raional de partid, care a trecut în revistă succesele eb|­­ riste de forțele iubitoare de pacte din lumea întreagă în lupta pentru apărarea păcii. El a subliniat re­zultatele cu care oamenii muncii din raiofl au cinstit ziua de 1 Alai. Muncitorii de la întreprinderea „Steaua roșie“ — Cavnic, „Bela Breiner“ — Băiuț, „I. G. Frimu"” — Lăpuș și-au depășit angajamen­tele luate în întîm­pinarea zilei de 1 Mai. Echipa condusă de Pop Gheorghe II de la Cavnic și cea a lui Simion Dosenciuc de la Bă­­iu­ț au obținut depășiri de peste 20%­ la înaintare. Intr-un sector cu ocazia schimbului de onoare or­ganizat în ciinstea lui 1 Mai, echi­pele conduse de comuniștii Ioan Pop și Nicolae Pop, brigada ate­­mistă în frunte cu Andrei Nechită și multe altele au obținut impor­­tante depășiri de plan. Cu importante realizări au în­tâmpinat ziua de 1 Mai și țăranii muncitori de pe ogoarele raionu­lui care în frunte cu membrii celor 7­ gospodării­­ agricole colective și 17 întovărășiri au luptat pentru a termina la un înalt nivel agroteh­nic însămînțările, au realizat pla­nul de selectare la carne în pro­porție de 104% și au obțin­ut în­semnate succese la îndeplinirea planului de achiziții. La Lutia de Sus în ajunsul lui 1 Mai a fost inaugurată o nouă întovărășire. In numeroase b­ilduri vorbitorul a fost întrerupt de aplauze furtu­noase. Mitingul de 1 Mai al oame­nilor muncii din Tîrgu Lăpuș s-a încheiat printr-u­n bogat program artistic prezentat de corul și echi­pele de dansuri ale școlilor române și maghiare din localitate. (prin telefon de la Nistor Chira și Ioan MUreșan) La Vi­ș­e­u Vișeu de Sus frumos împodobit părea mai Vesel­ia în alte zile. Pe toate clădirile își fluturau îm­ v­înt bogatele lor falduri steaguri roșii și tricolore. Pe fațadele clă­dirilor erau așezate cu grijă por­trete ale marilor dascăli ai clasei muncitoare, ale conducătorilor par­tidului și guvernului patriei noa­stre dragi, portrete ale con­ducăto­­torilor P.C.U.S. și ale membrilor guvernului U.R.S.S. precum și ale conducătorilor partidelor comuniste și muncitorești din lumea întreagă. Curînd după ora 9, pe arena spor­tivă din localitate intră primele co­loane de muncitori, tehnicieni și funcționari din Întrerprin­derile și instituțiile din localitate. In frunte cu pionierii, apare o lungă coloană a elevilor. Curînd arena a îmbră­cat um aspect deosebit. Se scandau lozinci din tnic de piepturi,­­ ia 10. 1rr aplauzele celor peste 3.500 de oameni ai muncii adunați pe arenă, la tribună urca membri ai comitetului raional de partid și ai comitetului executiv al sfatului popular raional, fruntași în pro­ducție, fruntași ai recoltelor boga­te, reprezentanți ai organizațiilor de masă, conducători de întreprin­deri și instituții, etc. Corul casei raionale de scuitură intonează Imnul de stat al R.P.R. și Imnul de stat al U.R.S.S. ia apoi cuvântul tov. Petre Chindriș, președintele comitetului executiv al sfatului popular raional care decla­ră deschis mitingul și dă astei cu­vântul tovarășului Ioan Sîrbu, prim-secretar al comitetului raional de partid, care vorbește despre semnificația zilei de 1 Mai, ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc, insistând asupra reali­zărilor cu care oamenii muncii din raionul Vișeu au întîm­­pinat această măreață zi de sărbătoare. Cuvân­tarea tov. I. Sîrbu a fost viu a­­plauidată de cei prezenți, care și-­au manifestat solidaritatea cu forțele progresiste din lumea întreagă în lupta pentru asigurarea păcii. A urmat apoi un­ reușit program sportiv executat de elevii școlilor române, maghiare și germane din localitate, și un bogat program cul­tural prezentat de echipele casei raionale de editură, a întreprinde­rii U.R.S. și a școlilor din oraș. (prin telefon de la Gh. Simon și A. Daltă) I­n Țara O­așului Parcă toate florile de pe plaiu­rile Oașului s-au adunat în sala căminului cultural din Negrești. C­înd oșenii se îmbracă o sărbătoa­re e imposibil să nu ai această imp­resie. Tineri și bătrîni gătiți cu grijă a­u venit azi să sărbătorească ziua de 1 Mai: bărbații cu pălări­ile înflorate, femeile cu basmale viu colorate și cu ii meșteșugit lu­crate. E duminica dinaintea zilei de 1 Mai. Sute de localnici, țărani munc­itori, muncitori de la întreprinderi­le locale, profesori, medici, funcți­onari au participat la adunarea fes­tivă de 1 Mai. Vorbește despre importanța acestei zile tovarășul Pa­vel Bozga, prim-secretar al Comite­tului raional de partid Oaș. El a vorbit printre altele și despre victoriile poporului muncitor din țara noastră. — Să ne uităm nu mai departe decit aici împrejurul nostru, înain­te, cînd burghezia era stăpînă în țara noastră, pe hartă. Țara Oașului era o pată neagră. Sărăcia, neștiința de carte, bolile sociale, cople­șeau viața oșenilor. Iar acum, de c­înd în țara noastră e stăpîn poporul muncitor care nu s-au schimbat și prin părțile acestea! Cei din sală ascultă cu multă atenție. Bătrînii dau din cap o a­­ducere aminte. Da, era grea viața oșanului. In munții lor atît de bo­gați ei nu puteau munci. Trebuia s­ă meargă în alte părți ale țării sa muncească pe cîteva măji de porumb pentru iarnă. Și acum! Regimul de­mocrat-popular a deschis cariere, mine, unități de industrializare a lem­nului. Mulți oșeni muncesc și la în­treprinderea „Oșana" prin care se valorifică bogățiile locale. Viața fi­ilor oașului se luminează mereu. Iată exemple nenumărate: dacă în 1944 erau în aceste părți peste 18 mii de analfabeți, acum ultimii 1.6­00 neștiutori de carte cici au mai rămas sînt înscriși în cursuri de alfabetizare; dacă acum 12—13 ani nici nu se știa ce-i aceia un cămin cultural, sînt în raion în prezent 26 de asemenea case de cultură; asistența sanitară s-a dezvoltat an de an — sînt în Oaș 10 case de naștere, 11 dispensare comunale, iar la reședința raionului a intrat de curînd în funcțiune un nou spital mare modern. Oșenii pășesc cu încredere pe calea arătată de partid, aceea de a munci în comun ogoarele lor dobîndite prin reforma a­­grară. Pînă acum sînt în raion 39 gospodării colective, întovărășiri agricole, zootehnice sau pomicole în care lucrează 1.800 de familii. Numai în răstimpul de la 1 februarie—20 aprilie au mai intrat în aceste unități agricole socialiste peste 560 de familii și s-au înființat încă 8 întovărășiri. Multe comune au­ fost electrificate, radioficate. Dar nu poți arăta în cîteva rînduri prefacerea adîncă ce s-a pe­trecut în viața oamenilor de pe aici. Pentru aceasta ar trebui să vii a­­ici în Oaș, să asculți doinele triste despre viața de altădată a oșenii­lor, să spuniă ei înșiși despre viața lor de acum; ar trebui să-i vezi cu altă însuflețire aplaudă el cuvintele spuse de primul secretar c­are a vorbit despre dezvoltarea continuă a patriei noastre... Apoi pe scena căminului cultural echipa artistică, își începe pro­gramul. Pe ulițe cetera?» cheamă flăcăii la horă. Bucuria, voia bu­nă se întinde peste tot satul, peste tot Oașul mai abiuir ca în alte părți. Azi e mai mult decît duminică — zi de odihnă. Azi se sărbăto­rește ziua de 1 Mai. I. PLF.AVA Cdrui căminul cut furat din comuna Pomi­c"?sințind tinteci popi­­lare in Piața Libertății Vineri, 3 mai 1957 L­a . Peste 1.000 de oameni ai muncii din centrul de raion și localitățile din jurul Tășnadului se­­adunase­­ră în sala cinematograifului „Uni­rea“ pen­tru a asista la sărbăto­rirea zilei de 1 Mai. La masa pre­­zidiuilui iau luat loc membri ai co­mitetului raional de partid, al co­mitetului executiv al sfatului popular național, reprezentanți ai organizațiilor de masă, fruntași în producție și fruntași în lupta pentru recolte bogate. După ce fanfara sa intonat Imnul de strat al R.P.R. și Imnul de stat al U.R.S.S., ia luat cuvântul tova­rășul Ludovic Mîrza, prim-secre­­tar r al comitetului raional de par­tid, care a vorbit despre succe­sele cu care ia fost întâmpinată ziua de 1 Mai de oamenii muncii din patria noastră, a scos în evi­dență realizările oamenilor mun­cii din raionul Tășnad în cinstea acestei sărbători. Cooperativa .. de producție meșteșugărească, „Me­talul“ și-a depășit cu mult planul de producție pe luna aprilie reali­zind o economie de­ 3.200 lei; coo­perativă „1 Mai“ și-a depășit pla­nul producției globale cu 9 La su­tă obținând o economie de 2.500 lei, cooperativa „Progresii­.“ realizat planul în proporție și­ ia de ii ș­ii a d 130 la sută etc. Țăranii muncitori de pe ogoa­rele raionului iau îfittifipu­t ziua solidarității internaționale ia celor ce muncește terminând în întregime însămînțările de primăvară. „Peste 2.500 fii ai țăranilor muncitori din raion — ia arătat vorbitorul — intrând în anii regi­mului democrat popular pe porțile larg deschise ale școlilor medii și superioare iau devenit medicii, profe­sori, învățători și tehnicieni. Nu­mai îm satul Giungi, de pildă,, s-­au ridicat în sânul democrației populare 12 profesori­, 6 medici, 18 învățători și 9 ofițeri. In raion s-au construit­ peste 2.500 clase noi, s-au clădit 12 cămine cultu­rale și s-­au ord­enajiat raite 20» Pentru copiii statelor s-sau mai con­struit 10 școli“. In limba maghia­ră a vorbit tovarășul Plaiul Klep­­rner, secretar al comitetului raio­nal de partid. In continuare s-ia prezentat un variat program cultural dat de sindicatul muncitorilor din învă­țământ și echipe culturale din în­tregul raion. Seara ia avut loc un carnaval al tineretului. La Satu Mare (Urmare din pag. l-a), structorilor de pe șantiere, 300.000 bucăți cărămidă arsă și au redus prețul de cost al acestora cu 3%. Se apropie de tribună un șir lung de mașini agricole conduse de tinerii și tinere de la gospodăria agricola de stat. Printre ele se remarcă în prim plan o combină urmată de numeroase tipuri de tractoare care trag după ele diferite mașini agri­cole. Toate acestea exprimă uria­șul avînt al mecanizării agricultu­rii patriei­ noastre și sprijinul ra­cordat țărănimii de către clasa muncitoare. La sărbătorirea lunii 1 Mai au ve­nit să demonstreze alături de mun­citori sute de colectiviștii din Pău­­șeștii, Mădăras, O­ar, Culciu Mare etc., îmbarcați în propriile lor camioane. Lozincile purtate de ei reliefează hotărîrea lor de a lupta și mai dîrz pentru creșterea pro­ducției agricole, pentru a vinde statului cantități cit mai însemnate de produse agricole, ca prin a­­ceasta să contribuie și mai mult la întărirea alianței cu clasa mun­citoare. Intîmpinind această zis muncitorii din gospodăriile de stat, colectiviș­­tii și țăranii individualii au rapor­tat cu bucurie terminarea însămte­­țărilor de primăvară. Prin aceasta raionul Satu Mare s-a situat raion fruntaș pe regiune pe campania de primăvară. Echipe de dansuri, în costume na­ționale romînești sau ale minorită­­­ților naționale, descriu coloanele festive ale multor întreprideri. Vo­ioșia animă rîndurile miilor de de­monstranți. Veseli și plini de încredere în viitorul lor fericit, împreună cu profesorii și învățătorii lor trec elevii și elevele de la școlile medii și elementare din oraș, care sub îndrumarea cadrelor didactice au ■întâmpinat zi­ua de 1 Mai cu succese în însușirea temeinică noi a cunoștințelor predate. In coloana sărbătorească a de­m­ob­sticației de 1 Mai sânt lucrătorii din comerțul de stat lo­xi­cal. Ei sunt mum­bri de contribuția importantă pe care o dau la buna aprovizionare a oamenilor muncii, la ridica­re­a continuă a bunăstării lor. Volumul mărfurilor desfăcute de comerțul de­ stat local va în anul acesta cu mult mai mare și decît­­ anul trecut. Printre oamenii muncii pe chipurile cărora strălu­cește în această dimineață de mai bucuria vieții noi, succesele muncii închinate păcii și socialismului, sînt zeci și zeci de lucrători pe târîmul sanitar. Zi de zi ei își de­dică priceperea și cunoștințele no­bilei sarcinii de ocrotire a sănătății poporului. Demonstrația oamenilor muncii din orașul Satu Mare s-a încheiat cu tradiționala paradă plină de prospețime a sportivilor. Ei de­monstrează caracterul larg de mase pe care l-ra luat mișcarea de cultu­ră, fizică și sport în țara noastră în anii regimului democrat-popu­lar. Un grup de sportivi Tv­ #1, i

Next