Pentru Socialism, iunie 1957 (Anul 8, nr. 1058-1083)

1957-06-01 / nr. 1058

X 1 Iunie - ZIUA INTERNAȚIONALA­­ COPILULUI T»T+T<»T*.»T+T*> 1 Iunie — Ziua internațională a copilului se desfășoară sub semnul solidarității tuturor oa­menilor cinstiți din lumea întrea­gă care luptă pentru pace și prietenie între popoare, pentru viitorul fericit al tinerei genera­ții. Anul acesta Ziua internațio­nală a copilului se sărbătorește în condițiile luptei a milioane de părinți cinstiți de pe întreg glo­bul pămîntesc, care sprijină și se alătură cu toată ardoarea campaniei pentru interzicerea experințelor cu armele nucleare, luptînd pentru ocrotirea vieții și fericirii generației viitoare. Minunată este pilda statului sovietic în ce privește grija pen­tru asigurarea unei vieți fericite copiilor celor ce muncesc. Parti­dul și guvernul sovietic acordă o excepțională atenție educației co­pilului, ocrotirii sănătății lui. Această imensă țară se poate a­­semăna unei uriașe grădini, un­d­e copiii — florile — cresc sub­­ grija părintească a întregului po­por. Cele mai frumoase bucurii ale copilăriei le sunt asigurate. Nu în toate țările lumii însă, vîrsta copilăriei înseamnă și fe­ricire. Acest drept la copilărie fe­ricită a fost smuls milioanelor de copii ai oamenilor muncii din țările capitaliste și din cele sub­jugate de imperialiști. In Algeria — colonie a capita­liștilor — peste 80 la sută din copii sînt sortiți analfabetismu­lui; în Japonia nenumărați copii sînt vînduți ca simple obiecte, prețul lor fiind adesea mai mic decît al unui cîine de rasă; în Cipru, copiii sînt schingiuiți și arestați de colonialiștii englezi. Bilanțul pe care-l facem în ța­ra noastră cu prilejul Zilei in­ternaționale a copilului, vorbește despre marile realizări pe care le-am cucerit în anii democrației populare. Ocrotirea copilului este o preocupare de seamă a partidului și guvernului nostru. Mii de case de nașteri, dispen­sare, spitale pentru copii, cămi­ne de zi, etc. ce împînzesc în­treaga țară, sînt tot atîtea do­vezi că în patria noastră au a­­pus pentru totdeauna acele zile , cînd mamele muncitoare nășteau­­ în chinuri și mizerie, fără nici o i­nsistență medicală. Ca rezultat­­ al înfăptuirilor obținute pe tărî­­­­mul ocrotirii mamei și copilului, i­mortalitatea infantilă în ultimii­­ ani a scăzut aproape la jumătate , față de 1948. Asigurarea hranei­­ și îmbrăcămintei pentru copii nu­­ mai este o problemă de nerezol­­­­vat pentru părinți, ca în trecut.­­ Statul prin ajutoarele familiale,­­ sprijină familiile cu­­ mulți copii , și acordă premii mamelor care­­ au născut 10 copii. Colțurile cele mai pitorești ale țării — la munte, la mare — un­de altădată huzureau doar bogă­tașii, cu odraslele lor, sînt azi centre de recreere a copiilor oa­menilor muncii. Taberele pionie­rești împînzesc în zile de vacan­ță întreaga țară. Și în regiunea noastră în curînd vor răsuna din nou cîntecele în taberele de la Sighet, Coștiui, Baia Sprie din nenumărate alte locuri pita­și­rești. Copiii oamenilor muncii din o­­rașele regiunii au la dispoziție case ale pionierilor, în cadrul că­rora se bucură nu numai de ne­numărate condiții de distracție, dar și de educație. Au fost crea­te biblioteci anume pentru copii, unde fiecare din ei găsește car­tea cea mai potrivită vîrstei și preocupărilor sale. Tot pentru ei, la Baia Mare pe lîngă Teatrul de Stat a fost creată o secție de teatru de păpuși; asemenea teatre de păpuși mai există de altfel și în majoritatea centrelor de ra­ioane, ba chiar și la țară, cum e, de pildă, cel din Sanislău. Pe tot cuprinsul regiunii vei întîlni nenumărate unități de o­­crotire a copilului, unde li se a­­cordă tot ce poate contribui la creșterea lor sănătoasă și la for­marea caracterului lor. Creșteți fericiți dragi odoare! Este datoria sfîntă a noastră, a tuturor celor ce muncim cinstit, să vă asigurăm un viitor fericit, lipsit de griji. Pentru viața voas­tră fericită, nimic nu-i prea scump, nici un efort nu trebuie precupețit! -v.- • WWWVWA\» Timpul probabil pentru urmă­toarele trei zile. Vremea în încăl­zire ușoară și treptată, cu cerul senin mai mult în cursul nopții, înourări mai accentuate în după­­amieze cînd vor continua să cadă averse de ploaie. Temperatura în creștere ușoară, minimele vor fi cuprinse între plus 4 șî 12 grade, iar maximele între plus 17 și 22 gradej ' Colectivul coo­­perativei „Mon­diala" din Satu Mare a pregătit noi surprize pen­­tru copii cu pri­­lejul „Zilei co­pilului". UN CLIȘEU: O parte din no­ile modele de ar­ticole de îmbră­căminte pentru fetițe, care au fost confecțio­nate de acest harnic colectiv. Micile școlărițe vor să facă șî ele o bucurie celor care se ocupă de creșterea și educarea lor. Iată Ie culegînd flori care vor fi oferite mamei dragi, educatoarei iubite, sau care le vor îm­podobi căminul. După orele de clasă, distracțiile din pauză sînt binevenite. UN CLIȘEU, un grup de eleve din clasa II-a de la Casa de copii din Satu Mare, se joacă cu mingea, pregă­tndu-se pentru viitoarele concursuri de volei. Elevii și elevele școlilor din regiune au pregătit bogate programe cultural-artistice pentru „Ziua copilului“. IN CLIȘEU: Se fac ultimele repetiții la un exercițiu de gim­nastică. Cilia la RaM­a: — Al VIII-lea Congres al Consiliului Gene­ral al Sindicatelor din Japonia. „ZIUA COPILULUI“ într-o comună La Școala mixtă de 1 ani din comuna Apa s-au făcut intense pregătiri în vederea întîmpinării Zilei Internaționale a copilului. Clasele a V-a și a VII-a sub în­drumarea instructoarei superioa­re de pionieri Stela Mărcuș, împre­ună cu copiii de la grădiniță au pregătit un bogat program artis­tic cu piese de teatru, cîntece și dansuri.­­ „Primii pași" este titlul revistei literare a școlii, editată și ilustra­tă in întregime de micii „literați“ ai școlii din comună. Primul nu­măr al revistei cuprinde versuri epigrame semnate de cei mai har­și nici elevi ca: Vasile Bărbuș din clasa VII-a președintele comitetu­ La serbarea care va avea loc în ziua de 2 iunie în cadrul adunării populare se vor distribui micilor vlăstare cadourile pregătite sub în­drumarea comisiei de femei, care condusă de tovarășa Chiș Florica, candidată de partid, a desfășurat o vie activitate pentru pregătirea prăjiturilor, bomboanelor, jucării­lor și alte surprize pentru copiii din comună, lui de redacție, Vezentan Rodica din clasa IV-a și alții. In cinstea Zilei copilului s-a pregătit al 2 Ua număr al revistei. La comitetul de redacție au sosit numeroase ma­teriale pentru acest număr, mai bune poezii și epigrame Cele vor fi trimise și „Scînteii Pionierului“. R­espectă cuvîntul dat Răspunzînd chemării la între­cere socialistă a combinatului chi­mic „I. V. Stalin" din orașul Vic­toria, colectivul de muncitori al u­­zinelor „1 Mai“ Ferneziu și a luat angajamentul de a îndeplini planul anual în 11 luni, de a ridica pro­ductivitatea muncii, de a reduce prețul de cost, de a da peste plan 1.000 tone de acid sulfuric și de a realiza pe lîngă altele un bene­ficiu de 1.500.000 lei. Datorită întrecerii care se des­fășoară cu mult elan, în afară de faptul că au depășit — pînă acum — prevederile planului cu 10,8 la sută și au redus prețul de cost al produselor cu 2,62 la sută, s-au mai realizat din angaja­mentul luat 800.000 lei iar secția de acid sulfuric beneficii, a dat 539 tone de acid sulfuric. Așa înțeleg muncitorii de la u­­zinele ,1 Mai“ să-și respecte cu­vin­tul dat. Se califică noi cadre de mineri Conform unei ho­­tărîri a Consiliului de Miniștri, și în ca­drul exploatării mi­niere „Iozsa Baia Sprie, se Béla“ va deschide o școală cu durata de un an, școală care va cali­fica ajutori min­ri și mineri. Elevii vor primi masă și rechi­zite gratuit, iar uni­formele le vor plăti în rate în termen de un an de ziile. Orele de practică li se vor plăti conform uiului pe care-l sala­va realiza echipa în ca­re vor lucra. Elevii familiști vor salariul tarifar primi și pentru orele de curs teoretic. Aceste a­­vantaje deosebite au făcut să se înscrie pînă în prezent la aceste cursuri 42 de elevi. Printre ei a­­mintim pe Ciprian Buticaș, Jurj, Marin Gheorghe Iacov, Ion Preda și Petru Borodi. Dezvoltarea con­tinuă a exploatării miniere „Iozsa Bé­la“ și progresul teh­nic, cer oamenii din ce în ce mai price­puți. Ca să miner, dulgher de vii de mină, muncitor la Rotație ori­ prepara­tor, ai nevoie pe lîngă practică și de cunoștințe teoretice care te ajută în o­­rientarea și rezolva­rea celor mai com­­plexe probleme A­cest lucru a fost în­țeles de o serie de oameni din cadrul exploatării. Astfel, în prezent cursurile de calificare gradul întîi și doii sîut ur­mate de 165 de per­soane ce se califică în diferite meserii. Dintre aceștia 29 sînt ajutori mineri și ajutori dulgheri de mină, iar 32 mi­neri și dulgheri Mi­nerii Dumitru A­­chim. Matei Balog și AAihai Drincal sînt cei mai buni e­­levi ai cursului de calificare gradul doi. Dintre dulgherii de mună cei mai buni la învățătură sînt tovarășii: Martin Molnár, Al. Mayer Surse de însemnate venituri Pentru dezvoltarea gospodăriei lor și pentru ca la finele anului să poată împărți o sumă cît mai ma­re de bani pentru e­i colectiviștii din comuna zi­muncă, Tiream, raionul Cărei, au hotărît să înfiin­țeze o crescătorie de păsări și vaci. încă de la începutul lunii au cumpărat 160 gîște de la care nu­mai după două săptămîni au ob­ținut 13,50 kg. pene. Valorificate ele vor aduce un venit frumos gos­podăriei. Tot la începutul lunii au mai cumpărat 8 vaci de rasă Sie­­menthal, dintre care unele dau zil­nic cîte 16 litri lapte. ț Să fie interzisă experimentarea armelor ter­mo-nucleare Sub auspiciile comitetului gional de luptă pentru pace și re­comisiei de femei a sfatului popu­­­lar orășenesc, ieri după-masă în sala cinematografului „Flacăra“ din Baia Mare a avut loc o adunare publică cu prilejul căreia locuito­rii orașului au cerut interzicerea experiențelor cu armele termo-nu­­cleare. In cadrul adunării, a vor­bit tovarășul Hie Jean, membru în Comitetul Național pentru a­­părarea păcii din R­P­R. Participanții la adunare au a­­dresat următoarea moțiune Comi­tetului Național de luptă pentru Pace din R P.R.: ..Noi, cetățenii orașului Baia Mare, întruniți azi, 31 mai 1957, în adunarea publică, condamnăm cu toată hotărîrea manevrele cer­curilor imperialiste care încearcă să arunce omenirea într-o ca­tastrofă fără precedent în istoria omeniriii. Cerem încetarea experi­ențelor cu armele nucleare și in­terzicerea totală a acestor arme de exterminare în masă. Sprijinim din toată inima și cu toate puterile noastre propunerea Uniunii Sovietice de a se înceta experiențele cu armele nucleare și pentru interzicerea totală a lor. O­amenii muncii din regiunea Baia Mare, care alături de întregul popor din țara noastră, își făuresc o viață nouă și fericită, sprijină din toate puterile politica de pace dusă de guvernul Republicii Popu­lare Romîne. Pentru fericirea noastră, în nu­­mele vieții și al progresului, pen­tru viața și viitorul copiilor noș­tri, cerem să se pună capăt expe­riențelor cu armele nucleare. Asigurăm Comitetul Național pentru Apărarea Păcii din R.P.R. că alături de toate forțele iubitoare de pace din lumea întreagă, nu vom cruța eforturile noastre pen­tru a lupta ca în lume să triumfe binele asupra răului, pentru în­cetarea experiențelor cu arme m­-­ aloane, ca să se pună capăt înar­mărilor și să se interzică armele a­­tomice și cu hidrogen. Trăiască forțele iubitoare de pa­­ce din lumea întreagă!“ i=s­a­u . Agenția sud-viet­­nameză de informa­ții anunță cu o oa­recare mîndrie că în curînd ultimul detașament de tru­pe franceze care se mai găsește pe teri­toriul de sud Vietnamului va părăsi țara și că odată cu acesta vor pleca și­­ experții militari“ . Ziarele din Tai van critică cu comportarea asprime a uto­rităților americane în cazul sergentului Reynolds din arma­ta Statelor Unite, care a ucis fără nici un motiv pe un chinez. Astfel, zia­rul „United News“ scrie că Daily nu poate fi ceva mai „R­e­c în prezent două treimi din posturile de răspundere din organele vest-germane judiciare sunt deținute de foști ju­decători și procurori hitleriști, dintre care majoritatea au con­damnat la moarte mii și miii de cetă­ schimbaț s francezi care mai rămăseseră în capi­tala Vietnamului de sud. Să nu se crea­dă cumva că condu­cătorii sud-vietna­­mezi au făcut vreun act de eroism ca să-și scape ;ara de colonialiști. Nu. In momentul de față în Vietnamul de sud am tîrziu, nedrept sau mai re­voltător decit crima lui Reynolds și își exprimă indignarea față de autorităților atitudinea ameri­cane, care l-au pus în libertate pe cri­minalul Reynolds și protestează împotri­va faptului că State­le Unite încalcă drepturile omului, c­u­n­o­ș­t­i­n­ țeni din țările ocu­pate vremelnic de Wehrm­achtul fas­cist. Printre aceștia se numără, de pildă, și fostul hitlerist din procuror Ham­burg, Skok, „recunoștință“ Drept pen­tru meritele sale fa­ță de Hitler, ciracii lui Adenauer, l-au ta­pîn­i­i se găsește un im­portant gru­p de experți militari a­­mericani care desfă­șoară o intensă ac­tivitate de instruire a forțelor militare sud-vietnameze. Deci, după cum ve­deți, s-au schimbat numai stăpîniți, iar sluga tot... sluga a rămas. „Faptul că Reynolds a fost achitat — su­bliniază ziaru­l — pune în discuție se­riozitatea legilor a­­mericane“... Ca­m tîrziu își dă ziarul „United Daily News“ seama de „seriozitatea“ legi­lor americane. Dar, vorba aceea, mai bi­ne mai tîrziu decît niciodată... ț ä“ avansat la postul de.. procuror principal! Așa că Hitler poate dormi liniștit, n-a reușit Adenauer să-l strîngă de gît — așa cum a declarat că ar fi vrut s-o fa­că — dar reușește în schimb să-i strîn­gă în jurul lui pe ucenicii săi. Bălța — un sat între munți, cu case curățele. Din curți, la salu­tul trecătorului i se răspunde cu tradiționala urare băieșească: „Noroc bun!" E sat de mineri, în care anii puterii populare au lă­sat urmele puternice ale vieții mai bune. De data asta însă mi-am pro­pus să vă înfățișez cîteva aspecte, nu din viața nouă a minerilor, nici din străfundurile munților în care ei se străduiesc zi cu zi să obțină noi și noi succese pentru ei și pentru patria lor nouă. In­tr-o altă viață vă chem să pă­trundem, în lumea celor, mici, în lumea fiilor de minerit . Să facem un mic popas in lu­mea cîntecului și jocului unde ne îmbie să pătrundem un zvon de melodie ce răzbate din grădinița de copii pînă în stradă. Intrăm. Ca un buchețel de boboci de flori, în față­ si apar 30—40 de mici odrasle. O clipă ne privesc sur­prinși, apoi vocile li se contopesc intr-un singur ton: „No­roc bun!“ Sînt doar, ții de minerii —­ E corul nostru — ne lămu­­r­ite zîmbind educatoarea Aure­lia Marcu — Poimîine e ziua lor și facem ultimele repetiții pentru serbarea ce o vor închina mămi­cilor. .. Intre timp, remarc un mic amă­nunt. Pe o masă lungă, in apro­­pierea ușii sunt aranjate unul­îngă altul multicolorele gh­ozdă­­nașe în care copiii și au merindeat Pînă acum vreo a dus zece ani, pe ulițele Băiței, copiii mer­geau la școală (de grădiniță era departe de a fi vorba) cu cărțile vîrîte în trăistuțe , de cinepă sau ascunse printre zdrențele vreunui surtuc „moștenit" de la tata... O fetiță, cu cozile părului aurii prinse într-o funduliță albă, a ie­șit în față. E Rodica Sindreștean­u aici însă toți o știu pe numele de Danda. Recită „M-am sculat la ora 7". Ca să nu gîndească cumva, cineva, că nu știe bine poezia, o spune pe nerăsuflate.­Mai iese un copilaș: Ghiță Să­­lăjan — cit­e de mic, are loc în privire recitind „Micul coreean“. Recită și alții: Petrică Crișan, Zamfira Matei, alții și alții. Se repetă apoi sceneta: „Mama și copilul". Micuța Zamfira Matei e foarte serioasă în rolul mamei — nu mai știe ce să facă față de atîtea năzdrăvănii ale „neas­­u­mpăratului” de copil (Petrică Aușan), care trebuie mereu dă­dăcit! Ar mai trebui să asistăm la punctele de dans — „Bîrz­oiță biri", „Ciobănașul" ș. a. — dar e ora plecării acasă; mămicile îi așteaptă pe toți. Mai zăbovim cîteva minute discutind cu educatoarea despre copii, despre condițiile in care-și petrec ei orele de­ grădiniță. Gră­dinița are două secții — lumină și maghiară — in cadrul cărora aproape 50 de copii, sub supra­vegherea a două educatoare, în­vață cîntece, poezii, jocuri, fac desene — în sfîrșit petrec cît se poate de plăcut, — Au aci, tot ce le poftește inima lor mică. Nu numai prin Ministerul Invățămîntului, dar chiar și de la întreprinderea pă­rinților lor, ne sosesc mereu ju­cării, materiale, fel de fel de ca­douri. ★ Am plecat apoi spre școala de 7 ani. Nu aveam de mers mult — dincolo doar de magazinul mare al „Alimentarei“ din sat... Școala e nouă — s-a construit abia în 1952, înainte, cursurile se făceau prin diferite localuri mici, în condiții nu prea bune de învățătură. Era necesară o școală nouă, luminoasă, spațioasă — statul le-a­ oferit-o cu drag, și din 1952 nimic nu-i împiedică pe micii ei stăpîni în obținerea de roade cît mai frumoase la în­vățătură. * Douăzeci de cadre didactice — in frunte cu directorul școlii, Gheorghe­ Spădaru — muncesc zi cu zi la instruirea și educa­rea celor aproape 250 de elevi, încadrați in două secții — ro­­mînă și maghiară. Școala e patronată de întreprin­derea minieră „7 Noiembrie" — nu pentru că pe linie de învăță­mint școlii nu s-ar fi asigurat tot ce are nevoie, ci pentru că minerii sunt hotărîți ca întreprin­derea să le fie ca un al doilea părinte colectivului copiilor lor. Prin grija întreprinderii, laborato­rul școlii a fost complectat în ultima vreme cu o serie de sub­­sanțe chimice, eprubete și apara­te, este în curs de pregătire un atelier de t­mplărie al școlii, fără să mai vorbim de cadourile fă­cute copiilor de la rechizite șco­lare, îmbrăcăminte și încălțămin­te, pînă la bomboane. Am trecut cu privirea prin ca­taloagele elevilor. N-am însemnat decit cîteva din nenumăratele nu­me in dreptul cărora toate obiec­tele de învățămînt sînt notate cu 5: Zamfira Țincaș, clasa I-a, Ma­ria Ceteraș clasa lll-a, Ana Chi­­ra, Andrei Reslemberger clasa Vil­a, Ioan Nagy clasa V-a... dar cîți nu sîntl Să intrăm puțin și în preocu­pările extrașcolare care-i frăm­în­­tă acum pe elevii școlii. Suntem­ la sfîrșit de an școlar și ei pre­gătesc cu migală o serbare cul­­tural-artistică. Cei 60 coriști ai școlii — aleși­­ din ambele secții — au și învățat sub conducerea dirijoarei Otilia Spădaru o serie de cintece noi, printre care amin­tim un potpuriu frumos și intere­sant, compus din 8 cinici­­, unele in limba romina, altele în maghiară. Asemănătoare pregătiri. pentru serbare, fac și echipa de dansuri, echipa de teatru, precum și mem­brii celor două cercuri literare. Tot cu prilejul încheierii anu­lui școlar, din inițiativa pionieri­lor, se pregătește o frumoasă ex­poziție a „mîinilor indemînatice”, care va cuprinde lucrări proprii: desene, aparate mecanice, împle­tituri, cusături, etc. Am mai putea aminti multe lu­cruri din viața acestui colectiv de elevi. Ne vom rezuma însă la ultimele succese cu care se mai mîndresc: peste 150 abonamente la presa pionierească și de tine­ret, 3 tone de fier vechi colectat pe care le vor dărui cu drag fur­nalelor patriei, contractarea go­goșilor ce-i vor produce viermii de mătase pe care-i vor crește în timpul verii și hotărîrea luată de patru clase din școală de a în­treprinde o vastă acțiune de mun­că voluntară pentru înfrumuseța­rea împrejurimilor clubului mun­citoresci * . Aproape 80 la sută din absol­venți, după spusele lor și­ ale pă­rinților lor, sunt hotăriți să ur­meze școli medii. Oare renunță ei la frumoasa și tradiționala me­serie de miner? De bună seamă că cei mai mulți nu vor renunța. Dar a fi miner, azi nu mai în­seamnă a fi străin de învățătura cărții ca odinioară. Azi avem școli medii care pregătesc anume ca­dre instruite de mineri. Iată, tinărul Vasile Șindreștean, parcă se vede de pe acum intr-una din sălile de clasă ale Grupului șco­lar minier din Baia Mare. Va învăța — se va întoarce apoi la minele lor. Dar nu va intra in ele ca tatăl lui odinioară, ci va intra om bine inițiat in tainele pe care tatăl și bunicul său, au trebuit să le cucerească in zeci de ani poate. Asemenea vise nutresc și Vasile Tincaș, Paul Cuzman, Iosif Racz și mulți alți absolvenți ai clasei a VlI-a, iar o altă parte — mai mică — din ei se vor îndrepta spre școlile me­dii teoretice și tehnice din ca­drul regiunii., Căi nenumărate le sint deschise, fiecare își poate alege în voie. Și condițiile le sint din plin asigurate. ...Cite lucruri s-au schimbat in Bălța, în satul miner Hor! Văd in gînd minerul de acum zece ani și mai bine... I se spunea, și spu­nea și el: „E destul pentru un muncitor să aibă 2—3 clase pri­mare, sau chiar deloc!"... Și văd în față-mi fiul aceluiași miner... I se spune, și­­ spune și el: „E prea puțin să te mulțumești cu .7 clase! Măcar școala medie încă!" lată o generație nouă crescută in zilele­­ mari ale prezentului. Încă cîțiva ani, și la rîndul lor, vor porni bine înarmați, să cu­cerească și mai frumosul Viitori MIRCEA POR IN LUMEA UNEI GENERAȚII NOI

Next