Pentru Socialism, noiembrie 1957 (Anul 8, nr. 1187-1212)

1957-11-27 / nr. 1209

Mil.»milii. i pwmmm iom mu: unowa* ORBilil AL COmITETULUI RERIONAL AL PARTIDULUI S­fuN­CITORESC ROMIN­ $1 AL SFATULUI POPULAR RERIORAL BAIA RIME Anul VIII. — Nr. 1209 Miercuri, 27 noiembrie 1957 4 pag. •" 20 bani Din succesele muncitorilor forestieri CXXXXXXXXAAXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX» In cadrul I.F.E.T.-ului, Satu Mare s-au obținut în ultimul timp o serie de succese atît pe linia creșterii productivității muncii, a reducerii prețului de cost, cit și a ușurării eforturilor fizice și îm­bunătățirii aprovizionării sectoarelor cu alimente. Iată cîteva din ele: 260 mii tei economisiți f Hărnicia muncitorilor din dife­rite sectoare ale I.F.E.T.-ului, demonstrează în mod convingător­­ faptul că în prezent întregul colec­tiv lucrează în contul ultimelor zile ale lunii decembrie, din anul cu­rent. Luptînd continuu pentru ri­dicarea productivității muncii, acest colectiv a reușit să obțină succese remarcabile și în direcția neconte­nitei reduceri a prețului de cost. Astfel, pîină în prezent s-au econo­misit pe această cale 260 de mii lei. Aceste succese se datoresc organi­zării mai temeinice a întrecerii so­cialiste și creării condițiilor optime desfășurării ei. In acest sens merite deosebite au tovarășii Ștefan Pop, și Francisk Kovács. Pentru cazarea muncitorilor­ ­ Iarna și-a anunțat sosirea și în Intona codrilor. Pregătirile pentru întîmpinarea ei sînt și aici în toi. Astfel, s-a întreprins o vastă ac­țiune pentru repararea barăcilor e­­xistente și construirea altora noi. Pînă în prezent în sectorul Livada s-au construit barăci tip, moderne, cu o capacitate de cazare de 250 paturi. De asemenea­, în parchetul Călinești, muncitorii au inaugurat alte trei barăci noi, cu 150 de pa­turi. In numeroase sectoare de exploa­tare forestieră, printre care și cele de la Livada, Cehu Silvaniei, etc, s-au deschis cantine care servesc masă caldă. Clubul nostru In sectorul Bixad, clubul înfiin­țat funcționează în bune condiții și contribuie mult la o națională folo­sire a timpului liber în Interesul ridicării necontenite a nivelului cul­tural. Astfel, în sala de spectacole cu o capacitate de 300 de locuri se vizionează filme de 3 ori pe să­ptă­­mînă și se prezintă diferite progra­me artistice de către brigăzi și e­­chipe artistice din regiune și din țară. In ultimul timp, de pildă, am fost vizitați de vestiții cîntăreți Nicu Stoenescu și Ioana Radu. Fru­moase și Interesante sînt și progra­mele prezentate de echipa comite­tului de secție Bixad. Iubitorii de literatură alpoi au o­cazia să se delecteze citind cele 5.000 de volume ale bibliotecii clu­bului, prevăzută cu sală de lectură. 650 de muncitori urmăresc cu aten­ție veștile din regiune, țară și din lume, publicate în ziarele la care sunt abonați. Concomitent deci cu mecanizarea unor operații grele, construirea de noi barăci moderne, se duce o ac­țiune continuă și pe linia cultura­lizării maselor de oameni ai mun­cii, așa că iarna poate veni. Ne va găsi pregătiți din toate punctele de vedere. . j Iosif Bozek I.F.E.T. Satu Mare IN LUPTA PENTRU RECOLTE ȘI MAI BOGATE Producțiile bogate obținute a­­nul acesta în raionul Cărei nu i-a­u mulțumit pe oamenii mun­cii din agricultură, cu toate că s-au realizat în medie 1.988 kg. grîu la hectar pe tarlalele gos­podăriilor colective, 1.601 kg. pe cele ale Movărășiților și 1.280 pe parcelele individualilor. Pă­mîntul poate să dea mai mult, își spun ei. Media la hectar la grîu a fost doar de 2.350 kg. în gos­podăria colectivă din Berveni, de 2.238 kg. la cea din Căpleni, de 2.087 kg. la cea din Urziceni. De aceea la anul, țăranii mun­citori din raionul Cărei vor să smulgă pămîntului roade și mai bogate. Pentru aceasta ei au în­­sămînțat pînă acum peste 19.000 hectare cu grîu, secară și orz, și au făcut arături adinei de toamnă pe aproape 15.000 hectare. La cele 32 centre de condiționare și tratare a seminței în toamna acestui an, colectiviștii, întovără­­șiții și țăranii muncitori cu gos­podării individuale au condițio­nat peste 3.245 tone semințe, din­tre care 2.123 tone le-au tratat după indicațiile tehnicienilor dlin agricultură. S-au administrat în­grășăminte naturale pe o supra­față de 4.866 hectare și îngrășă­minte chimice pe alte 104 hectare. In raion muncile agricole de toamnă sunt pe sfîrșite. Folosind ceasurile de răgaz din toamnă și iarnă țăranii muncitori se pregă­tesc să acumuleze noi cunoștin­țe despre tainele obținerii unor recolte bogate. Ei se interesează încă de pe acum de organizarea cursurilor agrozootehnice de ma­să. Pînă în prezent în formele în­­vățămîntului agricol de masă s-au înscris peste 1.200 cursanți. In raion vor funcționa anul aces­ta 6 cursuri agrotehnice cu d­urată de trei ani și­ 22 cercuri­­ de trei luni. In 12 sate se vor organiza cicluri de conferințe pe teme agricole, iar pentru gospo­dine va funcționa un cerc le­gumicol. Asemenea cercuri vor funcționa la Sînmiclăuș, unde s-au înscris 34 de cursanți, la Ghenci 28, la Andrid 20, la Crai­­dorolț 26, etc. Citiți în pag. 4-a In Comitetul Politic al Adunării Generale a­­ O.N.U.­­­* Continuă discuțiile in problema Im­anu­­lui de vest. — încheierea sesiunii Consiliului științific al Institutului uni­ficat de cercetări nu­cleare. Tinărul strun­gar Ștefan Fehr de la centrale atelierele Dezideriu" „Hud­ra din Baia Mare lucrînd la un strung de fabricație sovie­­tică „Krasnaia proletar" își depă­șește norma re­gulat, dînd toto­dată piese de ca­­litate bună. In clișeu, utemistu! Ștefan Fehér măr­surind un man­­șon de cuplare necesar uzinei e­lectrice.1 ““ 1 &ft. $ Două izvoare de economii la fabrica „UNIO“ Economia precalculată provenită din aplicarea celor 73 de pro­puneri de măsuri tehnico-organiza­torice acceptate la fabrica „Unio" din Satu Mare,­­ întrecea suma de 440 de mii lei. Pînă în pre­zent 33 dintre aceste măsuri au și fost aplicate, iar economiile ob­ținute într-o perioadă relativ scurtă, au întrecut așteptările: 310.000 lei... Acesta este un bogat izvor de economii al fabricii. Al doilea izvor de economii la fabrica „Unio“ îl constituie introducerea micii mecanizări. Rezultatele obținute în acest sens au adus fabricii o eco­nomie de încă 180.000 lei. Dacă în domeniul producției acestea toate la un loc au dus la o creștere de 5,7% a productivității muncii, nici cîștigurile reali­zate nu au bătut pasul pe loc. Cîștigul mediu realizat în această perioadă a marcat o creștere de 20,8%, față de perioada corespun­zătoare a anului trecut, fără a majora prețul de cost planificat. In urma unor astfel de îmbunătățiri, conducerea fabricii (di­rector V.­ Turdeanu) a studiat posibilitatea revărsării în bugetul de stat al fondului suplimentar primit pentru îmbunătățirea salarizării. Primii fruntași in noua secție Aproape în fiecare lună se fac pași noi pe calea îmbunătăți­rii aprovizionării populației de la ora­șe cu cît mai multe bunuri de larg con­sum. In acest sens luna în curs a mar­cat un nou succes­ . Intrarea în funcție a unei secții noi, tex­tile, la întreprinde­rea „Cloșca“ Baia Mare. Ba din va produce pînză pen­tru balonzarde, co­voare diferite, fulare de damă, etc. In montarea în­tregii secții un aport serios a adus mais­trul Francisic Ro­­hemburgher, iar din­tre țesătoare pri­mele fruntașe care s-au remarcat în no­ua secție sînt: Ma­ria Schiller și Vio­rica Pândi. Peste 500 tone cereale contractate Munca politică de masă desfășu­rată în cadrul gospodăriilor colec­tive din raionul Satu Mare pentru în­cheierea unor contracte pe termen lung a făcut ca tot mai multe co­lective să înțeleagă avantajele ce le asigură statul contractanților. A­­cest lucru se confirmă prin fap­tul că pînă acum 15 gospodării colective au încheiat asemenea con­tracte pe perioada 1958—1960 pentru predarea a peste 500 tone cereale, din care numai grîu și se­cară 253 tone, porumb 176,5 tone, etc. In frunte sînt colectiviștii din Botiz care au contractat 75 tone cereale, cei din Medieșu Aurit 24 tone și alții. Să înceteze experiențele cu arma nucleară ! Să se pună capăt cursei înarmărilor! — Adunarea publică din Baia Mare — Locuitorii orașului Baia Mare, mineri, muncitori, tehnicieni, ingineri, medici, cadre didactice, ju­riști, casnice, elevi, etc. de cele mai diferite credințe religioase și convingeri, s-au în­tîlnit duminică di­mineața în sala cinematografului „Flacăra“ într-o adunare publică convocată de comitetul regional de luptă pentru pace, pentru a discuta documentele sesiunii de la Stokholm a Consiliului Mondial al Păcii și a-și exprima adeziunea la aceste importante documente. După ce tov. Vasiile Grădu­șteanu, președintele comitetului regional de luptă pentru pace, a des­chis adunarea, a luat cuvîntul conferențiarul universitar Ludovic Rațiu, delegat al Comitetului Națio­nal pentru Apărarea Păcii din Republica Populară Romînă, care a vorbit despre importanța documente­lor sesiunii de la Stokholm a Consiliului Mondial al Păcii cu privire la interzicerea experimentării și folosirii armelor nucleare. Conferențiarul a vorbit despre creșterea continuă a luptei duse de forțele iubitoare de pace din lumea întreagă în frunte cu popoarele sovietice împotriva experiențelor cu armele termonucleare. După ce a arătat importanța pe care o au în lupta pentru asigurarea păcii Declarația consfătu­irii reprezentanților partidelor comuniste și muncitorești din țările socialiste care a avut loc la Mos­cova între 14 și 16 noiembrie 1957 și Manifestul Păcii adresat muncitorilor și țăranilor din toate țările, bărbaților și femeilor d­in lumea întreagă, tuturor oamenilor de bunăvoință de către delegațiile partidelor comuniste și muncitorești care au participat la sărbătorirea celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, conferențiarul, L. Raițiu, a citit acea parte din Manifestul Pă­cii care se adresează oamenilor de bunăvoință din lumea întreagă chemîndu-i să ceară încetarea cursei înarmărilor, interzicerea fabricării și folosirii armei atomice și cu hidrogen, și încetarea imediată a ex­periențelor cu aceste arme, încetarea uneltirilor și provocărilor militare ale împersail­iiștilor în Orientul apropiat și mijlociu, sprijinirea politicii de securitate colectivă și coexistență pașnică. In încheierea adunării publice, locuitorii orașului Baia Mare au aprobat într-o atmosfera de en­tuziasm o moțiune adresată Consiliului Național pentru Apărarea Păcii din Republica Populară Romînă în care își manifestă protestul împotriva uneltirilor imperialiștilor care vor să arunce omenirea într-un nou război mondial, cerînd distrugerea stocurilor existente de arme termonucleare, încetarea cursei im­­­m­urilor și interzicerea oricăror­­ experiențe cu armele nucleare, arme care amenință pacea și viața oamenilor muncii din lumea întreagă. ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]I 4! *©?>®!P!©!P‘‘»................ Despre ceea ce nu se pune în plic de la exploatarea minieră „Pe­tre Gheorghe" Săsar, am fost de multe ori în acest an. Minerii de aici mi-au devenit cunoscuți, iar unii chiar prieteni. Uneori l-am întrebat cum merge munca pe la ei și cum câștigă. Alexandru Șan­­dor mi-a răspuns obișnuit, fără să ridice vocea ori să lase impre­sia unui lucru neobișnuit. Păi in fiecare lună primesc un pise de la două mii de lei în sus... — Dar dumneata tovarășe ’An­drei Nyiri? Cel întrebat era un tînăr, șeful brigăzii U.T.M. Se uită o clipă la mine, apoi surise mulțumit, cu visul unui om ce duce o viață în­destulată și plină: — Nici eu nu primesc un plic sub o mie și cinci sute... Plicuri asemănătoare primesc mi­nerii la fiecare lună, iar la sfir­șit de an mai primesc încă un plic. Suma din el reprezintă un procentaj de zece pînă la treizeci la sută, din cîștigul total reali­zat în acel an. In multe cazuri a­­ceste sume trec de cinci-șase m­ii de lei. Pe limbajul minerilor ele se numesc „prime de vechime în cîmpul muncii..." E interesant. Așa-l tovarășe ci­titor? Și sumele de mai sus încă urmează să crească acum cu ex­perimentarea aplicării sistemului îmbunătățit de salarizare. Dar un cititor ca dumneata, mi-a trimis deunăzi o scrisoare și mi-a adus la cunoștință că ar dori să ci­tească ceva despre „ceea ce nu se pune in plic“. Să vedem deci, dacă e justificată curiozitatea prietenului meu necunoscut... ner Emil Lengyel, cum și-au fă­cut case atît de repede. Iți vor răspunde: — Am primit noi case de la mină, dar de, am vrut să avem casa noastră. Și a-ți face casă nu-i prea ușor... Trebuie să stringi cureaua puțin. A venit însă sta­tul și m-a întrebat: vrei să ai casă proprie? Vreau, am răspuns eu. Bine... Atunci trăiește tot ca acum, mănîncă haine, îmbracă-ți din belșug, fă-ți copiii, nevasta,­­că pentru casă îți acord mate­riale, țiglă, tot, prin împrumut... Te învoiești?... Mi-i plăti priit­ani, pe rînd... Iar din cadrul exploatării mi­niere s-au învoit pînă acum 65 de mineri și muncitori. Suma acor­dată lor — asta în afară de cea din plic — se cifrează in jurul unui milion și șase sute de mii... In căminul burlacilor... După cum ați văzut, minerii că­sătoriți au primit apartamente mo­derne construite în lungul anilor, care au trecut. Dar cei necăsă­­­toriți? I. BUDA (Continuare în pag. 2-a). Apartamente și case Sufletul minei și uzinei de pre- Dar in aceste apartamente lecu­­parare sunt oamenii. Ei scot la tu­­ieșle o parte din efectiv, iar ter­­mină miile de tone de minereu, tul?... Cu restul ce se întimplă? comori de neprețuit ale adâncuri- Mă iartă că fac o mică paran­­toz, ei pun în mișcare marile teză înainte de răspuns. Povestesc agregate... Și grija pentru ei, ca­ unii dintre mineri că au moștenit meni> mîndri și liberi, e pe pri- o căsuță din părinți. Casa e ma­mul plan... Familiștii au primit destă și totuși a costat truda de din partea exploatării un număr 0 viață, a părinților... de 275 apartamente moderne, a ■ întreabă-l azi pe minerul Gheo a­­propiate de mină. Vei zice poate, ghe Petrușca, ori pe maistrul mi­ Crește sectorul socialist al agriculturii Sîmbătă seara a fost Inaugurată In satul Comănești (Cărei) a treia întovărășire agricolă, care a primit denumirea „Crasna". Inițial, a­­ceastă întovărășire trebuia să ia ființă cu un număr de 27 familii. In timpul solemnității de inaugu­rare au mai depus cereri și au fost primite 13 familii care au înscris 38 de hectare. Astfel, întovărășirea „Crasna" cuprinde în perimetrul comasat peste 100 ha. Adunarea ge­nerală a ales ca președinte al în­tovărășirii pe Vasile Achim, frun­taș al recoltelor bogate. ★ In ultimele cinci zile sectorul so­cialist al agriculturii orașului Că­rei a crescut considerabil. Astfel, în întovărășirea „Petőfi Sándor" au mai fost primite 23 de famil­i cu cca. 40 ha. teren arabil. In a­­ceeași vreme a primit 11 familii și Întovărășirea „Drapelul roșu". Există perspectivele inaugurării în curînd a celei de a 3-a întovără­șiri agricole în cuprinsul orașului. La comitetul de inițiativă format au fost înaintate deja 20 cereri. ★ In raionul Vișeu zilele de început de iarnă sînt folosite de agitatori pentru intensificarea muncii poli­tice în vederea cooperativizării a­­griculturii. Rezultatele acestei munci se con­cretizează prin creșterea numărului de cereri pentru a intra în întovă­rășirile zootehnice existente. Astfel în perioada dintre 12—20 noiem­brie au intrat în aceste unități 30 de noi familii cu o suprafață de­­ peste 25 ha. și cu 17 oi. Văzînd re­zultatele bune obținute de întovă­rășiți­ din satul Moisei 12 familii cu 17,80 ha, au depus cereri spre a fi primite în această întovărășire. De asemenea în întovărășirea zoo­tehnică din Vișeu de Jos au intrat încă 7 familii. Cea mai bună autocritică în satul Mihăeni era pînă acum o singură organizație de bază. Deși în întovărășirea veche erau cîțiva membri de partid, ei își desfășurau activitatea în aceeași organizație de bază cu comuniș­tii din sat. In ultimul timp întreg satul a fost cuprins de valurile unor frămîntări. Aceste frămîntări e­­rau rezultatul firesc al muncii politice duse de cei mai buni agitatori în frunte cu comuniș­tii pentru cooperativizarea satu­lui. Munca depusă și rezultatele obținute au fost pe larg dezbă­tute în adunarea generală de da­re de seamă și alegeri în organi­zația de bază. Metodele bune folosite au fă­cut ca, în scurt timp, din înto­vărășirea veche, care cuprindea doar 50 familii cu 50 ha, să se nască două întovărășiri puterni­ce care cuprind azi 136 familii cu 337 ha teren (60 la sută din suprafața arabilă a satului). La adunare au fost criticați a­­cei cîțiva membri de partid (5) care încă nu aderaseră la nici u­­na din întovărășiri. Printre a­­ceștia era și Carol Oláh (junior), Vereczi Ioan, Carol Budai. Exem­plu bun a dat Alexandru Bé­rei care și-a făcut autocritică spunînd: „Deși sînt membru de partid abia acum spre sfrîșit am intrat și eu cu întreg pămîntul (era membru vechi în întovără­șire). Mi-am dat seama că am greșit, nu am fost în frunte. Dar mi-am dat seama și am reparat greșeala. Așa trebuie să facă și tovarășii criticați aici". După dezbaterea dării de sea­mă s-a trecut la al doilea punct al ordinei de zi, la alegerea or­ganelor conducătoare. Cum era stabilit dinainte trebuiau făcute alegeri pentru 3 organizații de bază, două organizații la cele do­uă întovărășiri și una sătească. Dar majoritatea membrilor nu e­­rau de acord. „Să-i lămurim pe loc, pe oameni să-și depună ce­rerile și să nu ne mai fărîmi­­țăm forțele în atîtea locuri" — spuneau mai mulți. „Bine, fa­­ni bácsi, dar d-ta nu vrei să mergi cu noi!? s-a adresat comunistul Szabó Alexandru bătrînului Vere­czi. Și să ne spui de ce? Suntem­ între noi și să vorbim Nu vedeți că alții v-au deschis, luat-o înainte? Și vă mai numîți co­muniști!" Bătrînul Vereczi cu cei 72 de ani ai lui, întinerise parcă dintr-odată. Critica aspră dar to­vărășească a lui Szabó Îl trezise parcă dintr-un somn greu. S-a sculat și cum e scurt la vorbă a spus doar atît: „Darî-mî o hîrtie îmi fac cererea pe loc, cu întreg pămîntul. Doar atît să-mî spuneți în care întovărășire vreți să intru" Așa au făcut și ceilalți doi. Au rezolvat pe loc problema. Bună autocritică! Apoi comuniștii s-au angajat să lămurească și pe cei­lalți doi, care lipseau. Nu mai era nevoie de o a treia organi­zație de bază și mai ales că adu­narea generală a hotărît ca în cinstea alegerilor comitetului co­munal de partid tot satul să fie cooperativizat. N. SZŐBÉL Prin autoimpunere Pînă în prezent, în comuna Mof­­tiniu Mare, raionul Cărei autoim­­punerea a fost achitată într-o pro­ Cîndva, locuitorii satului Petin (Satu Mare) aveau un singur fel de viață: erau toți clăcași pe mo­șia boierului. Astăzi, locuitorii satului Petin sînt colectiviști, întovărășiți ori individuali. Există deci, în sat, mai multe feluri de viață după cum și-au ales oamenii drumul. Unii, cu muncă mai puțin istovi­toare făcută în comun pot trăi bine, alții, pe bucățica fărîmițată de pămînt lucrează cum știu și cum pot. Dacă felul de viață nu este același, trebuie că nici felul lor de a gîndi nu este același. Dar ei trăiesc în același sat și pe mai departe. Care sunt relațiile lor? La sediul gospodăriei o mare forfotă. Colectiviștii fac ultimele pregătiri pentru iarnă. Apoi au și cîteva lucruri de făcut mai în cîmp (transporturi, curățiri de te­renuri), dar mai ales în grădină­­rie; se recoltează ultimele mii de căpățîni de varză. Era rece, căpățînile brumate peste noapte făceau să simți în degete primele ace ale apropiatu­­lui anotimp. Dar atmosfera era înflăcărată de poverile unui poz­naș. Doar din cînd în cînd unul dădea indicații de unde trebuie tăiată varza și care căpățind, să mai rămînă. Cînd s-a apropiat de noi, se prezintă: Alexandru Ionaș — grădinarul colectivei. De 30 de ani practică această specialitate și a reușit să-și lămurească multe dintre secretele ei. Pornind de la această temă, am ajuns să cu­noaștem părerea lui despre colec­tivă: „Aici se pot face minuni... Mai ales în grădinărie. Cu muncă bine organizată pămîntului i se pot smulge recolte la care nici nu visezi...“ întrebăm despre venitu­rile realizate de gospodăria lor din această ramură. Nu știe. In schimb știe ce produse a primit vecinul său Alexandru Katona varză — 190 kilograme; cartofi — 850 kilograme.,s . , j­i^j. Curios lucru; grădinarul colec­tivei nu știe ce producții și ce ve­nituri au­ fost realizate din gră­dinărit. După ce s-a scuzat lămu­­rindu-ne că oamenii nu pot lucra dacă el nu e acolo, a plecat. Desi­­pre unele lucruri vorbise cu sigu­ranță și convingere, despre altele nu știa să ne spună nimic. Și doar, era responsabil peste grădinărie. Mult mai tîrziu ne-am lămurit noi enigma aceasta. 1 ★ ! ...Ne cam lungirăm cu vorba și încă prea puține, știam­ despre rațiile dintre colectiviști și indivi­duali. O pornirăm spre o altă parte a sediului. Aici l-am găsit pe loan Pop, un tînăr despre care mai apoi auzirăm că nu a fost înzestrat zadarnic cu puterea pe care o are în brațe. A început să ne povestească despre el și despre tatăl său. Și astfel am aflat cum se prezintă relațiile de rudenie dintre colectiviști și individuali. Ioan Pop e colectivist de vreo trei ani. Cam tot de atîta timp și-a întemeiat și propriul cămin. La vî­rsta lui și Gheorghe Pop, tatăl său a întemeiat un cămin. Apoi au urmat copiii. Acum Gheor­­ghe Pop a început să-și însoare feciorii, dar încă locuiește în casă închiriată cu familia. Și doar a fost harnic, a gospodărit cu cea mai mare pricepere...­ "­ 1 ) Bătrînul tată a rămas uimit. De fapt nu prea înțelegea el multe din toate acestea, doar atîta că bă­iatul va pleca de la casa lui, a pu­tut înțelege. Cînd, a doua zi un sătean îl opri pe Gheorghe, și­­spuse că feciorul Ioan a intrat în colectiv, bătrînului i se urcă tot sîngele în cap. In viața lui despre loan nu putuse gîndi vreun rău și nici o mustrare nu-i făcuse căci a­­­cesta era un băiat cit se poate de liniștit. Dar atunci a spus săteanu­lui: „Lasă că se va trezi el o dată. IQMimU­­m­ BMZsMÎ 'i » și muncă obștească , porție de peste 75 la sută. Datorită bunei organizări a muncii de către comitetul executiv al sfatului popu­lar, o bună parte din muncile vo­tate din autoimpunere au fost «■e­xecutate. Astfel, au construit un trotuar din asfalt lung de 1.500 m. și lat de 60 cm. Au săpat și au pus în funcție două fîntîni adînci de 87 m.­­In jurul școlii au construit un gard de sîrmă lung de 75 m, în valoare de 5.200 lei. Căminuil cultural din s­atul apar­­­ținător Ghilvaci a fost complect re­novat. La gara Ghilvaci unde locu­iesc peste 100 de familii a fost în­ființată o grădiniță de copii... O bună parte din aceste munci,­­cum ar fi transportul materialelor de construcții și chiar construirea trotuarelor s-a făcut sub formă de muncă voluntară, muncă obșteas­­că.­­ Construirea trotuarului asfaltat este realizarea voluntară a zidarilor Bede Ștefan, Orosz Gheorghe, Al­­fatzer Paul, Mészáros Mihai, Me k Ioan și a deputatului circumscrip­ției 19-a Rainiai Iosif, care și-au respectat angajamentul luat. Munca și buna gospodărire a Sfatului popular Moftinu Mare- din raionul Cărei ar trebui să serveas­că drept exemplu pentru sfaturile populare care sînt în restanță, atît cu încasarea autoimpunerii pe anul în curs cît șî cu diferitele munci votate încă în anii trecuți.­­ u Glsaa I

Next