Pentru Socialism, noiembrie 1958 (Anul 9, nr. 1496-1520)
1958-11-01 / nr. 1496
A * / V S 5. ș In cIteva cifre (WSA^W'/'A'V' Intrarea în magazinul O-țelul din Baia Mare este încadrată cu două afișe, cu care cetățenii au făcut cunoștință abia de o lună. Ele anunță laconic, dar convingător: „Vindem cu plata in rate aparate de radio, frigidere „Pinguin“ și mașini de spălat rufe“. Despre acest lucru s-a vorbit foarte puțin, ca și despre lucrurile cotidiene, banale. Totuși, el are o importanță uriașă. El amintește că o serie de articole care erau considerate pînă nu de mult „de lux", devin tot mai mult articole obișnuite de primă necesitate. De altfel, importanța lucrurilor nu trebuie măsurată prin proporția zgomotului ce se face în jurul lor, ci a scopului pe care-l urmăresc. Iată, de pildă, in acest caz, un observator oricît de rece ar privi lucrurile, <nu se poate să nu fie mișcat constatînd că in numai 10 zile, in orașul Baia Mare, în acest centru muncitoresc s-au desfăcut nu mai puțin de 437 de aparate de radio, 160 de mașini electrice de spălat rufe și 18 frigidere electrice „Pinguin". Ce ar spune un Pokol sau Wetzer văzîndu-i pe muncitorii noștri mergînd spre casă cu un frigider sau o mașină de spălat rufe, sau cind ar trece printr-un cartier muncitoresc și ar auzi din fiecare casă, din fiecare apartament, melodii vesele prinse de pe meridianele globului. Sau dacă ar auzi o discuție în magazin, pe care am auzit-o eu. — Toate-s producție romînească? — Toate: Romanța, Balada, Opereta, Victoria, Armonia, mărci de aparate de radio românești. — Și frigiderele tot românești sunt, și mașinile de spălat rufe de asemenea.. — Iar cindva, țara noastră se chema „eminamente agricolă“ — adăugă un bătrînel. — Așa-s vremurile astăzi... CORNEL CEUCA pftoimtodin war ; uwiwA'£4444444444444 4444*4; ► t♦ OMAR AL COMITETULUI RERIORAL Al PARTIULUI RIDACITORESC RIKRIR ?! AL SFAT BIEI POPULAR RE8IORAL BAIA AARE Angajamente realizate Muncitorii de la „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ uzinele din Baia Mare, muncesc cu sîrguină pentru a da viață angajamentelor luate în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Astfel, echipa de plumburi condusă de muncitorul Gherasim Bălaj, a reușit să termine cu 4 zile mai devreme reparațiile capitale de la secția bicromat de sodiu, iar echipa de muncitori condusă de comunistul Dionisie Szántó- a depășit pînă în ziua de 22 octombrie a. c. planul de reparații cu 30 la sută. O altă echipă de muncitori, condusă de tov. Vasile Bonațiu, pînă în ziua de 20 octombrie a reușit să colecteze cu 50 la sută mai multe metale neferoase decît se angajase. Alexandru Sălăjan Ludovic Székely, mecanic fruntaș în producție, lucrează în atelierul de întreținere al întreprinderii „Cloșca". Aici se fac reparațiile pieselor pentru morile din regiune. Toată atenția terminării construcțiilor în gospodăriile colective •Experiența unităților agricole socialist-cooperatiste fruntașe din regiunea noastră, ne arată că întărirea economică a gospodăriilor colective este strîns legată de dezvoltarea multilaterală a producției gospodăriei obștești, de mărirea numărului de vaci, porci și păsări, de plantarea de livezi și vii, etc. Dezvoltarea multilaterală a producției în gospodăriile colective, cere ridicarea de construcții gospodărești, grajduri, maternități pentru scroafe de prăsilă, saivane pentru oi, pivnițe, magazii, remize silozuri. Fără grajduri, cocine, cotețe, corespunzătoare, nu pot fi adăpostite animalele de producție— fără magazii și remize nu pot fi păstrate în bune condițiuni produsele agricole, și uneltele agricole, iar fără silozuri nu putem conserva necesarul de furaje pentru animale, în perioada de iarnă. Multe gospodării colective, au ridicat construcții gospodărești încăpătoare și sănătoase, pentru adăpostirea animalelor, pentru depozitarea produselor și păstrarea mașinilor și uneltelor agricole. Membrii gospodăriilor colective din Urziceni construit în ultimii (Căței), au doi ani o magazie de cereale cu etaj ce valorează aproape o jumătate milion de lei. Numai din fondul propriu, au ridicat un saivan pentru adăpostirea a 300 de oi, două șuri pentru depozitarea furajelor, pătule cu o capacitate de 15 vagoane de porumb șt stleți și alte construcții gospodărești. In acest an este pe terminate grajdul pentru 100 capete bovine și maternitatea pentru 24 de scroafe. Pentru a asigura conservarea furajelor în bune condițiuni, gospodăria colectivă ,,înfrățirea“ din Tiream a construit silozuri din beton, la fel, a terminat construirea saivanului, atelierului de fierărie și rotărie, etc. Realizările de pînă acum, în domeniul construcțiilor în unele gospodării agricole nu sunt însă satisfăcătoare. In cursul acestui an, gospodăriile din Andrid, colective ca ceCiumești (Caprei), Săcășeni (Tășnad), Culciu Mic, Lipău (Satu Mare), au făcut puțin pentru realizarea construcțiilor planificate. Un număr de construcții începute, nici pînă în aceste zile de toamnă, n-au fost terminate. La gospodăria colectivă ,,Ady Endre“ din Ghenci (Cărei), grajdul pentru 80 de capele bovine nu este terminat deși este asigurat în întregime necesarul de materiale de construcții. Unele construcții planificate nici n-au fost începute. La gospodăria colectivă din Andrid, (Cărei) nu s-a început construirea grajdului pentru 50 capete taurine, deși au primit credite de stat pentru aceasta.Colectiviștii din Ciumești au prevăzut construirea unui patul cu o capacitate de 10 vagoane. După executarea fundației, lucrările se desfășoară foarte anevoios. O cauză a nerealizării integrale a planului de construcții Ing. VASKE MARCULY (Continuare in pag. 2-a). ■ In toate căminele culturale din regiunea noastră vor fi expuse mîine conferințe privind însemnătatea celei de-a 41-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. ■ A 48-a inovație a acestui an de la fabrica „1 Septembrie“ din Satu Mare a fost aplicată în cursul zilei de ieri. Prin aplicarea acesteia, valoarea economiilor anuale antecalculate se ridică la peste 1.000.000 lei, sumă care depășește economiile realizate prin inovațiile aplicate în ultimii 3 ani la această fabrică. ■ La Vișeu de Sus, a avut loc ieri plenara comitetului raional al femeilor. In cadrul acesteia au fost dezbătute darea de seamă asupra activității comitetului raional al femeilor pe trimestrul III a. c. precum și un plan de măsuri privind munca culturală în rîndul femeilor în perioada de iarnă. ■ 200 de utemiști din întreprinderile, instituțiile și școlile din orașul Sighet, sub conducerea comitetului orășenesc U.T.M., pleacă în cursul zilei de mîine la gospodăria agricolă colectivă din Cîmpulung la Tisa, pentru a contribui în mod voluntar la culesul merelor de toamnă. ■ Biroul local de turism și excursii Baia Mare, organizează mîine o excursie muncitorească la Satu Mare. Excursioniștii băimăreni vor asista la meciul de fotbal din cadrul campionatului categoriei „C“ dintre echipele Dinamo Baia Mare și Someșul Satu Mare. Plecarea se face cu trenul mîine dimineață la ora 8:32. ■ Realizarea prevederilor din contractul colectiv la I.F.E.T. Vișeu de Sus, va fi dezbătută mîine în cadrul unei ședințe de către comitetul de întreprindere. Pentru un număr de 45 copii orfani care sunt dați în plasament la familii din orașul Baia Mare și raionul Șomcuta Mare, secția prevederi sociale Sfatului popular orășenesc Baia Mare distribuie începînd de azi îmbrăcăminte și încălțăminte în valoare de 22.000 lei. Acțiuni similare se fac și în celelalte raioane ale regiunii. La tragerea Loto Central de vineri, 31 octombrie a. c. au fost extrase din urnă pentru premiile de categoriile I—VIl-a și speciale A, B, C, următoarele 9 numere: 82, 72, 2, 34, 77, 61, 43, 87, 23. Pentru premiile suplimentare Z și X au fost extrase din urnă următoarele 3 numere: 24, 21, 18. Fond de premii: 1.424.563 lei. i Anul IX, Nr. 149 ® ★ Sîmbătă, 1 noiembrie 1958 * 4 pag. — 20 bani44 I4I4 44 4 44 444444444444444444444444 A 5-a întovărășire din Ciumești Acum, la terminarea strîngerii recoltei, țăranii muncitori fac bilanțul muncii pe întreg anul. Țăranii cu gospodării individuale din comuna Ciumești (raionul Cărei), socotindu-și roadele pe care le-au adunat, fac comparație cu roadele strînse de întovărășiți și colectiviști. Concluzia a 25 de familii din Ciumești s-a materializat în cîte o cerere pentru intrare într-o întovărășire agricolă. Astfel, la data de 30 octombrie 1958 s-a înființat cea de-a 5-a întovărășire agricolă din sat în care ei au intrat cu 107,75 ha. pămînt. Cele mai grăitoare fapte, în fața țăranilor au fost recoltele de grîu și porumb pe care le-au obținut membrii întovărășirii agricole „Steaua roșie“, datorită muncii în comun și măsurilor agrotehnice aplicate. Ei au obținut 1.460 kg. grîu la ha. față de 950 kg. la ha., cît au recoltat țăranii cu gospodării individuale. Gavril Bărbuș coresp. voluntar ^VWVVVVWVWVVVVVWS^VNA/S^/VVVVVVVWSi^VVVW w • întrecerea gateriștilor U.I.S. nr. 4 Sighet. Hala de gatere. Zile de octombrie, zile de întrecere. In gaterul nr. 1, intră veteranii pădurilor maramureșene. Bușteni de fag uriași. Gateristul, un bărbat voinic, brunet, cu mustață vîrstrată [UNK] de fire albe măsoară bușteanul cu șublerul. S-ar măsura adică dar șublerul nu-l cuprinde. Cel ce a făcut acest aparat de măsurat, a uitat se vede că în Maramureș fagii și brazii ating asemenea proporții. Gateristul trece la vecin stă, se sfătuiește cu gateristul de la nul îl privește prin „2“. Vecilentilele groase ale ochelarilor, apoi se uită la bușteanul uriaș, își împinge cu o mișcare domoală șapca pe ceafă și plescăie din limbă cu plăcere. „Strașnic buștean". Ia și tu o jumătate de metru peste maximul șublerului. Ce să-i faci dacă a crescut mai avan ca alții... Cine o fi gateristul de la nr. 1? I caut în memorie. L-am mai văzut undeva, sau poate intr-o fotografie. Nu-mi amintesc. Mă apropia de gater. Vreau să-l întreb dar nu pot acum. Bușteanul din gater e pe terminate, și e pregătit uriașul. Trebuie să-l bărbierim puțin — îi spune gateristul ajutorului, un tînăr înalt cu brăduț, și vînjos ca un stejar. Fac această comparație și mi se pare cea mai potrivită. Aici printre bușteni și oameni, nu poate fi făcută alta mai plastică. Apoi gateristul și ajutorul, încep să cioplească din trunchi, de acolo ele unde mi se pare că grosimea întrece deschizătura gaterului. Intre timp, bușteanul înaintează. Trece prin pînzele ascuțite iar pînzele gem, șuieră, scuipă viitori de rumeguș, cînd alb, gălbui, cînd roșcat. In sfîrșit toaleta-i făcută. Gateristul se prezintă: Joan Richard. Exact. Cum de nu mi-am amintit? Inițiatorul mișcării pentru reducerea bracului tehnic. — Cum stai cu bracul tehnic — îl întreb, ca pe o veche cunoștință. Gateristul zîmbește larg, așa cum numai oamenii liberi pot zîmbi. Și disting aceeași dantură puternică, aceeași ochi negri, mari, aceeași privire sinceră. — Cu bracul tehnic?... bine. A fost redus pe întreprindere la 3—4 la sută, înainte aveam zece la sută și chiar mai mult. N-ar trebui să fie nici atît. Dar deocamdată e greu încă. Mai vin bușteni de calitate slabă. Uneori buștenii sînt plini de noroi, de pămînt. Și atunci pînzele se deplasează, lemnul se mai răsucește și așa iese bracul tehnic. — Dar la celelalte gatere? — La unele se obțin chiar rezultate mai bune decît obțin eu. Mă întrec de multe ori ortacii. Știți sintem în întrecere. .. Se întrerupe din vorbă și face un semn. Tînărul înalt cît bradul pune mîna pe un tîrn, și mătură locul de muncă. De-abia acuma observ că, și la gaterul vecin se intimplă același lucru. Mă uit la ceas. O fi oare schimbul? — Nu e schimb — îmi răspunde Ioan Richard la întrebarea nerostită. Dar trebuie să menținem locul de muncă mereu curat. Murdăria ne împiedică. Și apoi, e și acesta un punct de întrecere... — .. .Și cum vă spuneam, sînt în întrecere cu gateriștii Vasile Gogea — vecinul cu ochelarii, și cu Adalbert Gogea. Și... spre rușinea mea, deocamdată ei sînt în frunte. — Dar mă scuzați... In cîteva clipe pe cărucior a fost montat un nou „uriaș". A fost răsucit în așa fel ca să vină cît mai bine, l-au așezat drept în linia pînzelor, și cînd vîrfurile colțurilor de ferăstraie a făcut ultima cursă in bușteanul vechi, s-au și înfipt in cel nou. Nu s-a pierdut nici o cursă nici o mișcare a pînzelor, îmi îndrept privirea spre gaterul lui Vasile Horea. Acolo observ același lucru. Nici o mișcare a pînzelor în gol. .Se dă bătălia deci pentru fiecare centimetru, pentru fiecare secundă. Pierzi un centimetru, doi, la un buștean, alții la altul, și numai ce vezi la sfîrșitul schimbului că ai rămas în urmă cu un buștean întreg. Cele două gatere înghit nesățioase buștean tean. Și în timp ce după bușgaterul taie, se mai poate ciupi cîte un minut-două, cînd cei doi gateriști, Ioan Richard și Vasile Gogea se consultă reciproc. Discută în fugă despre volumul debitat de fiecare, despre bracul tehnic și despre ce s-ar mai putea face pentru reducerea bracului. Iar cei doi gateriști sînt în întrecere, în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 7 Noiembrie. După cum vedeți, aici întrecerea nu urmărește scopuri personale, legate numai de cîștig. Scopul ei este mult mai înalt. Este mersul înainte al întregii întreprinderi, obținerea de rezultate cît mai bune pe întreaga întreprindere. S-a lăsat seara. E rece, e toamnă tirzie. Sirena fabricii scoate un vuiet scurt, ca o izbitură de topor in trunchiul unui fag secular. Vuietul se prelungește apoi peste oraș, pînă dincolo de Tisa. S-a terminat o zi de muncă, o zi de întrecere intr-adevăr socialistă. Gateriștii Ioan Richard, și Vasile Gogea, își consultă registrele de gater. Adună metru cub cu metru cub, trag linie și scriu rezultatul. — Zece la sută peste plan — își anunță Richard artacul „adversar“. — Răspunsul lui Vasile Gogea întîrzie. Și în sfîrșit răspunde: ne, că iar Asta înseamnă toate-am întrecut. Nu cu mult. Cu o jumătate de procent. Dar nu asta e important, ci faptul că astăzi am debitat 193,4 m.c.— bușteni. Și asta crede-mă e ceva. — 193 zici — îi întoarse vorba Richard. Apoi după citeva clipe de gîndire.... — Facem mîine 200? — Putem face chiar peste. Astăzi am pierdut vreo 18 minute. Dacă le recuperăm, merge... Cei doi gateriști au palma prietenește. Și pe bătut loc legămîntul de întrecere s-a încheiat pentru a doua zi, nescris, neînsemnat, dar întărit cu o puternică și caldă strîngere de mină. I. MAȘTEI <A<WmWW AA/WN^A/ AM^/WaV/AVgMA^MV.WW/WWW/AA'“/AWwWW FAPTELE VORBESC La atelierele centrale „Hutira Dezideriu“ din Baia Mare, muncitorii avîntați în întrecerea socialistă luptă cu pentru a-și îndeplini însuflețire angajamentele luate în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Pînă în prezent, cu cele mai bune rezultate în întrecere se mîndresc muncitorii de la secția bobinaj, care au reușit să-și realizeze planul de producție lunar pînă la data de 29 octombrie, în proporție de 108,5 la sută. De la începutul anului, Muncitorii de aci au cîștigat un avans în producția anuală de 31 zile, ceea ce înseamnă că ei, încă de acum lucrează în contul lunii decembrie. Pe primul loc în întrecere se află echipele de muncitori conduse de comuniștii Adalbert Rozenbaum și Iosif Iuhas. Ele au executat reparațiile la 11 motoare și transformatoare electrice mai devreme cu trei zile față de cît era planificat. Și muncitorii din celelalte sectoare se întrec pentru a obține succese cît mai frumoase în cinstea lui 7 Noiembrie. Turnătorii de exemplu și-au îndeplinit planul de producție lunar pînă în ziua de 28 octombrie și dau producție în contul lunii noiembrie. De asemenea, echipele de oțeluri conduse de Traian Tarboș și Alexandru Baczai, au obținut succese deosebite în muncă. Iile au topit pînă în ziua de 29 a lunii curente 90 de șarje de oțel, în loc de 84 cîte erau planificate. Un vagon de drojdie peste plan Colectivul micii, dar importantei fabrici de drojdie din Seini, cinstește apropiata aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie cu noi realizări în muncă. In 29 de zile colectivul fabricii a reușit să producă peste plan un vagon de drojdie. Fruntași în lupta ce se dă de colectivul fabricii pentru o mai bună aprovizionare a unităților comerțului de stat și cooperatist, cu mai multă drojdie sînt comuniștii : Gheorghe Meheș, Ilie Pavel și ambalatoarea Maria Dragoș, care pentru avîntul cu care muncesc constituie pilde demne de urmat de întreg colectivul fabricii. &űmbruefotd In fotografiile de mai jos vă prezentăm pe cîțiva dintre cei mai buni constructori ai noului pod de peste Săsar care nu precupețesc nici un efort pentru realizarea angajamentului luat de a termina podul înainte de termen. GHEORGHE DANCIU, mecanic betonist IOAN BARBUȘ. Mgțl&y ‘ GHEZA NAGY iiarar. bfikaiist GHEORGHE CZOMPA .. NICOlAE bejgu $ 4LÄL ANDREI POP ie Fruntașii exploatării miniere In întrecerea ce se desfășoară la exploatarea minieră „Józsa Béla“ din Baia Sprie, în cinstea celei de-a 41-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie sînt antrenate 90 echipe de mineri. Dornice de a da patriei cît mai mult minereu peste plan, ele luptă cu hotărîre pentru a-și depăși zileic plănul ce-i au de realizat. Invingînd rezistența rocilor subterane care de fapt cedează cam greu, în bătălia ce se dă pentru sporirea producției de minereu, numai în intervalul 1—28 octombrie s-au dat patriei peste plan cantități apreciabile de minereu. Bunăoară, echipa condusă de minerul Ioan Terșanski, deși lucrează în condiții speciale și-a depășit sarcinile de plan în perioada amintită cu zeci de tone. Succese asemănătoare au fost înregistrate de echipele conduse de comușiniștii Vasile Chincea și Ștefan Bud. Aceștia și-au depășit planul, devenind echipe fruntașe ale întrecerii. Cinstea de a fi fruntaș pe exploatare revine sectorului II. El își menține acest titlu încă de la începutul anului curent. Prin contribuția cetățenilor ln aceste zile în comuna Borza (Vișeu), se desfășoară cu intensitate acțiunea de reparar și întreținere a drumurilor. Intr-un timp scurt s-a reparat porțiune de 2 km. drum, iar acum sînt în execuție trei podețe noi. Cu acest prilej cetățenii au efectuat peste 150 zile muncă. Cu multă tragere inimă au muncit cetățenii Vasile DorGa, Teodor Ungur, Gheorghe Tomoioagă și alții. Citiți în pagina a 4-a - NOTA GUVERNULUI SOVIETIC ADRESATA S.U.A ȘI ANGLIEI IN LEGĂTURA CU CONFERINȚA DE LA