Pentru Socialism, noiembrie 1958 (Anul 9, nr. 1496-1520)

1958-11-01 / nr. 1496

A * / V S 5. ș In cIteva cifre (WSA^W'/'A'V' Intrarea în magazinul O-­țelul din Baia Mare este în­cadrată cu două afișe, cu ca­re cetățenii au făcut cunoș­tință abia de o lună. Ele a­­nunță laconic, dar convingă­tor: „Vindem cu plata in rate aparate de radio, frigi­dere „Pinguin“ și mașini de spălat rufe“. Despre acest lucru s-a vor­bit foarte puțin, ca și des­pre lucrurile cotidiene, bana­le. Totuși, el are o importan­ță uriașă. El amintește că o serie de articole care erau considerate pînă nu de mult „de lux", devin tot mai mult articole obișnuite de primă necesitate. De altfel, importanța lucru­rilor nu trebuie măsurată prin proporția zgomotului ce se face în jurul lor, ci a sco­pului pe care-l urmăresc. Iată, de pildă, in acest caz, un observator oricît de rece ar privi lucrurile, <nu se poate să nu fie mișcat con­­statînd că in numai 10 zile, in orașul Baia Mare, în a­­cest centru muncitoresc s-au desfăcut nu mai puțin de 437 de aparate de radio, 160 de mașini electrice de spălat ru­fe și 18 frigidere electrice „Pinguin". Ce ar spune un Pokol sau Wetzer văzîndu-i pe muncito­rii noștri mergînd spre casă cu un frigider sau o mașină de spălat rufe, sau cind ar trece printr-un cartier munci­toresc și ar auzi din fiecare casă, din fiecare apartament, melodii vesele prinse de pe meridianele globului. Sau dacă ar auzi o discu­ție în magazin, pe care am auzit-o eu. — Toate-s producție ro­­mînească? — Toate: Romanța, Balada, Opereta, Victoria, Armonia, mărci de aparate de radio ro­­mânești. — Și frigiderele tot româ­­nești sunt, și mașinile de spă­lat rufe de asemenea­.. — Iar cindva, țara noastră se chema „eminamente agri­colă“ — adăugă un bătrînel. — Așa-s vremurile astăzi... CORNEL CEUCA pftoimtodin war ; uwiwA'£4444444444444 4444*4; ► t♦ OMAR AL COMITETULUI RERIORAL Al PARTI­­ULUI RIDACITORESC RIK­RIR ?! AL SFAT BIEI POPULAR RE8IORAL BAIA AARE Angajamente realizate Muncitorii de la „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ uzinele din Baia Mare, muncesc cu sîrgu­­in­ă pentru a da viață angaja­mentelor luate în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Astfel, echipa de plumburi condusă de munci­torul Gherasim Bălaj, a reușit să termine cu 4 zile mai devre­me reparațiile capitale de la secția bicromat de sodiu, iar e­­chipa de muncitori condusă de comunistul Dionisie Szántó- a depășit pînă în ziua de 22 oc­tombrie a. c. planul de repara­­­ții cu 30 la sută. O altă echipă de muncitori, condusă de tov. Vasile Bona­­țiu, pînă în ziua de 20 octombrie a reușit să colecteze cu 50 la sută mai multe metale neferoase decît se angajase. Alexandru Sălăjan Ludovic Székely, mecanic fruntaș în producție, lucrează în atelierul de întreținere al întreprinderii „Cloșca". Aici se fac reparațiile pieselor pentru morile din regiune. Toată atenția terminării construcțiilor în gospodăriile colective •Experiența unităților agricole socialist-cooperatiste fruntașe din regiunea noastră, ne arată că întărirea economică a gos­podăriilor colective este strîns legată de dezvoltarea multilate­rală a producției gospodăriei ob­ștești, de mărirea numărului de vaci, porci și păsări, de planta­rea de livezi și vii, etc. Dezvoltarea multilaterală a producției în gospodăriile colec­tive, cere ridicarea de construc­ții gospodărești, grajduri, ma­ternități pentru scroafe de pră­­silă, saivane pentru oi, pivnițe, magazii, remize silozuri. Fără grajduri, cocine, cotețe, corespunzătoare, nu pot fi adă­­­postite animalele de producție— fără magazii și remize nu pot fi păstrate în bune condițiuni produsele agricole, și uneltele agricole, iar fără silozuri nu pu­tem conserva necesarul de fura­je pentru animale, în perioada de iarnă. Multe gospodării colective, au­ ridicat construcții gospodărești încăpătoare și sănătoase, pen­tru adăpostirea animalelor, pen­tru depozitarea produselor și păstrarea mașinilor și uneltelor agricole. Membrii gospodăriilor colec­tive din Urziceni construit în ultimii (Căței), au doi ani o magazie de cereale cu etaj ce valorează aproape o jumătate milion de lei. Numai din fondul propriu, au ridicat un saivan pentru adăpostirea a 300 de oi, două șuri pentru depozitarea furajelor, pătule cu o capacitate de 15 vagoane de porumb șt st­­­leți și alte construcții gospodă­rești. In acest an este pe termi­nate grajdul pentru 100 capete bovine și maternitatea pentru 24 de scroafe. Pentru a asigura conservarea furajelor în bune condițiuni, gospodăria colectivă ,,înfrăți­rea“ din Tiream a construit si­lozuri din beton, la fel, a ter­minat construirea saivanului, a­­telierului de fierărie și rotărie, etc. Realizările de pînă acum, în domeniul construcțiilor în unele gospodării agricole nu sunt însă satisfăcătoare. In cursul acestui an, gospodării­le din Andrid, colective ca ce­Ciumești (Cap­rei), Săcășeni (Tășnad), Cul­­ciu Mic, Lipău (Satu Mare), au făcut puțin pentru realizarea construcțiilor planificate. Un număr de construcții începute, nici pînă în aceste zile de toam­nă, n-au fost terminate. La gos­podăria colectivă ,,Ady Endre“ din Ghenci (Cărei), grajdul pentru 80 de capele bovine nu este terminat deși este asigurat în întregime necesarul de mate­riale de construcții. Unele construcții planificate nici n-au fost începute. La gos­podăria colectivă din Andrid, (Cărei) nu s-a început con­struirea grajdului pentru 50 ca­pete taurine, deși au primit cre­dite de stat pentru aceasta.Co­lectiviștii di­n Ciumești au pre­văzut construirea unui patul cu o capacitate de 10 vagoane. După executarea fundației, lu­crările se desfășoară foarte ane­voios. O cauză a nerealizării inte­grale a planului de construcții Ing. VASK­E MARCULY (Continuare in pag. 2-a). ■ In toate căminele culturale din regiunea noastră vor fi ex­puse mîine conferințe privind în­semnătatea celei de-a 41-a ani­versări a Marii Revoluții Socia­liste din Octombrie. ■ A 48-a inovație a acestui an de la fabrica „1 Septembrie“ din Satu Mare a fost aplicată în cursul zilei de ieri. Prin apli­carea acesteia, valoarea econo­miilor anuale antecalculate se ridică la peste 1.000.000 lei, sumă care depășește economiile realizate prin inovațiile aplicate în ultimii 3 ani la această fa­brică. ■ La Vișeu de Sus, a avut loc ieri plenara comitetului raional al femeilor. In cadrul acesteia au fost dezbătute darea de sea­mă asupra activității comitetu­lui raional al femeilor pe tri­mestrul III a. c. precum și un plan de măsuri privind munca culturală în rîndul femeilor în perioada de iarnă. ■ 200 de utemiști din între­prinderile, instituțiile și școlile din orașul Sighet, sub conduce­rea comitetului orășenesc U.T.M., pleacă în cursul zilei de mîine la gospodăria agricolă colecti­vă din Cîmpulung la Tisa, pen­tru a contribui în mod voluntar la culesul merelor de toamnă. ■ Biroul local de turism și ex­cursii Baia Mare, organizează mîine o excursie muncitorească la Satu Mare. Excursioniștii băi­­măreni vor asista la meciul de fotbal din cadrul campionatului categoriei „C“ dintre echipele Dinamo Baia Mare și Someșul Satu Mare. Plecarea se face cu trenul mîine dimineață la ora 8:32. ■ Realizarea prevederilor din contractul colectiv la I.F.E.T. Vișeu de Sus, va fi dezbătută mîine în cadrul unei ședințe de către comitetul de întreprindere.­­ Pentru un număr de 45 copii orfani care sunt dați în plasa­ment la familii din orașul Ba­ia Mare și raionul Șomcuta Ma­re, secția prevederi sociale Sfatului popular orășenesc Ba­­­ia Mare distribuie începînd de azi îmbrăcăminte și încălțămin­te în valoare de 22.000 lei. Acțiuni similare se fac și în celelalte raioane ale regiunii.­­ La tragerea Loto Central de vineri, 31 octombrie a. c. au fost extrase din urnă pentru pre­miile de categoriile I—VIl-a și­ speciale A, B, C, următoarele 9 numere: 82, 72, 2, 34, 77, 61, 43, 87, 23. Pentru premiile suplimentare Z și­ X au fost extrase din urnă următoarele 3 numere: 24, 21, 18. Fond de premii: 1.424.563 lei. i Anul IX, Nr. 149 ® ★ Sîmbătă, 1 noiembrie 1958 * 4 pag. — 20 bani44 I4I4 44 4 4­4 4­4­4­4­44444444444444444444 A 5-a întovărășire din Ciumești Acum, la terminarea strînge­­rii recoltei, țăranii muncitori fac bilanțul muncii pe întreg anul. Țăranii cu gospodării individua­le din comuna Ciumești (raio­nul Cărei), socotindu-și roade­le pe care le-au adunat, fac comparație cu roadele strînse de întovărășiți și colectiviști. Concluzia a 25 de familii din Ciumești s-a materializat în cî­­te o cerere pentru intrare într-o întovărășire agricolă. Astfel, la data de 30 octombrie­ 1958 s-a înființat cea­­ de-a 5-a întovără­șire agricolă din sat în care ei au intrat cu 107,75 ha. pămînt. Cele mai grăitoare fapte, în fața țăranilor au fost recoltele de grîu și porumb pe care le-au obținut membrii întovărășirii a­­gricole „Steaua roșie“, datorită muncii în comun și măsurilor a­­grotehnice aplicate. Ei au obți­nut 1.460 kg. grîu la ha. față de 950 kg. la ha., cît au recoltat țăranii cu gospodării individua­le. Gavril Bărbuș coresp. voluntar ^VWVVVVWVWVVVVVWS^VNA/S^/VVVVVVVWSi^VVVW w • întrecerea gateriștilor U.I.S. nr. 4 Sighet. Hala de gatere. Zile de octombrie, zile de întrecere. In gaterul nr. 1, intră veteranii pădurilor ma­ramureșene. Bușteni de fag u­­riași. Gateristul, un bărbat voinic, brunet, cu mustață vîrstrată [UNK] de fire albe măsoară bușteanul cu șublerul. S-ar măsura adică dar șublerul nu-l cuprinde. Cel ce a făcut acest aparat de măsurat, a ui­tat se vede că în Maramureș fagii și brazii ating asemenea proporții. Gateristul trece la vecin stă, se sfătuiește cu gateristul de la nul îl privește prin „2“. Veci­lentilele groase ale ochelarilor, apoi se uită la bușteanul uriaș, își împinge cu o mișcare domoală șapca pe ceafă și plescăie din limbă cu plăcere. „Strașnic buștean". Ia și tu o jumătate de metru peste maximul șu­­blerului. Ce să-i faci dacă a crescut mai avan ca alții... Cine o fi gateristul de la nr. 1? I­ caut în memorie. L-am mai văzut undeva, sau poate intr-o fotografie. Nu-mi amintesc. Mă apropia de ga­ter. Vreau să-l întreb dar nu pot acum. Bușteanul din gater e pe terminate, și e pregătit uriașul. Trebuie să-l bărbierim pu­țin — îi spune gateristul aju­torului, un tînăr înalt cu­ bră­duț, și vînjos ca un stejar. Fac această comparație și mi se pare cea mai potrivită. A­­ici printre bușteni și oameni, nu poate fi făcută alta mai plastică. Apoi gateristul și a­­jutorul, încep să cioplească di­n trunchi, de acolo ele unde mi se pare că grosimea întrece deschizătura gaterului. Intre timp, bușteanul înaintează. Trece prin pînzele ascuțite iar pînzele gem, șuieră, scuipă viitori de rumeguș, cînd alb, gălbui, cînd roșcat. In sfîrșit toaleta-i făcută. Gateristul se prezintă: Joan Richard. Exact. Cum de nu mi-am amintit? Inițiatorul mișcării pentru reducerea bra­cului tehnic. — Cum stai cu bracul teh­nic — îl întreb, ca pe o ve­che cunoștință. Gateristul zîm­­bește larg, așa cum numai oa­menii liberi pot zîmbi. Și dis­ting aceeași dantură puter­nică, aceeași ochi negri, mari, aceeași privire sinceră. — Cu bracul tehnic?... bi­ne. A fost redus pe întreprin­dere la 3—4 la sută, înainte aveam zece la sută și chiar mai mult. N-ar trebui să fie nici atît. Dar deocamdată e greu încă. Mai vin bușteni de calitate slabă. Uneori buștenii sînt plini de noroi, de pămînt. Și atunci pînzele se deplasea­ză, lemnul se mai răsucește și așa iese bracul tehnic. — Dar la celelalte gatere? — La unele se obțin chiar rezultate mai bune decît ob­țin eu. Mă întrec de multe ori ortacii. Știți sintem­ în în­trecere. .. Se întrerupe din vorbă și face un semn. Tînărul înalt cît bradul pune mîna pe un tîrn, și mătură locul de mun­că. De-abia acuma observ că, și la gaterul vecin se intim­­plă același lucru. Mă uit la ceas. O fi oare schimbul? — Nu e schimb — îmi răs­punde Ioan Richard la între­barea nerostită. Dar trebuie să menținem locul de muncă mereu curat. Murdăria ne împiedică. Și apoi, e și aces­ta un punct de întrecere... — .. .Și cum vă spuneam, sînt în întrecere cu gateriștii Vasile Gogea — vecinul cu ochelarii, și cu Adalbert Go­gea. Și... spre rușinea mea, deocamdată ei sînt în frunte. — Dar mă scuzați... In cîteva clipe pe cărucior a fost montat un nou „uriaș". A fost răsucit în așa fel ca să vină cît mai bine, l-au așezat drept în linia pînzelor, și cînd vîrfurile colțurilor de ferăs­­traie a făcut ultima cursă in bușteanul vechi, s-au și înfipt in cel nou. Nu s-a pierdut nici o cursă nici o mișcare a pînzelor, îmi îndrept privirea spre gaterul lui Vasile Horea. Acolo observ același lucru. Nici o mișcare a pînzelor în gol. .Se dă bătălia deci pentru fiecare centimetru, pentru fie­care secundă. Pierzi un centi­metru, doi, la un buștean, al­ții la altul, și numai ce vezi la sfîrșitul schimbului că ai ră­mas în urmă cu un buștean întreg. Cele două gatere înghit ne­sățioase buștean tean. Și în timp ce după buș­gaterul taie, se mai poate ciupi cîte un minut-două, cînd cei doi gat­er­iști, Ioan Richard și Va­sile Gogea se consultă reci­proc. Discută în fugă despre volumul debitat de fiecare, despre bracul tehnic și despre ce s-ar mai putea face pentru reducerea bracului. Iar cei doi gateriști sînt în întrecere, în întrecerea socialistă în cin­stea zilei de 7 Noiembrie. După cum vedeți­, aici întrece­rea nu urmărește scopuri per­sonale, legate numai de cîștig. Scopul ei este mult mai înalt. Este mersul înainte al întregii întreprinderi, obține­rea de rezultate cît mai bu­ne pe întreaga întreprindere. S-a lăsat seara. E rece, e toamnă tirzie. Sirena fabricii scoate un vuiet scurt, ca o iz­bitură de topor in trunchiul unui fag secular. Vuietul se prelungește apoi peste oraș, pînă dincolo de Tisa. S-a ter­minat o zi de muncă, o zi de întrecere intr-adevăr socialis­tă. Gateriștii Ioan Richard, și Vasile Gogea, își consultă re­gistrele de gater. Adună me­tru cub cu metru cub, trag linie și scriu rezultatul. — Zece la sută peste plan — își anunță Richard artacul „adversar“. — Răspunsul lui Vasile Gogea întîrzie. Și în sfîrșit ră­spunde: ne, că iar Asta înseamnă toa­te-am întrecut. Nu cu mult. Cu o jumătate de procent. Dar nu asta e important, ci faptul că astăzi am debitat 193,4 m.c.— bușteni. Și asta crede-mă e ceva. — 193 zici — îi întoarse vorba Richard. Apoi după ci­­teva clipe de gîndire.... — Facem mîine 200? — Putem face chiar peste. Astăzi am pierdut vreo 18 mi­nute. Dacă le recuperăm, mer­ge... Cei doi gateriști au palma prietenește. Și pe bătut loc legămîntul de întrecere s-a în­cheiat pentru a doua zi, ne­scris, neînsemnat, dar întărit cu o puternică și caldă strîn­­gere de mină. I. MAȘTEI <A<WmWW­ AA/WN^A/ AM^/WaV/AVgMA^MV.­WW­/WWW­/AA'“/AWwWW FAPTELE VORBESC La atelierele centrale „Huti­­ra Dezideriu“ din Baia Mare, muncitorii avîntați în întrecerea socialistă luptă cu pentru a-și îndeplini însuflețire angaja­mentele luate în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Pînă în prezent, cu cele mai bune rezultate în întrecere se mîndresc muncitorii de la sec­ția bobinaj, care au reușit să-și realizeze planul de producție lunar pînă la data de 29 oc­tombrie, în proporție de 108,5 la sută. De la începutul anului, Munci­torii de aci­ au cîștigat un avans în producția anuală de 31 zile, ceea ce înseamnă că ei, încă de­ acum lucrează în contul lu­nii decembrie. Pe primul loc în întrecere se află echipele de muncitori con­duse de comuniștii Adalbert Ro­zenbaum și Iosif Iuhas. Ele au executat reparațiile la 11 mo­toare și transformatoare electri­ce mai devreme cu trei zile față de cît era planificat. Și muncitorii din celelalte sec­toare se întrec pentru a obține succese cît mai frumoase în cin­stea lui 7 Noiembrie. Turnătorii de exemplu și-au îndeplinit pla­nul de producție lunar pînă în ziua de 28 octombrie și dau pro­ducție în contul lunii noiem­brie. De asemenea, echipele de oțeluri conduse de Traian Tarboș și Alexandru Baczai, au obținut succese deosebite în muncă. Iile au topit pînă în ziua de 29 a lunii curente 90 de șarje de oțel, în loc de 84 cîte erau planifi­cate. Un vagon de drojdie peste plan Colectivul micii, dar impor­tantei fabrici de drojdie din Se­ini, cinstește apropiata aniver­sare a Marii Revoluții Socia­liste din Octombrie cu noi rea­lizări în muncă. In 29 de zile colectivul fabri­cii a reușit să producă peste plan un vagon de drojdie. Fruntași în lupta ce se dă de colectivul fabricii pentru o mai bună aprovizionare a unităților comerțului de stat și coopera­tist, cu mai multă drojdie sînt comuniștii : Gheorghe Meheș, Ilie Pavel și ambalatoarea Ma­ria Dragoș, care pentru avîntul cu care muncesc constituie pil­de demne de urmat de întreg colectivul fabricii. &űmbruefotd In fotografiile de mai jos vă prezentăm pe cîțiva dintre cei mai buni constructori ai noului pod de peste Săsar care nu precupețesc nici un efort pentru realizarea angajamentului luat de a termina podul înainte de termen. GHEORGH­E DANCIU, mecanic betonist­­ IOAN BARBUȘ. Mgțl&y ‘ GHEZA NAGY iiarar. bfikaiist GHEORGHE CZOMPA .. NICOlAE bejgu $ 4LÄL ANDREI POP ie Fruntașii exploatării miniere In întrecerea ce se desfășoară la exploatarea minieră „Józsa Béla“ din Baia Sprie, în cinstea celei de-a 41-a aniversări a Ma­rii Revoluții Socialiste din Oc­tombrie sînt antrenate 90 e­­chipe d­e mineri. Dornice de a da patriei cît mai mult minereu pes­te plan, ele luptă cu hotărîre pentru a-și depăși zileic plănul ce-i au de realizat. Invingînd rezistența rocilor subterane care de fapt cedează cam greu, în bătălia ce se dă pentru sporirea producției de minereu, numai în intervalul 1—28 octombrie s-au dat patriei peste plan cantități apreciabile de minereu. Bunăoară, echipa condusă de minerul Ioan Ter­­șanski, deși lucrează în condi­ții speciale și-a depășit sarcini­le de plan în perioada amintită cu zeci de tone. Succese asemă­nătoare au fost înregistrate de echipele conduse de comu­și­niștii Vasile Chincea și Ștefan Bud. Aceștia și-au depășit pla­nul, devenind echipe fruntașe ale întrecerii. Cinstea de a fi fruntaș pe ex­ploatare revine sectorului II. El își menține acest titlu încă de la începutul anului cu­rent. Prin contribuția cetățenilor ln aceste zile în comuna Bor­za (Vișeu), se desfășoară cu in­tensitate acțiunea de reparar și întreținere a drumurilor. In­tr-un timp scurt s-a reparat porțiune de 2 km. drum, iar a­cum sînt în execuție trei pode­țe noi. Cu acest prilej cetățe­nii au efectuat peste 150 zile muncă. Cu multă tragere inimă au muncit cetățenii Va­­­sile DorGa, Teodor Ungur, Gheor­ghe Tomoioagă și alții. Citiți în pagina a 4-a - NOTA GUVERNULUI SO­VIETIC ADRESATA S.U.A ȘI ANGLIEI IN LEGĂTURA CU CONFERINȚA DE LA

Next