Pentru Socialism, octombrie 1959 (Anul 10, nr. 1777-1803)
1959-10-01 / nr. 1777
2 Nicolae Szitán mecanic auto de la sectorul de transporturi al Trustului minier din Baia Mare se numără printre fruntașii întreprinderii fiind și autorul mai multor inovații. Să grăbim lucrările de hidroameliorații . In cuprinsul regiunii noastre, îndeplinirea cu succes a acțiunilor de îmbunătățiri funciare prevăzute in acest an, înseamnă recuperarea și ameliorarea ;17.800 hectare teren inutilizabil a sau de pe care se obțin recolte slabe și instabile din cauza efectelor inundațiilor, a băltirii apelor provenite din ploi și zăpezi și a procesului de eroziune a solului. In acest an, răspunzînd chemării partidului, mase largi de oameni ai muncii din raioanele Sighet, Cărei și Cehu Silvaniei, însuflețiți de elan patriotic au participat activ la efectuarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare pe un număr însemnat de șantiere. Peste tot, în fruntea acestor acțiuni patriotice, alături de comuniști și deputați s-au situat mii de țărani colectiviști, întovărășiți și individuali. De pildă, în raionul Căreia pe un număr de 6 șantiere non Juritare au fost antrenați mii de tineri și vîrstnici din satele raionului, care au efectuat un volum de terasamente de 44.438 m.c., realizînd și depășind angajamentele luate. Valoarea muncii depuse la lucrările de hidroameliorații se ridică la aproape 500.000 lei. Rezultate bune s-au obținut privind redarea a noi terenuri agriculturii și în raionul Sighet. In acest raion, în cursul anului s-au deschis 4 șantiere. Pînă în zilele trecute, s-au efectuat circa 85 la sută din volumul lucrărilor prevăzute pe acest an și sunt toate condițiile ca în următoarele săptămîni, această acțiune să fie terminată în întregime. Analizînd ritmul lucrărilor de hidroameliorații pe șantierele din regiunea noastră, rezultă că față de posibilitățile reale, s-a făcut pînă acum doar 30 la sută din planul anual. Mult rămase în urmă sunt raioanele Lăpuș și Satu Mare, unde față de lucrările prevăzute pe anul 1959 s-a realizat 7,4 respectiv 12,7 la sută. De pildă, pe șantierul voluntar din hotarul comunei Dumbrava (Lăpuș), lucrările de canalizare și regularizare a albiei de-abia sunt începute. Pe șantierul numit Balta Blondă din apropierea orașului Satu Mare, lucrările de construire și refacere a canalelor s-au început încă din toamna anului trecut. S-a prevăzut terminarea acestora în primăvară, însă din lipsa de mobilizare și organizare a muncii obștești, pe acest șantier lucrările nu sînt terminate nici pînă acum; situația este asemănătoare și pe șantierele de hidroameliorații Tur T-4 (Oaș), cele din comunele Săcălășeni și Ardusat, (Șomcuta Mare), Medieșu Aurit și Odoreu (Satu Mare) și altele. Cauzele rămînerii în urmă a lucrărilor de hidroameliorații sînt îndeosebi de ordin organizatoric. De pildă, în comuna Odoreu sfatul popular din localitate socotește de mică importanță lucrările de canalizare din care cauză nu îndrumă pe deputați pentru mobilizarea masei de țărani muncitori la această acțiune. Astfel se explică faptul, că din volumul de terasament de 55.000 m.c. planificat s-au efectuat doar 2.825 m.c. Este binecunoscută importanța punerii în valoare a noi terenuri în circuitul agricol. De aceea, sfaturile populare sub îndrumarea organizațiilor de partid au datoria ca împreună cu comandamentele raionale și comunale constituite in acest scop, să analizeze cauzele rămînerii în urmă cu lucrările de hidroameliorații pe șantierele voluntare, luînd toate măsurile pentru asigurarea succesului acestei importante acțiuni patriotice. Gospodăria colectivă cuprinde aproape toate familiile din sat După ce satul Petrești din raionul Cărei a fost complet cooperativizat, organizația de bază din cadrul gospodăriei agricole colective „8 Martie“ și-a intensificat munca în vederea întăririi economico-organizatorice a colectivei și convingerii țăranilor muncitori uniți în cele trei întovărășiri agricole din sat, de a trece de bună voie la forma superioară de organizare a muncii și de cooperare în producția agricolă. Sub îndrumarea comitetului raional de partid, organizația de bază a analizat în cadrul unei adunări aportul fiecărui comunist, privind atragerea întovărășiților în gospodăria colectivă. S-a constatat cu acest prilej, că munca în această direcție se desfășura destul de sporadic. Pînă la sfîrșitul anului trecut, gospodăria colectivă a cuprins din cele peste 600 familii din sat doar 108 familii, cu 394 hectare teren. In cadrul adunării generale s-a hotărît ca fiecare membru de partid, agitator să răspundă de un anumit sector din sat unde să popularizeze pe bază de exemple vii superioritatea gospodăriei colective față de întovărășirea agricolă, să invite pe întovărășiți la tarlalele gospodăriei colective pentru a le arăta cum se prezintă culturile, recoltele mari obținute de colectiviști. Fiecare a putut constata că în colectivă munca este mai spornică decit în întovărășire, realizîndu-se recolte superioare. Iată de pildă, că membrii întovărășirii agricole „Gheorghe Doja“ care au vizitat aria colectiviștilor și-au dat seama că producția medie de grîu obținută la hectar de colectiviști depășește producția lor cu aproape 400 kg. Colectiviștii le-au explicat motivele care au determinat această diferență de producție. Unii întovărășiți considerau că dezvoltarea avutului obștesc ar fi în detrimentul cîștigului personal al colectiviștilor. Aceștia au fost lămuriți că acest considerent este complet greșit. Și iată de ce avutul obștesc a făcut posibil ca în anul acesta să se împartă colectiviștilor de două ori avansuri bănești de cîte 8 lei la fiecare zi muncă. Apoi, cu ocazia împărțirii produselor agricole de 40 la sută, eveniment la care a fost inviatat tot satul, fiecare întovărășit putut vedea că membrii colectivei duc la casele lor însemnate cantități de grîu. Ioan Oros, de pildă, pentru zilele muncă efectuate a dus acasă peste 1.000 kg grîu, Emeric Ritli și alții, de asemenea. In urma acestor constatări, ei și-au dat seama de unde anume provin posibilitățile multor colectiviști ca Ștefan Oros, Vasile Csuka, Ștefan Miclea care își construiesc anul acesta case noi sau alții care își cumpără aparate de radio, mobilă orășenească sau biciclete. Despre toate acestea s-au convins mulți întovărășiți: Laurențiu Gózner, Iosif și Ioan Mancz care deși au intrat cu cîte 8—9 hectare teren în întovărășire, după un an agricol se alegeau cu venituri mai mici ca ale unei familii de colectiviști care muncea cu hărnicie în colectivă. Membrii și candidații de partid din colectivă le-au explicat aceasta că e numai în folosul lor dacă se vor alătura marii familii colectiviste. Despre acest fapt le-a vorbit Elisabeta Stepler, Iosif Harsfalvi, Andrei Csuka și toți ceilalți comuniști din colectivă. Concomitent cu aceasta, au fost folosite și alte forme ale agitației politice de masă, munca de la om la om, panouri cu cifre comparative, articole la gazeta de perete, conferințe organizate aproape săptămînal la căminul cultural, lozinci mobilizatoare etc. Se poate constata cu satisfacție că în această muncă a luat parte efectivă și sfatul popular comunal (președinte Matei Popovici). Aproape fiecare sesiune problema întăritarii gospodăriei colective a constituit o problemă esențială. Și nu numai că s-a discutat despre această necesitate firească. Deputații au raportat despre munca ce o depun în circumscripție și despre rezultatele pe care le obțin în acest sens. Cînd cetățenii din circumscripția lui Ștefan Vizvari au auzit că deputatul lor s-a înscris în gospodăria colectivă, l-au urmat și ei. Toți deputații sînt acum membrii colectiviști și aceasta pentru că toți comuniștii din sat le-au oferit un bun exemplu personal. Ca rezultat al acestei activități, la consiliul de conducere al gospodăriei colective au început să sosească tot mai multe cereri pentru a fi primiți în rîndul colectiviștilor. De la începutul anului un număr de aproape 500 de întovărășiți cu o suprafață de 1.491 hectare au cerut să fie primiți în marea familie a colectivei. Astăzi, satul Petrești este colectivizat în proporție de peste 80 la sută. Sub îndrumarea și cu sprijinul comitetului raional de partid, organizația de bază din colectivă, consiliul de conducere și statul popular comunal luptă acum pentru completa colectivizare a satului. C. PAUL Roadele muncii bine organizate La gospodăria colectivă din Ardud, raionul Satu Mare, muncile agricole de toamnă sînt în toi. Colectiviștii de aci, organizați în cele trei brigăzi de cîmp, desfășoară o vie întrecere la strînsul culturilor tîrzii și la însămînțarea cerealelor păioase de toamnă. Munca în fiecare zi de lucru este organizată cu chibzuială, iar atelajele și mașinile agricole ale gospodăriei se folosesc la întreaga lor capacitate. Forțele de muncă ale gospodăriei sînt întărite de brigada de tractoare permanentă de la S.M.T. din localitate, care deservește această unitate. Gospodăria se numără printre unitățile agricole socialiste fruntașe pe raion la lucrările agricole de sezon. Bunăoară, colectiviștii au terminat recoltatul florii-soarelui de pe 65 ha și cartofii de pe 17 ha. Din cultura porumbului pentru boabe s-au recoltat pînă acum peste 50 de hectare. Lucrările de pregătire a solului se fac cu mijloace mecanizate. Mecanizatorii Gheorghe Avram și Iosif Fazekas au efectuat arături pentru insămințări pe o suprafață de 250 ha. In acest teren s-au însămînțat pînă acum 50 ha cu orz și peste 150 ha cu grîu de toamnă. ingrășarea solului—condiție importantă pentru sporirea producției la hectar Cerealele păioase de toamnă ocupă o mare pondere din terenul arabil al regiunii noastre, îndeosebi în raioanele Satu Mare, Cărei și Tășnad, cultura griului de toamnă se cultivă cu mare randament economic. Avînd în vedere importanța pe care o prezintă grîul pentru economia națională se impune găsirea celor mai eficace mijloace în vederea sporirii continue a producției la hectar. Un mijloc sigur de ridicare a producției agricole la hectar este fertilizarea solului cu îngrășăminte naturale și chimice. Experiența numeroaselor unități agricole socialiste arată că prin folosirea se poate mări îngrășămintelor producția la grîul de toamnă cu 400—600 kg la hectar. Bunăoară, colectiviștii din Petin și Păulești (Satu Mare) au obținut în acest an în medie aproape 2.500 kg boabe la hectar. La fel, membrii gospodăriei colective din Berveni, Comănești (Cărei) au obținut peste 2.600 kg boabe la hectar. Bineînțeles că aceste producții au fost posibile în urma administrării îngrășămintelor naturale și chimice și a aplicării celorlalte măsuri agrotehnice cerute de aceste culturi de toamnă. Cele mai potrivite îngrășăminte pentru cultura griului de toamnă sînt gunoiul de grajd și îngrășămintele chimice. Care sînt avantajele îngrășării solului? Gunoiul de grajd încorporat în pămînt păstrează într-o stare de afînare mai bună solul și oferă griului substanțe nutritive de care are nevoie. In condițiile solului regiunii noastre se recomandă folosirea în mod obișnuit a unei cantități de 20—22 tone gunoi de grajd la hectar. Pentru a obține rezultate bune se cere ca utilizarea gazului de grajd să se bălefacă în mod diferențiat. Astfel, în gospodăriile unde există soluri cu fertilitate diferită, iar gunoiul se află în diferite stadii de descompunere se va ține seama de următoarele: pe solurile mai nisipoase se va aplica gunoiul mai bine putrezit, și se va îngropa mai adinc; pe soluri argiloase se va aplica gunoiul mai slab descompus și îngropat mai la suprafața pămîntului (12—14 cm). In regiunea noastră, cultura griului se cultivă pe suprafețe mari după porumb. De aceea se cere ca porumbul să fie recoltat din timp, apoi de îndată după eliberarea terenului să se treacă la executarea arăturilor pentru însămînțare; cu aceasta, se îngroapă Paraleli sub brazdă cîte 20—22 tone gunoi de grajd la hectar. In acest scop, munca trebuie organizată astfel încît gunoiul să fie transportat pe loc din vreme, iar împrăștiatul acestuia să se facă numai în ziua executării arăturii înlăturînd pierderile din conținutul de azot al bălegarului. Se pot obține rezultate bune la grîul de toamnă și prin folosirea îngrășămintelor chimice. Practica a dovedit că îngrășămintele azotate aduc sporuri de 300—400 kg boabe la hectar. In condițiile regiunii noastre se recomandă folosirea îngrășămintelor azotoase. Astfel, pentru grîul cultivat după orz, ovăz și alte păioase se încorporează 60—70 kg, azotat de amoniu la ha, toamna o dată cu lucrările dinaintea semănatului, după premergătoare tîrzii (porumb, floarea-soarelui etc.) se administrează 100 kg la ha. împrăștiatul îngrășămintelor trebuie făcut uniform, asigurînd o fertilizare a întregului teren. Convinși de importanța îngrășării solului pentru sporirea producției agricole la hectar, tot mai multe unități agricole socialist-cooperatiste trec la aplicarea pe scară largă a îngrășămintelor naturale și chimice. Bunăoară, la gospodăria colectivă „Minerul“ din Cărășeu s-a îngrășat pînă acum peste 200 ha teren cu gunoi de grajd. In acest teren se însămînțează acum cultura griului. La fel, la gospodăria colectivă din Mădăras, Urziceni, Turulung, Moftinu Mic, Livada și multe altele o dată cu executarea arăturilor pentru însămînțare, se încorporează sub brazdă cîte 20—24 tone gunoi de grajd la hectar. Colectiviștii din Micula, Botiz, Medieșu Aurit și altele din raionul Satu Mare au fertilizat cu îngrășăminte azotate, folosind cîte 80—100 kg la ha, o mare parte din suprafețele însămînțate cu grîu de toamnă. Pentru asigurarea unui belșug de recolte la cultura griului și în anul viitor, este necesară asigurarea celor mai optime condiții dezvoltării și creșterii plantelor. Iată de ce se cere extinderea și folosirea pe scară largă a îngrășămintelor naturale și chimice. Ing. VASILE MARCULY v PENTRU SOCIALISM In comuna Caunic, raionul Lăpuș a luat ființă o agenție Lotopronosport, dar această unitate nu mai funcționeazâ. Cetățenii din Caunic dornici de a participa la concurs nu au altă posibilitate de a depune buletinele decit prin călătorii de ocazie care pleacă în centru de raion. „încărcat mai pleacă omul cu buletine pronosport. Pînă-n săptămîna viitoare nu mai uită acest efort"1. (După corespondența lui N. Ursoiu). La autobaza din Baia Mare Pînă nu de mult întreprinderea regională de transporturi auto (I.R.T.A.) Baia Mare, avînd sediul la Satu Mare a întîmpinat o serie de greutăți în activitate. Unitățile sale (autobazele) din orașele Baia Mare, Satu Mare și Sighet, erau lipsite de operativitate—lucru ce constituia o frînă în activitatea și dezvoltarea întreprinderii. Pentru a înlătura aceste deficiențe, în urmă cu cîteva toate autobazele au trecut luni la sistemul de autogestionare, pe principiul gospodăririi interne socialiste. Măsurile adoptate cu această ocazie au dat rezultate bune. Muncitorii și tehnicienii din cadrul fiecărei autobaze obțin acum importante succese. In urma acestor măsuri s-a realizat o mai concretă participare a muncitorilor la rezolvarea problemelor de organizare și de conducere a producției, s-a întărit simțul de răspundere în munca conducătorilor de autobuze, s-au creat posibilități concrete de a stimula diferitele inițiative care duc la realizarea și depășirea tuturor indicilor de plan, la creșterea productivității muncii și reducerea continuă a prețului de cost. Prin autogestionare, la unele autobaze s-au obținut succese destul de nate. La autobaza din însemnata Mare — șef de autobază Nicolae Cioflică — bunăoară, planul la călători-kilometri pe luna august a fost depășit cu 23,04 la sută. In luna august s-a realizat aci un beneficiu peste plan de mai mult de 350.000 lei. Pentru a evita aglomerările ce se produceau pe unele trasee deservite de autobaza Baia Mare și pentru a veni în ajutorul lucrătorilor de la această autobază, nu de mult au fost înființate două linii noi de autobuse de la Satu Mare — Tîrgu Lăpuș prin Baia Mare și Satu Mare — Borșa prin Sighet. De asemenea, în acest interval de timp s-a îmbunătățit simțitor și starea tehnică a parcului auto, înainte ca autobaza să fie autogestionată, din parcul de mașini erau active cca. 70—75 autocamioane. In prezent s-a ajuns să fie folosite peste 90 de autocamioane de transportat marfă. Colectivul de muncitori de la autobaza Baia Mare este preocupat de repararea autocamioanelor la timp, făcînd lucrări de bună calitate și străduindu-se să realizeze cu mai multe economii. Nu de mult, prin muncă voluntară, folosind material economisit și recondiționînd piesele auto, brigada U.T.M. condusă de Gheorghe Neacșu, mecanic, și de candidatul de partid Ioan Pop, tot mecanic, a reparat atobasculantul nr. 50.290, care mai mult de 2 ani a stat pe butuci. Cu acest autobasculant, șoferul Teodor Nedelcu își depășește acum planul lunar cu cca. 10—15 la sută. Joi, 1 octombrie 1959 Scrisoare către redacție oare Intr-adevăr nu poate fi echymzat ? Dacă ți-ai pus în grad să cumperi ceva de la cooperativa noastră din Ilba-Hanbal, apoi trebuie să pierzi ore și chiar zile întregi pîndindu-l pe gestionarul Vasile Vlasin, ca să prinzi momentul cind vine să deschidă magazinul. Pentru că, deși are un orar de funcționare ca oricare magazin, cooperativa din Ilba-Handal este mai mult închisă decit deschisă. Așa că, oamenii din sat știu că nu mai are nici un rost să te iei după orarul afișat. Gestionarul Vlasin, care e din satul Ilba, și-a fixat un alt orar, bineînțeles, numai de el știut. Iată-l, luni vine pe la orele 12, stă 1—2 ore, apoi pleacă. Dacă în acest timp nu l-ai „prins" la cooperativă, degeaba îl mai cauți acasă că ,Intei pe tata nu-l mai servește", cum spune el. La cooperativă apare din nou abia miercuri, după-amiază, dar după scurtă vreme pleacă iar și se Întoarce numai vineri, pe la orele 10.ÎL Uneori se mai întimplă să vină și sîmbătă pentru cîteva ore. Acesta ar fi pe scurt orarul gestionarului Vlasin. Nu-i ușor, deci, să faci cumpărături la el. Dar, pe oamenii din sat nu-i nemulțumește numai faptul că cooperativa este mai mult închisă decit deschisă. Pe ei îi nemulțumește și atitudinea cu totul necivilizată a gestionarului față de cumpărători, firesc ca atunci cînd gestionarul deschide pentru cîteva ore, să se adune mulți oameni la cooperativă. Cînd îi vede, Vlasin se enervează și se comportă așa cum s-a comportat cu mine în dupa-amiaza zilei de 18 septembrie a.c. Sosisem de la Baia Mare. Auzind că cooperativa-i deschisă, mi-am lăsat valiza în poartă și m-am îndreptat într-acolo. La cooperativă, cumpărători mulți. Am stat și eu la rând, apoi, după o vreme, m-am adresat gestionarului: — Dați-mi, vă rog, drojdia ele un leu. — Nu vezi că n-am o sută de mîini?! — s-a răstit el la mine lovind cu pumnul în tejghea. Eu l-am rugat să nu strige, că se poate vorbi și mai frumos cu oamenii. Iar el s-a înfuriat și mai tare, aruncîndu-mi vorbe pe care, nu le pot scrie pe hîrtie. I-am spus că n-are nici an rost să ne certăm, ci mai bine să-mi dea condica de reclamații. EL a refuzat să mi-o dea,continuînd să mă insulte și să mă amenințe că nu-i e teamă de nimeni, pentru că neamuri acolo unde trebuie are și nu-l poate schimba oricine, in mod asemănător s-a purtat gestionarul Vlasin și față de muncitorii Iosif Simetan, Gheorghe Boiciuc, și față de mulți alți locuitori din sat. Și în afară de asta, el nu respectă de multe ori nici prețurile de vinzare ale mărfurilor, scuzîndu-se că a „greșit". Apoi nu se interesează de aprovizionarea cooperativei, din care nu rareori lipsesc mărfuri foarte căutate de cumpărători. Aflindu-se într-un sat de munte, gestionarul Vlasin se crede probabil la adăpost de orice control din partea cooperativei din Seini, de care aparține filiala din Ilba-Handal. De fapt, tovarășii din conducerea cooperativei nici nu se ostenesc să mai treacă și pe la filiala din satul nostru, să mai vadă ce se întîmplă și aici. Așa că, nu e de mirare că gestionarul Vlasin își închipuie că nu poate fi schimbat. Noi ne întrebăm să fie oare, într-adevăr, cum crede el?. ) . IOAN ILBAN Vești din G. Însămînțează de zor In acest an, recolta medie lă grîu a colectiviștilor din Băsești a fost de 1.380 kg. la hectar, cu 180 kg. mai mult decit se prevăzuse. Zilele trecute au ieșit cu toate forțele la însămînțări. In cîteva zile au însămînțat aproape în întregime, suprafața de 30 ha, destinată orzului de toamnă. Acum însămînțează grîul, căruia îi sînt destinate 85 hectare, cu 15 hectare mai mult ca în anul trecut. Pentru prima dată în această toamnă se va însămînța un lot experimental de 15 hectare cu grîu Cenad 117, înmulțire a 2-a. De pe acest loc vor să obțină o producție de circa 2.500 kg. grîu la hectar. Pe scară largă vor fi folosite îngrășămintele chimice, atît în toamnă cît și în primăvară. Trebuie amintit că la muncile agricole sînt folosite în cea mai mare parte mașinile S.M.T-ului, însemnate venituri bănești Dezvoltarea șeptelului de animale constituie un însemnat izvor de venituri bănești. In anul trecut s-au obținut din creș- A. C. Săsești serea animalelor 228.997 lei. In acest an, veniturile vor fi și mai mari. Numai pe luna predată în contract s-au primit peste 100.000 lei. Colectiva mai are contractați 60 de porci, 40 de berbeci de prăsilă de rasă merinos etc. însemnate sume de bani au luat colectiviștii din contractarea cerealelor și a tehnice. La predarea plantelor, recoltei de in, obținută pe cele 11 hectare, au primit 58.000 lei. Cu statul mai sunt încheiate contracte pentru 26.000 kg, cereale și floarea-soarelui. Venituri frumoase aduce și livada de pomi și vin. Avansuri în produse și bani Ziua-muncă este din an un an tot mai bine retribuită. Nu de mult s-a împărțit avansul la grîu-secară. La fiecare zi muncă a revenit cîte 3 kg. Familia colectivistului Ioan Tămășan a dus acasă 19 măji grîu și secară, a lui Dumitru Mureșan 11 măji etc. Tot la două luni se împart membrilor și avansuri bănești. Pentru lunile iulie și august la fiecare zi muncă s-au dat cîte 4 lei. Din activitatea unor Comisiile permanente sînt organe de sprijin ale sfaturilor populare, create în scopul studierii diverselor probleme mai importante ce se ivesc în munca sfatului popular. Ele studiază și prezintă comitetului executiv propunerile oamenilor muncii, ajută la mobilizarea maselor pentru înfăptuirea acestora, controlează felul în care se duc la îndeplinire hotărîrile sesiunilor sfatului popular, dînd în felul acesta un sprijin real și eficace în munca sfatului popular respectiv. Redăm mai jos aspecte și realizări din activitatea unor comisii permanente din comunele raionului Cărei. LA MOFTINU MARE Comisia permanentă pentru învățămînt și cultură a organizat și condus muncile în vederea amenajării a 3 săli de învățămînt. Aici s-au lucrat 100 zile-muncă cu brațele și 20 de zile cu atelajele, realizîndu-se o economie de circa 6.000 lei. Tot în această comună, la propunerea comisiei permanente de gospodărire comunală s-au construit 6 poduri, economisindu-se 3.500 lei. comisii permanente LA GHENCI S-au făcut 4 poduri noi în lungime de 16 m. 1. Valoarea economiilor realizate în urma muncii voluntare se ridică la 1.000 lei. Tot in această comună s-au săpat 150 m.l. șanțuri și s-a amenajat un trotuar lung de 500 m.l. LA ANDRID Pentru buna desfășurare noului an școlar s-au reamenaajat 3 săli de clase. Lucrările necalificate s-au făcut prin muncă voluntară, efectuîndu-se un număr de 243 zile cu brațele, 78 zile cu atelaje, economisindu-se astfel 3.458 lei. LA CAPLENI Dintre toate comisiile permanente de aici, activitatea cea mai rodnică a depus-o comisia permanentă pentru gospodărirea comunală. Această comisie mobilizat cetățenii la transportul pietrei și la împrăștierea ei pe drumul Carei-Căpleni, Carei-Cămin, Carei-Ghenci. Valoarea economiilor realizate cu ocazia efectuării acestor lucrări se ridică la peste 75.000 lei. Elena Nagy coresp. voluntară