Pentru Socialism, octombrie 1959 (Anul 10, nr. 1777-1803)

1959-10-01 / nr. 1777

2 Nicol­ae Szitán mecanic auto de la sectorul de transporturi al Trustului minier din Baia Mare se numără prin­tre fruntașii în­treprinderii fiind și autorul mai multor inovații. Să grăbim lucrările de hidroameliorații . In cuprinsul regiunii noastre, îndeplinirea cu succes a acțiu­nilor de îmbunătățiri funciare prevăzute in acest an, înseamnă recuperarea și ameliorarea ;17.800 hectare teren inutilizabil a sau de pe care se obțin recolte slabe și instabile din­ cauza e­­fectelor inundațiilor, a băltirii apelor provenite din ploi și ză­pezi și a procesului de eroziune a solului. In acest an, răspunzînd che­mării partidului, mase largi de oameni ai muncii din raioanele Sighet, Cărei și Cehu Silvaniei, însuflețiți de elan patriotic au participat activ la efectuarea lu­crărilor de îmbunătățiri funcia­re pe un număr însemnat de șantiere. Peste tot, în fruntea acestor acțiuni patriotice, ală­turi de comuniști și deputați s-au situat mii de țărani colec­­tiviști, întovărășiți și individu­ali. De pildă, în raionul Căreia pe un număr de 6 șantiere non Juritare au fost antrenați mii de tineri și vîrstnici din satele ra­­ionului, care au efectuat un vo­lum de terasamente de 44.438 m.c., realizînd și depășind an­gajamentele luate. Valoarea muncii depuse la lucrările de hidroameliorații se ridică la a­­proape 500.000 lei. Rezultate bune s-au obținut privind reda­rea a noi terenuri agriculturii și în raionul Sighet. In acest ra­ion, în cursul anului s-au deschis 4 șantiere. Pînă în zilele trecute, s-au efectuat circa 85 la sută din volumul lucrărilor prevăzute pe acest an și sunt toate condițiile ca în următoarele săptămîni, a­­ceastă acțiune să fie terminată în întregime. Analizînd ritmul lucrărilor de hidroameliorații pe șantierele din regiunea noastră, rezultă că față de posibilitățile reale, s-a făcut pînă acum doar 30 la sută din planul anual. Mult ră­mase în urmă sunt raioanele Lăpuș și Satu Mare, unde față de lucrările prevăzute pe anul 1959 s-a realizat 7,4 respectiv 12,7 la sută. De pildă, pe șan­tierul voluntar din hotarul co­munei Dumbrava (Lăpuș), lu­crările de canalizare și regula­rizare a albiei de-abia sunt în­cepute. Pe șantierul numit Bal­ta Blondă din apropierea orașu­lui Satu Mare, lucrările de con­struire și refacere a canalelor s-au început încă din toamna anului trecut. S-a prevăzut ter­minarea acestora în primăvară, însă din lipsa de mobilizare și organizare a muncii obștești, pe acest șantier lucrările nu sînt terminate nici pînă acum; situația este asemănătoare și pe șantierele de hidroameliorații Tur T-4 (Oaș), cele din comu­nele Săcălășeni și Ardusat, (Șomcuta Mare), Medieșu Au­rit și Odoreu (Satu Mare) și altele.­­ Cauzele rămînerii în urmă a lucrărilor de hidroameliorații sînt îndeosebi de ordin organi­zatoric. De pildă, în comuna Odoreu sfatul popular din loca­litate socotește de mică impor­tanță lucrările de canalizare din care cauză nu îndrumă pe deputați pentru mobilizarea ma­sei de țărani muncitori la aceas­tă acțiune. Astfel se explică faptul, că din volumul de tera­­sament de 55.000 m.c. planifi­cat s-au efectuat doar 2.825 m.c. Este binecunoscută importan­ța punerii în valoare a noi terenuri în circuitul agricol. De aceea, sfaturile populare sub îndrumarea organizațiilor de partid au datoria ca împreună cu comandamentele raionale și comunale constituite in acest scop, să analizeze cauzele rămî­nerii în urmă cu lucrările de hidroameliorații pe șantierele voluntare, luînd toate măsurile pentru asigurarea succesului a­­cestei importante acțiuni pa­triotice. Gospodăria colectivă cuprinde aproape toate familiile din sat După ce satul Petrești din raionul Cărei a fost complet cooper­a­tivi­za­t, organizația de bază din cadrul gospodăriei a­­gricole colective „8 Martie“ și-a intensificat munca în vede­rea întăririi economico-organi­­zatorice a colectivei și convin­gerii țăranilor muncitori uniți în cele trei întovărășiri agrico­le din sat, de a trece de bună voie la forma superioară de or­ganizare a muncii și de coope­rare în producția agricolă. Sub îndrumarea comitetului raional de partid, organizația de bază a analizat în cadrul u­­nei adunări aportul fiecărui co­munist, privind atragerea înto­­vărășiților în gospodăria colec­tivă. S-a constatat cu acest pri­lej, că munca în această direc­ție se desfășura destul de sporadic. Pînă la sfîrșitul anu­lui trecut, gospodăria colectivă a cuprins din cele peste 600 familii din sat doar 108 fami­lii, cu 394 hectare teren. In ca­drul adunării generale s-a ho­­tărît ca fiecare membru de par­tid, agitator să răspundă de un anumit sector din sat unde să popularizeze pe bază de exemple vii superioritatea gospodăriei colective față de întovărășirea agricolă, să invite pe întovărășiți la tarlalele gos­podăriei colective pentru a le arăta cum se prezintă culturile, recoltele mari obținute de co­lectiviști. Fiecare a putut con­stata că în colectivă munca este mai spornică decit în întovă­rășire, realizîndu-se recolte su­perioare. Iată de pildă, că membrii întovărășirii agricole „Gheorghe Doja“ care au vizi­tat aria colectiviștilor și-au dat seama că producția medie de grîu obținută la hectar de co­lectiviști depășește producția lor cu aproape 400 kg. Colecti­viștii le-au explicat motivele care au determinat această di­ferență de producție. Unii înto­vărășiți considerau că dezvol­tarea avutului obștesc ar fi în detrimentul cîștigului perso­nal al colectiviștilor. Aceștia au fost lămuriți că acest conside­rent este complet greșit. Și ia­tă de ce­ avutul obștesc a fă­cut posibil ca în anul acesta să se împartă colectiviștilor de două ori avansuri bănești de cîte 8 lei la fiecare zi­ muncă. Apoi, cu ocazia împărțirii pro­duselor agricole de 40 la sută, eveniment la care a fost invi­a­tat tot satul, fiecare întovărășit putut vedea că mem­brii colectivei duc la casele lor însemnate cantități de grîu. Io­an Oros, de pildă, pentru zile­le muncă efectuate a dus acasă peste 1.000 kg grîu, Emeric Ri­­tli și alții, de asemenea. In ur­ma acestor constatări, ei și-au dat seama de unde anume pro­vin posibilitățile multor colec­tiviști ca Ștefan Oros, Vasile Csuka, Ștefan Miclea care își construiesc anul acesta case noi sau alții care își cumpără aparate de radio, mobilă orășe­nească sau biciclete. Despre toate acestea s-au convins mulți întovărășiți: Lau­­rențiu Gózner, Iosif și Ioan Mancz care deși au intrat cu cîte 8—9 hectare teren în în­tovărășire, după un an agricol se alegeau cu venituri mai mici ca ale unei familii de colecti­viști care muncea cu hărnicie în colectivă. Membrii și candi­dații de partid din colectivă le-au explicat aceasta că e numai în folosul lor dacă se vor alătura marii familii colectiviste. Des­pre acest fapt le-a vorbit Elisa­­beta Stepler, Iosif Harsfalvi, Andrei Csuka și toți ceilalți co­muniști din colectivă. Concomi­tent cu aceasta, au fost folo­site și alte forme ale agitației politice de masă, munca de la om la om, panouri cu cifre comparative, articole la gazeta de perete, conferințe organizate aproape săptămînal la căminul cultural, lozinci mobilizatoare etc. Se poate constata cu satis­facție că în această muncă a luat parte efectivă și sfatul popular comunal (președinte Matei Popovici). Aproape fiecare sesiune problema întări­ta­rii gospodăriei colective a con­stituit o problemă esențială. Și nu numai că s-a discutat des­pre această necesitate firească. Deputații au raportat despre munca ce o depun în circum­scripție și despre rezultatele pe care le obțin în acest sens. Cînd cetățenii din circumscrip­ția lui Ștefan Vizvari au au­zit că deputatul lor s-a înscris în gospodăria colectivă, l-au ur­mat și ei. Toți deputații sînt acum membrii colectiviști și a­­ceasta pentru că toți comuniș­tii din sat le-au oferit un bun exemplu personal. Ca rezultat al acestei activi­tăți, la consiliul de conducere al gospodăriei colective au în­ceput să sosească tot mai mul­te cereri pentru a fi primiți în rîndul colectiviștilor. De la în­ceputul anului un număr de a­­­­proape 500 de întovărășiți cu o suprafață de 1.491 hectare au cerut să fie primiți în marea familie a colectivei. Astăzi, sa­tul Petrești este colectivizat în proporție de peste 80 la sută. Sub îndrumarea și cu sprijinul comitetului raional de partid, organizația de bază din colecti­vă, consiliul de conducere și statul popular comunal luptă acum pentru completa colecti­vizare a satului. C. PAUL Roadele muncii bine organizate La gospodăria colectivă din Ardud, raionul Satu Mare, mun­cile agricole de toamnă sînt în toi. Colectiviștii de aci, organi­zați în cele trei brigăzi de cîmp, desfășoară o vie întrecere la strînsul culturilor tîrzii și la însămînțarea cerealelor păioase de toamnă. Munca în fiecare zi de lucru este organizată cu chibzuială, iar atelajele și ma­șinile agricole ale gospodăriei se folosesc la întreaga lor ca­pacitate. Forțele de muncă ale gospodăriei sînt întărite de bri­gada de tractoare permanentă de la S.M.T. din localitate, care deservește această unitate. Gos­podăria se numără printre uni­tățile agricole socialiste fruntașe pe raion la lucrările agricole de sezon. Bunăoară, colectiviștii au terminat recoltatul florii-soa­­relui de pe 65 ha și cartofii de pe 17 ha. Din cultura porumbu­lui pentru boabe s-au recoltat pînă acum peste 50 de hectare. Lucrările de pregătire a solului se fac cu mijloace mecanizate. Mecanizatorii Gheorghe Avram și Iosif Fazekas au efectuat a­­rături pentru insămințări pe o suprafață de 250 ha. In acest teren s-au însămînțat pînă acum 50 ha cu orz și peste 150 ha cu grîu de toamnă. ingrășarea solului—condiție importantă pentru sporirea producției la hectar Cerealele păioase de toamnă ocupă o mare pondere din te­renul arabil al regiunii noastre, îndeosebi în raioanele Satu Mare, Cărei și Tășnad, cultura griului de toamnă se cultivă cu mare randament economic. A­­vînd în vedere importanța pe care o prezintă grîul pentru e­­conomia națională se impune găsirea celor mai eficace mij­­loace în vederea sporirii conti­nue a producției la hectar. Un mijloc sigur de ridicare a pro­ducției agricole la­­ hectar este fertilizarea solului cu îngrășă­minte naturale și chimice. Experiența numeroaselor uni­tăți agricole socialiste arată că prin folosirea se poate mări îngrășămintelor producția la­ grîul de toamnă cu 400—600 kg la hectar. Bunăoară, colec­tiviștii din Petin și­­ Păulești (Satu Mare) au obținut în a­­cest an în medie aproape 2.500 kg boabe la hectar. La fel, membrii gospodăriei colective din Berveni, Comănești (Că­rei) au obținut peste 2.600 kg boabe la hectar. Bineînțeles că aceste producții au fost posibi­le în urma administrării îngră­șămintelor naturale și chimice și a aplicării celorlalte măsuri agrotehnice cerute de aceste culturi de toamnă. Cele mai potrivite îngrășă­minte pentru cultura griului de toamnă sînt gunoiul­ de grajd și îngrășămintele chimice. Care sînt avantajele îngră­­șării solului? Gunoiul de grajd încorporat în pămînt păstrează într-o stare de afînare mai bu­nă solul și oferă griului sub­stanțe nutritive de care are ne­­voie. In condițiile solului regiunii noastre se recomandă folosirea în mod obișnuit a unei cantități de 20—22 tone gunoi de grajd la hectar. Pentru a obține rezultate bu­ne se cere ca utilizarea gazului de grajd să se băle­facă în mod diferențiat. Astfel, în gospodăriile unde există soluri cu fertilitate diferită, iar gu­noiul se află în diferite stadii de descompunere se va ține sea­ma de următoarele: pe solurile mai nisipoase se va aplica gu­noiul mai bine putrezit, și se va îngropa mai adinc; pe soluri ar­­giloase se va aplica gunoiul mai slab descompus și îngropat mai la suprafața pămîntului (12—14 cm­). In regiunea noastră, cultura griului se cultivă pe suprafețe mari după porumb. De aceea se cere ca porumbul să fie re­coltat din timp, apoi de îndată după eliberarea terenului să se treacă la executarea arăturilor pentru însămînțare; cu aceasta, se îngroapă Paraleli sub brazdă cîte 20—22 tone gunoi de grajd la hectar. In acest scop, munca trebuie organizată astfel încît gunoiul să fie tran­sportat pe loc din vreme, iar împrăștiatul acestuia să se fa­că numai în ziua executării a­­răturii înlăturînd pierderile din conținutul de azot al bălega­rului. Se pot obține rezultate bune la grîul de toamnă și prin fo­losirea îngrășămintelor chimice. Practica a dovedit că îngrășă­mintele azotate aduc sporuri de 300—400 kg boabe la hectar. In condițiile regiunii noastre se recomandă folosirea îngrășă­mintelor azotoase. Astfel, pen­tru­ grîul cultivat după orz, o­­văz și alte păioase se încorpo­rează 60—70 kg, azotat de a­­moniu la ha, toamna o dată cu lucrările dinaintea semănatului, după premergătoare tîrzii (po­rumb, floarea-soarelui etc.) se administrează 100 kg la ha. împrăștiatul­­ îngrășămintelor trebuie făcut uniform, asigu­­rînd o fertilizare a întregului teren. Convinși de importanța în­­grășării solului pentru sporirea producției agricole la hectar, tot mai multe unități agricole socialist-cooperatiste trec la a­­plicarea pe scară largă a îngră­șămintelor naturale și chimice. Bunăoară, la gospodăria colec­tivă „Minerul“ din Cărășeu s-a îngrășat pînă acum peste 200 ha teren cu gunoi de grajd. In acest teren se însămînțează a­­cum cultura griului. La fel, la gospodăria colectivă din Mădă­­ras, Urziceni, Turulung, Mofti­­nu Mic, Livada și multe altele o dată cu executarea arăturilor pentru însămînțare, se încorpo­rează sub brazdă cîte 20—24 tone gunoi de grajd la hectar. Colectiviștii din Micula, Botiz, Medieșu Aurit și altele din ra­ionul Satu Mare au fertilizat cu îngrășăminte azotate, folosind cîte 80—100 kg la ha, o mare parte din suprafețele însămîn­­țate cu grîu de toamnă. Pentru asigurarea unui bel­șug de recolte la cultura griu­lui și în anul viitor, este necesa­ră asigurarea celor mai optime condiții dezvoltării și creșterii plantelor. Iată de ce se cere ex­tinderea și folosirea pe scară largă a îngrășămintelor natu­rale și chimice. Ing. VASILE MARCULY v PENTRU SOCIALISM In comuna Cau­nic, raionul Lăpuș a luat ființă o agenție Loto­pronosport, dar această unitate nu mai f­uncționeazâ. Cetățenii din Cau­­­nic­­ dornici de­ a participa la concurs nu au altă posibilitate de a depune buletinele decit prin că­lătorii de ocazie care pleacă în centru de raion. „încărcat mai pleacă omul cu buletine pronosport. Pînă-n săptămîna viitoare nu mai uită acest efort"1. (După corespondența lui N. Ursoiu). La autobaza din Baia Mare Pînă nu de mult întreprinde­rea regională de transporturi auto (I.R.T.A.) Baia Mare, a­­vînd sediul la Satu Mare a în­­tîmpinat o serie de greutăți în activitate. Unitățile sale (au­tobazele) din orașele Baia Ma­re, Satu Mare și Sighet, erau lipsite de operativitate—lucru ce constituia o frînă în activitatea și dezvoltarea întreprinderii. Pentru a înlătura aceste defici­ențe, în urmă cu cîteva toate autobazele au trecut luni la sistemul de autogestionare, pe principiul gospodăririi interne socialiste. Măsurile adoptate cu această ocazie au dat rezultate bune. Muncitorii și tehnicienii din cadrul fiecărei autobaze ob­țin acum importante succese. In urma acestor măsuri s-a realizat o mai concretă partici­pare a muncitorilor la rezolva­rea problemelor de organizare și de conducere a producției, s-a întărit simțul de răspunde­re în munca conducătorilor de autobuze, s-au creat posibili­tăți concrete de a stimula dife­ritele inițiative care duc la re­alizarea și depășirea tuturor in­dicilor de plan, la creșterea productivității muncii și redu­cerea continuă a prețului de cost. Prin autogestionare, la unele autobaze s-au obți­nut succese destul de nate. La autobaza din însem­nata Mare — șef de autobază Nico­lae Cioflică — bunăoară, pla­nul la călători-kilometri pe luna august a fost depășit cu 23,04 la sută. In luna august s-a re­alizat aci un beneficiu peste plan de mai mult de 350.000 lei. Pentru a evita aglomerări­le ce se produceau pe unele trasee deservite de autobaza Baia Mare și pentru a veni în ajutorul lucrătorilor de la a­­ceastă autobază, nu de mult au fost înființate două­ linii noi de autobuse de la Satu Mare — Tîrgu Lăpuș prin Baia Ma­re și Satu Mare — Borșa prin Sighet. De asemenea, în acest interval de timp s-a îmbunătă­țit simțitor și starea tehnică a parcului auto, înainte ca auto­baza să fie autogestionată, din parcul de mașini erau active cca. 70—75 autocamioane. In prezent s-a ajuns să fie folosite peste 90 de autocamioane de transportat marfă. Colectivul de muncitori de la autobaza Baia Mare este preo­cupat de repararea autocamioa­nelor la timp, făcînd lucrări de bună calitate și străduindu-se să realizeze cu­ mai multe econo­mii. Nu de mult, prin muncă vo­luntară, folosind material eco­nomisit și recondiționînd piese­le auto, brigada U.T.M. condu­să de Gheorghe Neacșu, meca­nic, și de candidatul de partid Ioan Pop, tot mecanic, a repa­rat a­­tobasculantul nr. 50.290, care mai mult de 2 ani a stat pe butuci. Cu acest autobascu­­lant, șoferul Teodor Nedelcu își depășește acum planul lunar cu cca. 10—15 la sută. Joi, 1 octombrie 1959 Scrisoare către redacție oare Intr-adevăr nu poate fi echymzat ? Dacă ți-ai pus în grad să cumperi ceva de la cooperativa noastră din Ilba-Hanbal, apoi trebuie să pierzi ore și chiar zile întregi pîndindu-l pe ges­tionarul Vasile Vlasin, ca să prinzi momentul cind­ vine să deschidă magazinul. Pentru că, deși are un orar de funcționare ca oricare magazin, cooperativa din Ilba-Handal este mai mult închisă decit deschisă. Așa că, oamenii din sat știu că nu mai are nici un rost să te iei după orarul afișat. Gestionarul Vla­sin, care e din satul Ilba, și-a fixat un alt orar, bineînțeles, nu­mai de el știut. Iată-l, luni vi­ne pe la orele 12, stă 1—2 o­­re, apoi pleacă. Dacă în acest timp nu l-ai „prins" la coope­rativă, degeaba îl mai cauți a­­casă că ,Intei pe tata nu-l mai servește", cum spune el. La cooperativă apare din nou abia miercuri, după-amiază, dar du­pă scurtă vreme pleacă iar și se Întoarce numai vineri, pe la orele 10.ÎL Uneori se mai în­­timplă să vină și sîmbătă pen­tru cîteva ore. Acesta ar fi pe scurt orarul gestionarului Vla­sin. Nu-i ușor, deci, să faci cumpărături la el. Dar, pe oamenii din sat nu-i nemulțumește numai faptul că cooperativa este mai mult în­chisă decit deschisă. Pe ei îi nemulțumește și atitudinea cu totul necivilizată a gestionaru­lui față de cumpărători, firesc ca atunci cînd gestiona­­­rul deschide pentru cîteva ore, să se adune mulți oameni la cooperativă. Cînd îi vede, Vlasin se enervează și se comportă a­­șa cum s-a comportat cu mi­ne în dupa-amiaza zilei de 18 septembrie a.c. Sosisem de la Baia Mare. Auzind că cooperativa-i deschi­să, mi-am lăsat valiza în poar­tă și m-am îndreptat într-aco­­lo. La cooperativă, cumpără­tori mulți. Am stat și eu la rând, apoi, după o vreme, m-am adresat gestionarului: — Dați-mi, vă rog, drojdia ele un leu. — Nu vezi că n-am o sută de mîini?! — s-a răstit el la mine lovind cu pumnul în tejghea. Eu l-am rugat să nu strige, că se poate vorbi și mai frum­os cu oamenii. Iar el s-a înfuriat și mai tare, aruncîndu-mi vor­be pe care, nu le pot scrie pe hîrtie. I-am spus că n-are nici an rost să ne certăm, ci mai bine să-mi dea condica de reclama­ții. EL a refuzat să mi-o dea,­­continuînd să mă insulte și să mă amenințe că nu-i e tea­mă de nim­eni, pentru că neamuri acolo unde trebuie are și nu-l poate schimba oricine, in mod asemănător s-a purtat ges­tionarul Vlasin și față de mun­citorii Iosif Sim­etan, Gheorghe Boiciuc, și față de mulți alți locuitori din sat. Și în afară de asta, el nu respectă de multe ori nici prețurile de vinzare a­­le mărfurilor, scuzîndu-se că a „greșit". Apoi nu se interesea­ză de aprovizionarea cooperati­vei, din care nu rareori lipsesc mărfuri foarte căutate de cum­părători. Aflindu-se într-un sat de munte, gestionarul Vlasin se crede probabil la adăpost de orice control din partea coope­rativei din Seini, de care apar­ține filiala din Ilba-Handal. De fapt, tovarășii din conduce­rea cooperativei nici nu se os­tenesc să mai treacă și pe la fi­liala din satul nostru, să mai vadă ce se întîmplă și aici. A­­șa că, nu e de mirare că ges­tionarul Vlasin își închipuie că nu poate fi schimbat. Noi ne în­trebăm­ să fie oare, într-adevăr, cum crede el?. ) . IOAN ILBAN Vești din G. Însămînțează de zor In acest an, recolta medie lă grîu a colectiviștilor din Bă­­sești a fost de 1.380 kg. la hec­tar, cu 180 kg. mai mult de­cit se prevăzuse. Zilele trecute au ieșit cu toa­te forțele la însămînțări. In cî­teva zile au însămînțat aproape în întregime, suprafața de 30 ha, destinată orzului de toam­nă. Acum însămînțează grîul, căruia îi sînt destinate 85 hec­tare, cu 15 hectare mai mult ca în anul trecut. Pentru prima dată în aceas­tă toamnă se va însămînța un lot experimental de 15 hectare cu grîu Cenad 117, înmulțire a 2-a. De pe acest loc vor să ob­țină o producție de circa 2.500 kg. grîu la hectar. Pe scară largă vor fi folosite îngrășă­mintele chimice, atît în toamnă cît și în primăvară. Trebuie amintit că la munci­le agricole sînt folosite în cea mai mare parte mașinile S.M.T-ului, însemnate venituri bănești Dezvoltarea șeptelului de a­­nimale constituie un însemnat izvor de venituri bănești. In a­­nul trecut s-au obținut din creș- A. C. Săsești serea animalelor 228.997 lei. In acest an, veniturile vor fi și mai mari. Numai pe luna predată în contract s-au­ primit peste 100.000 lei. Colectiva mai are contractați 60 de porci, 40 de berbeci de prăsilă de rasă me­rinos etc. însemnate sume de bani au­ luat colectiviștii din contracta­­­rea cerealelor și a tehnice. La predarea plantelor, recoltei de in, obținută pe cele 11 hec­tare, au primit 58.000 lei. Cu statul mai sunt încheiate con­tracte pentru 26.000 kg, cerea­le și floarea-soarelui. Venituri frumoase aduce și livada de pomi și vin. Avansuri în produse și bani Ziua-muncă este din an un an tot mai bine retribuită. Nu de mult s-a împărțit avansul la grîu-secară. La fiecare zi­ mun­­că a revenit cîte 3 kg. Familia colectivistului Ioan Tămășan a dus acasă 19 măji grîu și se­cară, a lui Dumitru Mureșan 11 măji etc. Tot la două luni se împart membrilor și avansuri bănești. Pentru lunile iulie și august la fiecare zi­ muncă s-au dat cîte 4 lei. Din activitatea unor Comisiile permanente sînt or­gane de sprijin ale sfaturilor populare, create în scopul stu­dierii diverselor probleme mai importante ce se ivesc în mun­ca sfatului popular. Ele studia­ză și prezintă comitetului exe­cutiv propunerile oamenilor muncii, ajută la mobilizarea maselor pentru înfăptuirea a­­cestora, controlează felul în ca­re se duc la îndeplinire hotărî­­rile sesiunilor sfatului popular, dînd în felul acesta un sprijin real și eficace în munca sfatu­lui popular respectiv. Redăm mai jos aspecte și realizări din activitatea unor comisii perma­nente din comunele raionului Cărei. LA MOFTINU MARE Comisia permanentă pentru învățămînt și cultură a organi­zat și condus muncile în vede­rea amenajării a 3 săli de în­­vățămînt. Aici s-au lucrat 100 zi­le-muncă cu brațele și 20 de zile cu atelajele, realizîndu-se o economie de circa 6.000 lei. Tot în această comună, la pro­punerea comisiei permanente de gospodărire comunală s-au con­struit 6 poduri, economisindu-se 3.500 lei. comisii permanente LA GHENCI S-au făcut 4 poduri noi în lungime de 16 m. 1. Valoarea economiilor realizate în urma muncii voluntare se ridică la 1.000 lei. Tot in această comu­nă s-au săpat 150 m.l. șanțuri și s-a amenajat un trotuar lung de 500 m.l. LA ANDRID Pentru buna desfășurare noului an școlar s-au reamena­­a­jat 3 săli de clase. Lucrările necalificate s-au făcut prin muncă voluntară, efectuîndu-se un număr de 243 zile cu bra­țele, 78 zile cu atelaje, economi­­sindu-se astfel 3.458 lei. LA CAPLENI Dintre toate comisiile perma­nente de aici, activitatea cea mai rodnică a depus-o comisia per­manentă pentru gospodărirea comunală. Această comisie mobilizat cetățenii la transpor­­­tul pietrei și la împrăștierea ei pe drumul Carei-Căpleni, Ca­­rei-Cămin, Carei-Ghenci. Va­loarea economiilor realizate cu ocazia efectuării acestor lucrări se ridică la peste 75.000 lei. Elena Nagy coresp. voluntară

Next