Pentru Socialism, martie 1960 (Anul 11, nr. 1905-1931)

1960-03-01 / nr. 1905

FROimm din wm mmm osiflrt­m confumul r­itual al pahticulu­­i turcitoresc bobii» și al sfatului ps^olah bemal oaia ware Pentru continua îmbunătățire a activității economico-financiare a gospodăriilor agricole de stat In ziua de 23 februarie a.c., la comitetul regional de partid a avut loc o consfătuire pentru analizarea activității economico­­financiare a gospodăriilor agri­cole de stat din regiune pe anul 1959 și a sarcinilor care stau în fața acestora în 1960. La consfătuire au participat membrii biroului comitetului re­gional de partid, ing. Iuliu Lu­ca, director general în Ministe­rul Agriculturii, secretarii cu problemele agrare ai comitete­lor raionale de partid, conduce­rea trustului Gostat, conduceri ale gospodăriilor agricole de stat din regiune și reprezentanți ai Băncii agricole. ★ In raportul prezentat de tova­rășul IOAN CHIOREANU, direc­torul Trustului regional G.A.S., s-a arătat că, prin grija deosebi­tă a partidului și guvernului, gospodăriile de stat au fost în­zestrate cu o puternică bază teh­­nico-materială, cu cadre de spe­cialitate, creîndu-se astfel toate condițiile ca ele să devină uni­tăți rentabile, principalul furni­zor pentru constituirea fondului central de produse agricole. Ca urmare a hotărîrii partidului și guvernului privind înființarea consiliilor gospodăriilor de stat, s-a îmbunătățit mult conducerea acestora, atît din punct de vede­re administrativ, cît și politic. Pentru îndeplinirea sarcinilor care le-au fost trasate, gospodă­riile agricole de stat din regiune dispun de aproape 340 de trac­toare, 50 semănători mecanice, 155 semănători de pQturile mo­derne, 87 combine cerealiere, 160 cultivatoare suspendate, precum și multe alte mașini. Șeptelul de animale a crescut simțitor. La sfîrșitul anului 1959, gospodăriile de stat aveau 2.728 vaci și juninci, 21.000­­ vi­ne (98 la sută cu lună fină), un sector porcin dezvoltat. Muncitorii, inginerii și tehni­cienii din gospodăriile agricole de stat din regiune, sub condu­cerea organizațiilor de partid, au obținut în anul 1959 realizări importante, livrînd statului pes­te 7.136 tone grîu și secară, cu 50 la sută mai mult decît preve­dea planul, 34.135 hectolitri lap­te, 3.028 tone carne, din care 2­605 tone carne de porc, pes­te 83 tone lînă și alte impor­tante cantități de produse. . Toate gospodăriile de stat din regiune și-au depășit planul la grîu­ secară. Producțiile cele mai mari le-au realizat G.A.S. Cărei și Chereușa, cu 2­655 kg la hec­tar și respectiv 2.403 kg la ha. Aceasta demonstrează că gos­podăriile de stat din regiune au încă mari rezerve în acest do­meniu. Asemănătoare este situ­ația și la celelalte culturi. La cultura porumbului siloz însă, deși unele gospodării, ca G.A.S. Odoreu, Cărei și Chere­ușa, au realizat producții medii între 29.000—33.750 kg masă verde la hectar, producția me­die planificată pe trust n-a fost realizată, G.A.S. Livada a reali­zat doar 7­500 kg, iar cea din Dorolț 8.280 kg porumb­eiloz la hectar. Succesele realizate în special la culturile cerealiere au fost posibile în primul rînd datorită înzestrării gospodăriilor cu ma­șini­ suficiente, ceea ce a asigu­rat extinderea mecanizării lu­crărilor, creșterea productivită­­ții muncii și îmbunătățirea­­ cali­tății lucrărilor. Planul de hantri a fost depășit de trust, realizîn­­du-se 111.714 hantri, față de 91.420 planificați. Organizațiile sindicale, sub conducerea orga­nizațiilor de partid, au antrenat mecanizatorii într-o largă între­cere socialistă, în cadrul căreia s-au ridicat mulți fruntași în producție. Merită evidențiat în acest sens tractoristul comunist Iosif Medve de la G.A S. Dorolț, care, față de 540 hantri planifi­cați, a realizat în anul 1959 1.164 hantri. Cu peste sută la sută și-a depășit planul de han­tri și comunistul Vasile Anton de la G.A.S. Odoreu. 930 de hantri a efectuat față de planul de 480 hantri și tractoristul ute­­mist Emeric Biro de la G.A.S Chereușa. Producția de lapte a fost rea­lizată pe trust în proporție de 93 la sută, obținîndu-se 43-136 kl lapte. La livrările de lapte cele mai bune rezultate le-a ob­ținut G.A.S. Cărei, care a livrat 8.326 hl față de planul de 7.793 hl, apoi G.A.S. Acîș, care depășește cu 132 hl producția de lapte marfă. Depășirea pla­nului de lapte la aceste gospo­dării a fost facilitată de consumul sporit de porumb si­loz. Planul de livrare a cărnii fost îndeplinit pe trust, însă une­­­le gospodării n-au realizat în cursul anului trecut sporul zil­nic de greutate planificat, depă­șind totodată și consumul de unități nutritive planificate, mai cu seamă la îngrășătoriile de porci. Cît privește creșterea ovine­lor, planul la miei a fost reali­zat în proporție de 106 la sută, iar la producția de lînă planul a fost depășit cu 11 la sută. Dar, alături de gospodăriile fruntașe pe țară la producția de lînă, cum sînt G.A.L. Cărei cu 6,63 kg lînă pe cap de oaie și G.A.S. Chereușa cu 6,08 kg pe cap de oaie tunsă, sunt și gos­podării de stat, ca acea din Do­rolț și altele, care în 1959 au obținut, la aceeași rasă, produc­ții de lună mult sub posibilități. Vorbind despre prețul de cost și rezultatele­ economico-financi­­are, raportorul a arătat că, deși cheltuielile făcute pentru supra­fețele cultivate și efectivele de animale furajate au fost sub plan, totuși economiile realizate nu sunt corespunzătoare produc­țiilor obținute. Nerealizarea sar­cinilor de plan și depășirea con­sumurilor specifice au dus la de­pășirea prețului de cost planifi­cat la principalele produse, în afară de grîu­ secară și orz de toamnă. (Continuare în nag. S-a). In cadrul acțiunii patriotice de colectare a fierului vechi, bri­gada atemistă, împreună cu ceilalți muncitori ai întreprinde­rii de transporturi „23 August“ din Baia Mare, a strîns 26 tone fier vechi. In ziua de 25 februarie a. c. întreaga can­titate a fost predată la l.C.M. IN FOTOGRAFIE. Convoiul de autocamioane transportă fierul vechi colectat. 30 DE PROPUNERI PENTRU INOVAȚII De la începutul anului și pînă azi, la fabrica „1 Septembrie“ din Satu Mare s-au făcut 30 de propuneri pentru­­ inovații și ra­ționalizări. Din acest număr au fost aplicate 5, care vor aduce economii anuale antecalculate de 37.570 lei. INSTRUCTAJ CU INGINERII FITOSANITARI Timp de 4 zile, la Casa agro­nomului din Petin a avut loc un instructaj cu inginerii fitosani­­ta­ri regionali și raionali din re­giunile Baia Mare, Oradea Cluj. Instructajul, care s-a ter­mi­minat ieri, a avut ca­ scop pre­gătirea și ducerea acțiunilor de combatere a gîndacului de Co­lorado și a omizii păroase a­­ du­dului, cunoscîndu-se că­ ț a­cești dăunători ad­uc pagube culturi­lor de cartofi și pomilor fructi­feri, inclusiv duzilor. Mikne începe un nou instruc­taj, avind aceeași temă, cu ingi­nerii fitosanitari din regiunile Timișoara, Hunedoara și R.A.M., care va dura tot 4 zile. NOUL ORAR AL BIBLIOTE­CII REGIONALE Incepînd de azi, biblioteca­ re­gională Baia Mare va fi deschi­să pentru public după următo­rul orar: marți, miercuri, vineri și sîmbătă între orele 10—20, luni și joi între orele 13—20, iar duminică va fi deschisă în­tre orele 9—13. LUCREAZĂ VOLUNTAR LA CONSTRUIREA STADIONU­­­­LUI Tovarășul Gheorghe Cădar, membru al subredacției noastre din J­raș, ne anunță că la lu­crările de construire a stadionu­lui din Negrești participă țăra­nii muncitori din comunele în­vecinate. 35 de cetățeni din Bixad și alte comune au par­ticipat cu atelajele în zilele de 26, 27 și ieri și au transportat circa 1.000 m.c. pămînt. Valoa­rea lucrărilor efectuate se­ eva­luează la 7.000 lei. Acțiunea continuă. ȘTAFETA „8 MARTIE“ Ieri, la orele 16, în Piața Li­bertății din orașul Baia Mare, a sosit din toate raioanele re­giunii ștafeta „8 Apartie“, orga­nizată de comitetul regional al femeilor și comitetul regional de organizare U­ C.F.S. cu oca­zia Zilei femeii. In cursul zilei de azi, orele 10, ștafeta va ple­ca la Cluj, dubind salutul femei­lor muncitoare și sportive din regiunea Baia Mare. ' ! Anu! X. Str. 1905 | | *| c­o­I Marți,­­ 1 martie 1960 8 * I 4 pag. = 20 bani 8 OCKXXXXXXXXXKXXXXXXXJ Alegeri sindicale la întreprinderea „IZA“ La adunarea de dare de sea­mă și alegeri sindicale de la întreprinderea „Iza“ din Vișeu de Sus au participat peste 120 muncitori din toate sectoarele întreprinderii. In darea de sea­mă prezentată de către tovarășul Iosif Hegman, președintele co­mitetului sindical, s-a subliniat faptul că în anul trecut, datorită elanului în muncă a­ tuturor lu­crătorilor întreprinderii, planul anual al producției globale va­lorice a fost realizat în propor­ție de 112,3 la sută, productivi­tatea muncii a crescut cu 8,2 la sută față de plan. Rezultate bu­ne au obținut­­ sectoarele: extrac­tiv, care și-a îndeplinit plănul anual cu­­­ 300 la sută, lemn cu 152 la sută, material de con­strucții cu 14,1 la sută etc. Un­ număr de, 28­ de muncitori au luat cuvîntul la discuții. Vor­bitorii au arătat că în corpul întreprinderii există muncitori harnici, ca, d­e pildă, tovarășii Ștefan Ivașcu, I. Andreica, Zol­tan Gutner, Florea Gavrilă, Petru Vancea și alții. Ei au criticat însă comitetul de întreprindere pentru faptul că nu s-a preocu­pat de organizarea­­ în preteri socialiste și răspândirea expon­entei înaintate. Andrei Gogea a funcționar VASILE LISZKOVITS, tîmplar, fruntaș în producție la întreprin­derea „Ilie Pintilie“ din Sighet, se evidențiază prin calitatea lu­crărilor ce se face la dormitoa­rele de tip „Tudor Vladimirescu“. ­ Cea mai activă propagandistă de la învățăm­intul U.T.M. și membră activă a echipei de dans ce funcționează în cadrul fabricii „Solidaritatea“ din Satu Mare este candidata de partid Elisabeta Pop. Ea este și o țesătoare fruntașă, dînd numai produse de calitate superioară. Crește sectorul socialist al agriculturii A 32-a gospodărie colectivă din raionul Cărei­ a exemplul pe care l-au dat ță­­­­rănii muncitori din satele veci­­­­ne complet colectivizate avut o mare putere de inztu­­a­­­rire asupra întovărășiților din­­ satul Crișeni. Munca politi­­­­că de masă desfășurată de­­ comuniști, deputați și alți a­­­­gitatori a dat și aici rezul­­­­tate bune. Astfel, duminică,­­ țăranii muncitori din locali­ta­tate, împreună cu invitații­­ din satele vecine, au sărbă­torit inaugurarea unei gospo­dării colective. Astfel și acest sat a devenit colectivizat. Membrii acestei gospodă­rii, care a primit numele ,,George Coșbuc au adus în colectivă 480 ha teren, 17 vaci cu lapte, 80 cai. Ca pre­ședinte a fost ales candida­tul de partid Ioan Vulturar. Aceasta este cea de-a 32-a gospodărie colectivă din ra­ionul Cărei. O nouă G.A.C. în raionul Lăpuș Acum citeva săptămîni la inaugurarea gospodăriei co­lective din satul Borcut (Lă­­puș), locuitorii din Dumbra­va, invitați să asiste la a­­cest eveniment, au hotărît să nu rămînă nici ei în urmă. Intensificînd că de lămurire, munca politi­comuniștii Aron Petrehuș, Cornelia Pe­trehuș, lachei Petrehuș și alții au reușit să convingă pe toți țăranii din sat să for­meze o gospodărie colectivă. In noua gospodărie colecti­vă inaugurată duminică au intrat 67 familii ce posedă 370 ha teren, 27 vaci, 30 cai, oi etc. In săptămina trecută in gospodăriile colective existen­te din raionul Lăpuș au in­trat alte 21 familii, iar supra­fața întovărășirilor agricole a crescut cu 435 ha. Uni­i nifrpți in cor­esivi‘rfK­AC raionuluii In cursul lunii februarie, in raionul Tășnad au luat ființă 8 gospodării agricole colective în care au intrat 1.560 familii cu 4.442 ha, iar în gospodăriile colective exis­tente numărul familiilor a crescut cu 1.361 și suprafața colectivizată cu 2.774 ha. In acest raion există în prezent 40 gospodării colective care cuprind 9.300 familii cu 29.445 ha. Angajamentele socialiste - angajamente de onoare Cu ocazia prelucrării ci­­­ j­frelor de plan pe anul 1960, muncitorii autobazei I.R.T.A.­­ Satu Mare și-au luat in sufle­­t­ alte angajamente socialiste , în vederea realizării de cît­­ l ; mai importante economii, :j . Considerînd aceste angaja­­­­­­­mente ca anga­jamente de o­­j; ; noare, ei au pornit cu elan :j : sporit la realizarea lor, obli­­j; ; nînd în primele zile ale anu­­­­ ;­lui primele succese remarca­­ji :j :j bile pe tărîmul economiilor. :j La 15 februarie, cînd s-au j:­­ calculat economiile realizate :j :j de la începutul anului, a­re- :j fi ieșit că­­ strungarul Adalbert :j :j Rece a economisit în 45 de j; zile materiale în valoare de 11 2.900 lei, muncitorul Iuliu I: j. Kiszlep, care s-a angajat ca :i :j în acest an prin recondițio­­­­­­­narea de diferite piese să :j . economisească 12.000 lei; j; și-a înscris în cont într-o su­­­­­nă și jumătate 2.700 lei. I. Lupta pentru economii con­­­j­­­tinuă cu însuflețire. Cuvîntul ■; dar va fi respectat cu sfinte- ij­­­nie. ;­ Vasi­le Cerneștean :j muncitor Prin introducerea cu curaj a materialelor noi în construcții­­ — la reducerea costului pe apartament Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân din 3—5 decembrie 1959 a trasat constructorilor noi și importante sarcini privind re­ducerea prețului de cost în con­strucții și in special reduce­rea consumurilor specifi­ce la materiale deficitare. In acest scop, la propunerea colectivului tehnic al Trustului regional de construcții, a fost organizată o consfătuire cu ca­drele care concură la realiza­rea construcțiilor, beneficiari, proiectanți, constructori. Con­sfătuirea­ a avut în program două puncte. In primul rînd s-a vizitat șantierul de locuințe din cvar­talul I. V. Stalin, unde s-a apreciat calitatea lucrărilor în diferite stadii de lucru execu­tate cu materiale clasice. După aceasta, pe marginea referatului prezentat de tovară­șul arhitect­ Petru Opriș, s-a trecut la dezbaterea importan­tei probleme: ce materiale noi și locale se pot folosi în etapa actuală pentru îmbunătățirea calității finisajului construcții­lor și în special pentru a da locuințe cit mai frumoase și mai confortabile pentru oame­nii muncii din orașul și din regiunea Baia A Mare. Participanții la consfătuire au venit cu interesante propuneri privind aplicarea de materiale noi și extinderea metodelor înaintate. • Astfel, s-a propus în special ‘­i înlocuirea proceselor umede, de finisaj, care consumă materi­ale deficitare și fond de salarii, prin alte procedee noi, ca: în­locuirea tencuielilor exterioa­re cu fațade executate din cărămidă aparentă, simplă sau vopsită cu vopsele pe bază de acetat de polivinil, placarea fa­țadelor cu plăci ceramice, ca­­re se montează o dată cu zi­dăria, precum și folosirea pie­trei de calcar de la Benesat. Pentru interior s-a propus ca înlocuitor de tencuială u­­medă tapete de masă plastică, plăci aglomerate din deșeuri de lemn, pereți gata tencuiți din ipsos spumos și altele. In vederea executării vopsi­rilor și pardoselilor ,care dau notă definitivă de calitate a­­partamentelor, s-a propus fo­losirea de zugrăveli cu emul­sie pe bază de acetat de polivi­­nil sau romalchil, precum și vopsiri pentru pereți și tîmplă­­rie pe aceleași baze. Acestea vor­ da un aspect plăcut clă­dirilor, în plus vor fi economi­ce, fiind ușor lavabile și ne­­mainecesitînd refaceri timp de cițiva ani. Ca înlocuitor de parchet s-a propus a se folosi covor de mase plastice cu suport tex­til tip ,,dermatina“ sau covor P.C.V. De asemenea, s-a pro­pus lipirea parchetului din la­mele de­­ 1 cm cu diacol. Consfătuirea a hotărât că a­­ceste materiale vor fi aplica­te cu titlul experimental­­ la complexul de blocuri și hotel, ce, urmează a se construi in acest an în Piața Victoriei din o­­rașul Baia Mare. Un accent deosebit a pus­­ consfătuirea, pe lărgirea numă­rului de sortimente prefabri­cate, precum și­ pe extinderea pe scară mai largă a celor fo­losite în prezent, cum sînt planșeele prefabricate. Folosi­rea acestor planșee va crește în anul 1960 de la 70 la sută la 80 la sută, urmînd ca toate blocurile ce se vor construi în Baia Mare, Satu Mare, Cărei, Negrești și chiar la Baia Bor­­șa să­ fie construite numai cu planșee prefabricate. Din concluziile consfătuirii a reieșit clar că atît proiectan­ții cît și constructorii trebuie să introducă cu curaj folo­sirea noilor materiale, care chiar dacă la început sunt apa­rent mai scumpe, pe parcurs, folosite pe scară largă, devin mult mai ieftine și mai bune decit materialele clasice de construcții. O sarcină importantă revi­ne și industriei locale, care trebuie să-și lărgească cît mai urgent sortimentele la mate­rialele de construcții, să cre­eze noi materiale, ca : cără­midă tip A pentru zidărie a­­parentă, plăci­­ de ceramică pentru placarea fațadelor, plăci ceramice pentru înlocuirea fa­ianței la băi și grupuri sani­tare și altele. Participanții la consfătuire și-au luat angajamentul ca, printr-o strânsă colaborare în­tre proiectanți și constructori, să introducă noi materiale de construcții, conștienți că ele sunt menite să îmbunătățească confortul, locuințelor construite pentru oamenii muncii. Ing. CONSTANȚA FILIP T.R.C. In vederea începerii sezonului de construcții La I.C.R.A-C. Baia Mare se desfășoară cu însuflețire munci­le de pregătire pentru deschide­rea noului sezon de construcții. Astfel, S.âU a luat măsuri pentru asigurarea cazării muncitorilor care vor lucra pe șantierele în­treprinderii. Zilele trecute s-au terminat lucrările de reparații, curățire și spoire a 10 dormitoa­re cu 230 de paturi. Pentru ca fiecare încărcătură de agregate și alte diferite ma­teriale să poată fi cîntărite, s-a montat din cîntat bascul la de­pozit. Tot la­ depozit s-a­ con­struit un garaj modern pentru autovehicule. Maim Roitor muncitor zidar Mai mare sprijin muncitorilor «ele­vi Conform Hotărîrii C.C. P.M.R. și a Consiliului de Mi­ai­niștri cu privire la îmbunătăți­rea învățămîntului seral și fără frecvență, și din cadrul exploa­tării miniere Nistru o seamă ,,7 Noiembrie“ de muncitori s-au înscris pentru a urma în­­vățămîntul fără frecvență de cultură generală și de comple­tare a claselor elementare V— VII. La cursurile fără frecvență ale clasei a VIII-a, care funcți­onează pe lingă Școala medie din Șomcuta Mare, sînt înscriși 9 muncitori care doresc să ter­mine școala medie. Sînt însă puțini față de numărul care îndeplinesc condițiile celor de înscriere și care au abandonat cursurile deocamdată, nepre­­zentîndu-se la sesiunea de exa­mene din ianuarie a acestui an. Tineri ca Vasile Țentea, Maria Covaci, Octavian Băbuț și alții, deși puteau să facă față cerin­țelor de studiere, nu s-au pre­zentat la sesiune. Așadar, la sesiunea din ianu­arie, desfășurată la Școala me­die din Șomcuta, exploatarea minieră ,,7 Noiembrie“. Nistru a fost reprezentată doar de 9 candidați pentru clasa a VIII-a. Dar nici,aceștia nu s-au prezen­tat toți suficient de pregătiți, iar aceasta reiese chiar din rezul­tatul examenelor. Slaba pregătire a cursanților­ Se dovedește că la exploatarea minieră „7 Noiembrie“ Nistru nu se muncește suficient în a­­cest sens. S-a întocmit, ce-i drept, un program de consulta­ții, dar acest program este foarte redus, cuprinzînd numai cîte o oră sau două pe lună pentru o materie. Or, se știe că cei care urmează aceste cursuri au absolvit cu cîțiva ani în ur­mă 7 clase, pierzînd contactul cu învățătura mai mulți ani, avînd nevoie în momentul de față de o pregătire­­ serioasă. Pe lingă aceasta, pentru ore­le de consultații Școala medie din Șomcuta n-a trimis progra­mul de învățămînt pentru toate obiectele de studii nici pînă în momentul de față. Comisia de recrutare și selecționare din în­treprindere nu a controlat în­deajuns frecvența la orele de consultații, mulțumindu-se cu selecționarea muncitorilor pen­tru acest curs. Lipsurile se da­­toresc și cursanților, pentru că nu au studiat îndeajuns pentru a face față examenelor. Ținînd seama de toate aceste lipsuri, în intervalul care a mai rămas pînă la sesiunea a doua, din mai, trebuie depuse toate eforturile pentru ca cursanții să fie la înălțimea condițiilor cre­ate de partid și guvern. ION CHINA Celular la Rotația Nistru

Next