Pentru Socialism, iunie 1961 (Anul 12, nr. 2295-2319)

1961-06-01 / nr. 2295

J- h Si fii grăbit ritmul întreținerii culturilor! Pentru a obține recolte cît mai bogate nu este de ajuns ca însămînțările să fie executate la timp și conform regulilor agrotehnice, ci este necesar să se execute toate lucrările de întreți­nere a culturilor, pentru ca plantele o dată ră­sărite să aibă posibilitatea să se dezvolte în bune condiții. Executarea lucrărilor de întreținere a cultu­rilor și în primul rând al prășitului are o impor­tanță deosebită. Este un fapt cunoscut că fiecare prașilă aduce în plus pe puțin o producție de 290—300 kg porumb boabe la hectar. De aceea, este în interesul tuturor oamenilor muncii din agricultură să efectueze această lucrare într-un timp cît mai scurt și în bune condiții. Pentru a evita pierderile ce le-ar produce buruienile, în gospodăriile agricole colective din Pomi, Botiz, Foeni și încă multe altele s-a ter­minat prașila întîi la toate culturile și s-a trecut la executarea prașilei a doua. De asemenea, între­ținerea culturilor în gospodăriile agricole de stat din regiune se află într-un stadiu înaintat. Suprafața însămînțată cu culturi prășitoare in anul acesta a fost extinsă față de anii trecuți. Pentru a putea face față lucrărilor de întreținere a culturilor se cere ca prășitul să fie executat mecanic pe o suprafață cît mai mare. Luînd mă­suri din timp, S.M.T.-urile din Căței, Tășnad, Apa și Satulung au reușit într-un timp relativ scurt să efectueze un volum însemnat de lucrări de întreținere a culturilor pe terenurile gospodăriilor agricole colective din raza lor de activitate. Nu peste tot însă lucrările de întreținere a culturilor și în special prășitul porumbului se des­fășoară în mod satisfăcător. Deși ploile căzute în ultimul timp au format o scoarță de pămînt ce împiedică plantele să se dezvolte, iar buruienile au crescut, în multe comune din raioanele Vișeu, Lăpuș și Sighet prășitul porumbului de-abia a început. Trebuie să se pună capăt într-un timp cît mai scurt rămînerii în urmă a lucrărilor de între­ținere a culturilor. Este de datoria comitetelor raionale de partid și a comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale și comunale de a lua toate măsurile pentru mobilizarea tuturor forțe­lor la executarea acestor importante lucrări. Pentru intensificarea muncilor de întreținere a culturilor, conducerile S M.T.-urilor și a gospo­dăriilor agricole de stat vor trebui să pună în centrul preocupărilor lor funcționarea din plin a mijloacelor mecanizate, iar consiliile de condu­cere și organizațiile de bază din gospodăriile agri­cole colective să asigure participarea tuturor membrilor la muncă. Experiența bună dobîndită pînă acum de fruntașii la întreținerea culturilor să fie folosită cu succes în fiecare gospodărie agricolă de stat, gospodărie colectivă, organizîndu-se scurte con­sfătuiri și popularizarea prin diferite forme a fruntașilor și a metodelor lor de muncă. SITUAȚIA ÎNTREȚINERII CULTURII PORUMBULUI IN ZIUA DE 30 MAI. l­a Negrești . Expoziție închinată Zilei copilului Azi se deschide la Negrești o expoziție de fotografii cu ocazia Zilei copilului, organizată de co­mitetul raional al femeilor, în colaborare cu organizația raiona­lă de Cruce Roșie și secția sănă­tății a sfatului popular raional. Expoziția vorbește în limba­jul expresiv al fotografiilor des­pre viața luminoasă a copiilor și a mamelor în anii regimului nostru, în contrast izbitor cu via­ța ce le-a fost hărăzită de regi­mul burghezo-moșieresc. Fotografii de autentică valoa­re documentară, îți prezintă fe­meia Țării Oașului din anii re­gimului burghezo-moșieresc alăp­­tîndu-și copilul pe holdă, în ar­șița soarelui de vară, ori îndrep­­tîndu-se spre locul de muncă purtînd leagănul pe umăr. Iată copii din acele vremuri muncind din greu alături de mamă, pen­tru că tatăl a fost dus în război sau e mort. Fotografiile acuză, demască convingător plăgile so­cietății burgheze în care mame­le și copiii familiilor de oameni ai muncii nu se bucurau de nici o asistență și făceau obiectul ex­ploatării. Multe aspecte din cele mai sugestive a prins pelicula din viața nouă, însorită a copiilor Țării Oașului, din viața femei­­lor-mame. încă de cînd văd lumina zilei, în casele de naș­tere copiii simt grija părintească a regimului nostru. Grădinițe de copii și grădinițe sezoniere bine amenajate, unde le stau îndemînă, cele mai­ frumoase su­la cărți, dau conținut plin de far­mec și frumusețe copilăriei mi­cilor oșeni. Mai tîrziu pașii lor vor fi călăuziți spre porțile larg deschise ale școlilor ce s-au înăl­țat pretutindeni frumoase și lu­minoase, cum sînt cele ce se văd în fotografii­ din Turț, Gherța Mică, Negrești etc. Expoziția cu fotografiile sub semnătura lui. I. Andron este o izbutită și sugestivă subliniere a puternicului contrast dintre viața fericită a copiilor și ma­melor din Oașul de azi și mize­ria anilor regimului burghezo-mo­șieresc. ­delect­iinL ulticort Pe ogoarele gospodăriei colec­tive „Unirea“ din satul Gîrdani, raionul Cehu Silvaniei, răsună pînă seara tîrziu cîntecul de bu­curie al stăpînilor de azi ai pă­­mîntului. Brigada lui loan Dra­goș e în întrecere cu brigăzile conduse de Vasile Pop și Dumi­tru Ardelean. Nu-i ușor să-i în­­trebi pe colectiviștii cu experien­ță ca cei din brigada lui Dumi­tru. Tinerii din brigada lui Va­sile Pop nu vor însă să se lase întrecuți nici în ruptul capului. Prima etapă a lucrărilor agricole de primăvară­ s-a încheiati la consfătuirea care a avut loc re­cent cu brigadierii și șefii de e­­chipe s-au arătat și unele din re­zultatele obținute: privit grîu peste 38 hectare, plantat un hec­tar cu roșii, varză și ardei. S-a stabilit planul de muncă pentru etapa a II-a a lucrărilor agricole de primăvară. In cadrul acestor lucrări s-a inclus prășitul a 50 ha cu porumb, 20 cu cartofi tim­purii, lucrări în grădina de zar­zavaturi etc. Aceste lucrări se desfășoară din plin. La consfă­tuire a participat și tovarășul Ștefan Naghi, fierarul colectivei, care a raportat că reparatul u­­neltelor agricole s-a executat cu „ceva peste 100 la sută“ și a adăugat: — Și vă mai rog, tovarăși, să-mi aduceți și coasele să le bat pentru că se apropie vremea re­coltării. In pauza de prînz colectiviș­tii mai citesc un ziar, organizea­ză discuții despre situația inter­națională, despre succesele colec­tiviștilor din regiune.­­.. Și apoi munca continuă mai cu spor pînă cînd peste dealuri se lasă înserarea. Rind pe rînd se îndreaptă spre sat echipele și brigăzile care au lucrat la cîmp. Se întorc cîn­­tînd. In lumina amurgului pe fe­țele lor citești mulțumirea sufle­tească a oamenilor care și-au în­deplinit datoria. Abel Dărăban coresp. voluntar f ♦­t Anjî XU Hr. 2295 Joi 1 iunie 1961 4 pagini — 20 bani It [UNK] I I: ♦ . In 15 zile Harnicul colectiv al întreprin­derii „Agrofruct“ din Baia Mare a încheiat luna mai cu realizări de seamă. Deși la începutul lu­nii secțiile întreprinderii se a­­flau în reparații generale, iar munca productivă a început de-abia în 15 ale lunii, planul de producție pe luna mai s-a rea­lizat în proporție de 108 la sută. Desfășurînd o largă întrecere so­cialistă avînd ca obiective îmbu­nătățirea calității produselor, rea­lizarea și depășirea sarcinilor de plan și altele, colectivul de aici a reușit să dea în 15 zile 23.000 kg marmeladă peste plan și să obțină o calitate superioară atît la marmeladă, cît și la siropuri și gemuri. Cele mai frumoase realizări le-au obținut muncitorii Vasile Filip, care și-a depășit planul cu 22 la sută, Ioan Pușcaș, care și-a depășit planul cu 20 la sută, Rozalia Potcoavă, cu 17 la sută și alții, TRICOTAJE PESTE PLAN Colectivul de muncitori și tehnicieni de la fabrica de tricotaje „Unitatea“ din Sighet a în­cheiat luna mai cu frumoase realizări în produc­ție. In cursul zilei de ieri colectivul fabricii a realizat planul pe luna mai în proporție de 105 la sută, dînd peste plan 1.600 bucăți tricotaje diferite. In cinstea Zilei internaționale a copilu­lui, muncitorii de aici au produs 25.000 bucăți tricotaje pentru copii, care au și fost expediate în diferite localități din țară. PREGĂTIRI PENTRU CAMPANIA DE RECOLTAT Mecanizatorii de la S.M.T. Satulung (Șomcu­­ta Mare), paralel cu executarea lucrărilor de în­treținere a culturilor, muncesc cu multă însufle­țire la repararea mașinilor care vor fi folosite în campania de strîngere a noii recolte. Pînă ieri ei au reușit să repare 55 de batoze, 8 combine, 3 motoare electrice, 8 motoare stabile etc. Fruntași la reparații sunt mecanizatorii din echipele con­duse de Zoltán Demeter și Petru Pop, care au terminat reparatul batozelor. SPECTACOLE PENTRU COPII Artiștii secției de păpuși a Teatrului de Stat din Tîrgu Mureș au prezentat ieri pentru copiii băimăreni 3 spectacole cu piesele „János Vitéz“, „Csavarocska“ și „Burghezul gentilom“. Specta­colele au avut loc în sala cinematografului „Fla­căra“ și s au bucurat de Ari du­pă amiază secția de păpuși a Teatrului de Stat din Baia Mare prezintă pentru copiii salariaților Trustului minier un spectacol cu piesa muzicală „Să fa­cem cunoștință“. Același spectacol va fi prezentat și duminică la ora 10 în sala Teatrului de Stat. A PRIN CONTRIBUȚIA TINERETULUI Răspunzînd chemării Comitetului orășenesc U.T.M. Sighet, sute de tineri din orașul Sighet încadrați în brigăzi de muncă patriotică participă la acțiunea de reparare a drumului din serpen­tinele dealului „Solovan“. Ieri la această acțiune au participat peste 200 de tineri pe lângă cei 600 care au muncit în zilele trecute. S-au eviden­țiat în această acțiune brigăzile de muncă pa­triotică de la fabrica „Alexandru Tamaș“, „Uni­tatea“ și cooperativa „Pielarul“, PRONOEXPRES La tragerea de ieri au fost extrase din urnă următoarele 6 numere: 15, 3, 21, 38, 41, 9. Numere de rezervă: 49, 39. Fond de premii: 601.288 lei. BULETIN METEOROLOGIC Timpul probabil de mîine : Vreme instabilă, cu cerul schimbător, temporar noros, cînd vor cădea ploi izolate sub formă de averse însoțite de descărcări electrice. Vînt potrivit cu intensifi­cări di­n sectorul vestic. Temperatura în scădere ușoară. Noaptea va fi cuprinsă între 6—10 grade, iar ziua in are 13 g0 grade, Sosirea la Cocinești a președintelui Republicii Indonezia, dr. Su­barno Președintele Republicii Indone­zia, dr. Sukarno, a sosit miercuri în Capitală. înaltul oaspete face o vizită de prietenie în țara noastră. Președintele Indoneziei este în­soțit de miniștri și alte persoane oficiale, de ziariști. La ora 12, avionul cu care că­lătorește președintele dr. Sukar­no, escortat de avioane cu reac­ție romînești, și-a făcut apariția deasupra aeroportului Otopeni. Numeroși bucureșteni au ve­nit să salute pe înaltul oaspete. Pe aeroport erau arborate dra­pelele de stat ale R. P. Romíne și Republicii Indonezia. Alături de portretele președintelui Repu­blicii Indonezia, dr. Sukarno, și președintelui Consiliului de Stat al R.P. Romíne, Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, era scrisă în limbile indoneziana și romina urarea „Trăiască prietenia între poporul indonezian și poporul român!“. In întîmpinarea președintelui dr. Sukarno, pe aeroport se aflau tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române, Gheorghe Apostol, prim-vicepre­­ședinte al Consiliului de Miniș­tri, Ștefan Voitec și Avram Bu­­naciu, vicepreședinți ai Consiliu­lui de Stat, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forțe­lor Armate, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe și alte persoane oficiale. Au fost de față Sv.Krisno, am­basadorul Republicii Indonezia la București și membrii ambasa­dei, tineri indonezieni care stu­diază în țara noastră, precum și Pavel Silard, ambasadorul R. P. Romano la Djakarta. In aplauzele celor prezenți, înaltul oaspete a fost întîmpinat la coborîrea din avion de con­ducătorii statului nostru. Preșe­dintele dr. Sukarno se salută cordial cu tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. Comandantul gărzii de onoare aliniate pe aeroport a prezentat raportul președintelui dr. Su­karno. Au fost­­ intonate imnu­rile de stat ale Republicii Indo­nezia și R. P. Române. Președintele dr. Sukarno, îm­preună cu­ tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au trecut apoi­ în revistă garda de onoare. După ce oaspetelui i-au fost prezentate persoanele oficiale venite în întîmpinarea sa, cei prezenți au primit defilarea găr­zii de onoare. Un grup de pionieri au înconju­rat pe înaltul oaspete și persoa­nele care îl însoțesc, oferindu-le flori. Apoi, dr. Sukarno a luat loc în mașină, împreună cu tovară­șii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer.Coloana de mașini, însoțită de o estortă­­ de motocicliști, s-a îndreptat spre reședința rezervată înaltului oas­pete. Pe traseu numeroși bucureș­teni au salutat pa președintele Indoneziei. Sprijin susținut deputaților sfaturilor populare Comitetul executiv al Sfatu­lui popular al raionului Oaș se preocupă de îndrumarea și acti­vizarea deputaților. Pe baza unui plan de măsuri bine stabilit, comitetul executiv a organizat un instructaj, la care au partici­pat toți președinții și secretarii comitetelor executive ale sfatu­rilor populare comunale. Lecții­le prezentate au oglindit meto­dele cele mai valoroase privind planificarea muncii sfaturi­lor populare, ele au tra­tat­ asupra felului cum tre­buie pregătite și organizate șe­dințele de comitet executiv și sesiunile, despre rolul și im­portanța muncii organizato­rice în antrenarea maselor de oameni ai muncii la îndepli­nirea sarcinilor trasate de par­tid și guvern Cunoscând temeinic sarcinile ce le revin, atît deputații sfaturilor populare comunale cît și depu­tații raionali au pornit cu spor la muncă. In primul rînd, ei și-au îndreptat atenția spre mo­bilizarea tuturor forțelor pentru întărirea și dezvoltarea sectoru­lui socialist al agriculturii. Ca urmare a sprijinului dat condu­cerilor gospodăriilor agricole co­lective, s-au terminat la timp și în bune condițiuni lucrările a­­gricole de primăvară, trecîndu-se apoi la întreținerea culturilor prășitoare și a celor de toamnă. In același timp conducerile G.A.C. au fost îndrumate și a­­jutate de deputații Gheorghe Șuta, Adalbert Fitzi, Vasile Dan, Alexandru Sabina, Dumitru Ho­­rincar, Iosif Climpatiuc etc. să dea atenție dezvoltării ramurii zootehnice și a construcțiilor ne­cesare adăpostirii animalelor. Colectiviștii din Livada, Turu­­lung, Vama etc. au și cumpă­rat din fondurile acordate de către stat mai mult de 480 bo­vine , vaci cu lapte și tineret. Unele gospodării agricole colec­tive, cum ar fi cele din Liva­da Mică, Livada, Drăgușeni, Tu­­rulung etc., urmează să con­struiască pînă la finele anului 10 grajduri cu o capacitate de pes­te 1.100 animale, 6 saivane pen­tru 2.500 oi, 14 cotețe pentru pă­sări, maternități, îngrășătorii de porci etc. O formă eficace de sprijini­re și îndrumare a organelor lo­cale de stat de la sate este și repartizarea membrilor din co­mitetul executiv al sfatului popu­lar raional pe grupe de comu­ne. După fiecare ședință de lu­cru a comitetului executiv al sfatului popular raional, membrii săi iau măsuri pentru a trans­mite comunelor hotârîrile luate. Totodată, membrii comitetului executiv controlează felul în care se duc la îndeplinire hotărîrile comitetului executiv și ale sesi­unilor sfatului popular raional și urmăresc felul cum sînt ac­tivizate comitetele de cetățeni și comisiile permanente, cum sunt atrași oamenii muncii la condu­cerea treburilor obștești. Sprijinite și îndrumate, cele 500 de comitete de cetățeni și comisiile permanente se preo­cupă setarea nemijlocit de înfrumu­satelor. Preocu­pați de îndeplinirea obiective­lor fixate, ei au achitat 65 la sută din sumele votate în adu­nările populare, iar lucrările de construcții au fost începute. In mai multe localități din raio­nul Oaș, copiii țăranilor munci­tori vor începe viitorul an șec­­(Continuare în pag. a 3-a.) țOC’COOOOOOOOOOOCOOOOOOOCO Roade ale luminii Prietenia tot mai strinsă din­tre om și carte este una din tră­săturile vremii noastre. In­­ su­darea acestei prietenii intervine și munca plină de abnegație, de modestie și pasiune a m­ultor zeci de bibliotecari, îmi îngădui să-l număr prin­tre ei și pe Romulus Sabău din Ar­dud. De ce? Motivele-s multe. In primul rînd că pînă la 30 mai a orga­nizat mai bine de 20 de mani­festări de masă cu cititorii bi­bliotecii. Iată și cîteva dintre e­­le: un montaj literar cu roma­nul „Clocote“ de A. G. Vaida, trei expoziții de cărți, patru seri literare, 15 recenzii și altele. Numărul cititorilor bibliotecii a ajuns la 1.020, iar cărțile citite au depășit numărul de 8.200. Am stat de vorbă și cu un grup de cititori ai bibliotecii. Nu i-am mai văzut din toamna anu­lui trecut, l-am regăsit acum pe ogoare, la munca cîmpului. Era la amiază și se odihneau în pa­uza de prînz. Din vorbă în, vor­­­bă am aruncat și cîteva intre­­­bări despre cărțile cu care s-au prins tovarăși în ultimul timp. Și am rămas uimit de competen­ța și precizia cu care­­ mi-au vor­bit despre metodele agrotehnice pe care le-au cules din slova cărții și le-au semănat să rodeas­că aici, su­­b ochii lor, pe ogorul mare și înfrățit... Ascultam și­ privirea mi se­­ hrănea din splen­doarea depărtărilor. Lanuri largi, de grîu cu unduiri , line, ca de mare liniștită și verzuie. Frumos grîu. Și mult. Cît vezi cu ochii. Și în toamnă tot acest grîu fost bob. Pămîntul-mamă l-a hră­­­nit cu umezeală și substanțe din belșug, văzduhul cu lumină căldură. Bobul a încolțit, a răsă­și­rit, a crescut, scuturîndu-se de cenușiul frig al iernii. Și iată-l cum, alături de stăpînii săi har­nici, își spală spicul în soarele bălai, cerîndu-i o cît mai grab­nică pîrguire... I. F. In vederea îmbunătățirii continue a condițiilor de muncă, la uzi­na „1 Mai“ din Baia Mare funcționează un laborator de toxi­cologie. Candidata de partid Maria Borodi execută aci analiza precise ale aerului din secții, >© OC<f V­V­V­V­V­V­s OAMENII DE LA VOLAN LUPTA CU TIMPUL . .. Deschide poarta! Trebu­ie să încărcăm mașinile! — Duceți-vă întîi și le puneți inițiala la număr! — Asta o putem face și după­­amiază, dar la magazie nu-i ni­meni după ora două. — Nu vă pot da drumul. Așa e dispoziția ... Și portarul Leon Costin de­ la autobaza din Baia Mare își văzu mai departe de treburile lui, notînd într-un re­gistru mare numărul mașinii care tocmai ieșise pe poartă, a­­vînd totul în regulă. Cei doi șoferi fugiră în gra­bă după inginerul Dorin Tîr­­noveanu. și explicară cum stă situația. București. Trebuie să plece la Camioanele trebu­Sutamiist nu poate fi acel­­ șofer care parcurge decit cu mașina 100.000 km fără să in­tre în reparații capitale. Și ca să devii sutamiist nu-i de a­­juns să știi conduce mașina, ci să știi s-o întreb­i. După toa­te probabilitățile, la autobaza din Baia Mare sunt mulți șo­feri care-și îngrijesc mașina cum scrie la carte, o spală, o greșează, o alimentează cum trebuie, nu suprasolicită moto­rul cînd e în cursă etc. Avantajul care-l prezintă a­­ceastă îngrijire e foarte mare: in primul rînd mărește durata de funcționare a mașinii; în al doilea rînd se fac importante economii la prețul de cost prin depășirea nor­mei de parcurs. . ? Să facem un mic calcul. La ora actuală sînt în cadrul au­tobazei 5 sutamiiști.­­Sînt mult întrecerea socialistă ce se desfășoară în cadrul autoba­zei e organizată pe coloane, în fiecare Coloană fiind cite p­iese încărcate. Numărul poate să-l pulverizeze vopsitorul și după-amiază. Ii schimbă doar inițiala. In loc de B. Mr. scrie numai MR. (Maramureș). Ingi­nerul puse o vorbă bună pen­­tru­­­ci și portarul se deschise. Cînd trecu pe lingă el. Unul din șoferi îi făcu semn cu ca­pul ca și cum i-ar fi spus: „Ei, tu, conformistule“.. . Acesta, desigur, n-a fost de­cit un aspect al preocupărilor, un­ aspect în care se întreză­rește o luptă îndîrjită cu tim­pul, cu realizarea obiectivelor din întrecerea socialistă în ca­re sînt antrenați toți conducă­torii auto din autobaza Baia Mare, mai mulți șoferi care au obți­nut acest titlu. Intrîndu-le ma­șinile în reparații capitale, ei au început întrecerea pentru menținerea acestui titlu de la început­. Iată-i: Alexandru­ Franczia, 103.000 km; Vasile Bud, 106.000 km; Ioan Lakatos, 102.000 km; Alexandru Chira, 106.000 km; Simion Zaharia, 100.577 km. Datorită bunei în­grijiri a mașinilor, ei au reu­șit să realizeze o economie prin depășirea normei de par­curs și prin reducerea cheltuie­lilor de întreținere și mici re­parații în valoare totală de 74.284 lei. Acesta e succesul strădaniilor lor care se adau­gă lângă celelalte succese obți­nute de zeci și zeci de șoferi, ceea ce a făcut ca autobaza Ba­ia Mare să fie fruntașă pe re­giune­, grupă sindicală și agitatori pri­cepuți. Lupta­­­ se duce între conducătorii auto din aceeași coloană, între coloane și apoi între autobazele din regiune. Deocamdată pe trimestrul I steagul de autobază fruntașă pe regiune îl dețin, cei din Ba­ia Mare, și după felul în ca­re se desfășoară întrecerea so­cialistă autobaza din Satu Ma­re, de la care a fost luat stea­gul, nu-l va revedea atît de u­­șor. La începutul celei de-a do­ua decade a lunii mai șoferii din Baia Mare aveau o de­pășire de 1.100 tone la tone­­ transportate, iar planul la tone kilometrice și la călători kilo­metri realizat 100 la suttă. CINE-I MAI HARNIC Prin autobază e o continuă, mișcare de oameni și mașini, mecanici, lăcătuși, șoferi.­ Se eli­berează foi de parcurs, se ve­rifică motoare, cauciucuri, lu­minițe. Cine-i mai harnic acest iureș al muncii? Preșe­în dintele sindicatului ne spune că au fost confirmați 60 de muncitori fruntași, dintre care 30 șoferi de pe camioane și 8 de pe autobuze. Unii din a­ceștia sunt plecați în cursă, al­a­­ții sunt in garaj. De exemplu, Alexandru Precup, Augustin Petrie, loan Cupșa, Ernest Vir­iles, Francisc Coca, Petru Dau­ern, loan Zehan s-au remar­cat în vrednicie, realizind . este un salariu ce ajunge și peste 2.000 lei. Cu dragoste și multă hărnicie au lucrat și Francisc Horonghi, și mulți alții. .. Se spune că șoferii iubesc mult natura. In cabina lor, cu mîi­­nile pe volan și privirea aten­tă, ei călătoresc în fiecare zi, indiferent de anotimp și vre­me, îmbrățișînd cu privirea drumuri, cimpii și munți, orașe și sate, bucurîndu-se în sinea lor de marile transformări ce se înfăptuiesc și la care-și a­­duc și ei contribuția. AL. POIENARU SAT AM ZIȘTIT STEAGUL DE FRUNTAȘ < V v­y V vJi v­yyjiw v v­y­y­y V­y­v­v vjytv­y v­yjyjyjvjr­yy * v vVVvyv v­y­yy vvvyyv.v­ VvVvvvYv^

Next