Pentru Socialism, iunie 1961 (Anul 12, nr. 2295-2319)
1961-06-01 / nr. 2295
J- h Si fii grăbit ritmul întreținerii culturilor! Pentru a obține recolte cît mai bogate nu este de ajuns ca însămînțările să fie executate la timp și conform regulilor agrotehnice, ci este necesar să se execute toate lucrările de întreținere a culturilor, pentru ca plantele o dată răsărite să aibă posibilitatea să se dezvolte în bune condiții. Executarea lucrărilor de întreținere a culturilor și în primul rând al prășitului are o importanță deosebită. Este un fapt cunoscut că fiecare prașilă aduce în plus pe puțin o producție de 290—300 kg porumb boabe la hectar. De aceea, este în interesul tuturor oamenilor muncii din agricultură să efectueze această lucrare într-un timp cît mai scurt și în bune condiții. Pentru a evita pierderile ce le-ar produce buruienile, în gospodăriile agricole colective din Pomi, Botiz, Foeni și încă multe altele s-a terminat prașila întîi la toate culturile și s-a trecut la executarea prașilei a doua. De asemenea, întreținerea culturilor în gospodăriile agricole de stat din regiune se află într-un stadiu înaintat. Suprafața însămînțată cu culturi prășitoare in anul acesta a fost extinsă față de anii trecuți. Pentru a putea face față lucrărilor de întreținere a culturilor se cere ca prășitul să fie executat mecanic pe o suprafață cît mai mare. Luînd măsuri din timp, S.M.T.-urile din Căței, Tășnad, Apa și Satulung au reușit într-un timp relativ scurt să efectueze un volum însemnat de lucrări de întreținere a culturilor pe terenurile gospodăriilor agricole colective din raza lor de activitate. Nu peste tot însă lucrările de întreținere a culturilor și în special prășitul porumbului se desfășoară în mod satisfăcător. Deși ploile căzute în ultimul timp au format o scoarță de pămînt ce împiedică plantele să se dezvolte, iar buruienile au crescut, în multe comune din raioanele Vișeu, Lăpuș și Sighet prășitul porumbului de-abia a început. Trebuie să se pună capăt într-un timp cît mai scurt rămînerii în urmă a lucrărilor de întreținere a culturilor. Este de datoria comitetelor raionale de partid și a comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale și comunale de a lua toate măsurile pentru mobilizarea tuturor forțelor la executarea acestor importante lucrări. Pentru intensificarea muncilor de întreținere a culturilor, conducerile S M.T.-urilor și a gospodăriilor agricole de stat vor trebui să pună în centrul preocupărilor lor funcționarea din plin a mijloacelor mecanizate, iar consiliile de conducere și organizațiile de bază din gospodăriile agricole colective să asigure participarea tuturor membrilor la muncă. Experiența bună dobîndită pînă acum de fruntașii la întreținerea culturilor să fie folosită cu succes în fiecare gospodărie agricolă de stat, gospodărie colectivă, organizîndu-se scurte consfătuiri și popularizarea prin diferite forme a fruntașilor și a metodelor lor de muncă. SITUAȚIA ÎNTREȚINERII CULTURII PORUMBULUI IN ZIUA DE 30 MAI. la Negrești . Expoziție închinată Zilei copilului Azi se deschide la Negrești o expoziție de fotografii cu ocazia Zilei copilului, organizată de comitetul raional al femeilor, în colaborare cu organizația raională de Cruce Roșie și secția sănătății a sfatului popular raional. Expoziția vorbește în limbajul expresiv al fotografiilor despre viața luminoasă a copiilor și a mamelor în anii regimului nostru, în contrast izbitor cu viața ce le-a fost hărăzită de regimul burghezo-moșieresc. Fotografii de autentică valoare documentară, îți prezintă femeia Țării Oașului din anii regimului burghezo-moșieresc alăptîndu-și copilul pe holdă, în arșița soarelui de vară, ori îndreptîndu-se spre locul de muncă purtînd leagănul pe umăr. Iată copii din acele vremuri muncind din greu alături de mamă, pentru că tatăl a fost dus în război sau e mort. Fotografiile acuză, demască convingător plăgile societății burgheze în care mamele și copiii familiilor de oameni ai muncii nu se bucurau de nici o asistență și făceau obiectul exploatării. Multe aspecte din cele mai sugestive a prins pelicula din viața nouă, însorită a copiilor Țării Oașului, din viața femeilor-mame. încă de cînd văd lumina zilei, în casele de naștere copiii simt grija părintească a regimului nostru. Grădinițe de copii și grădinițe sezoniere bine amenajate, unde le stau îndemînă, cele mai frumoase sula cărți, dau conținut plin de farmec și frumusețe copilăriei micilor oșeni. Mai tîrziu pașii lor vor fi călăuziți spre porțile larg deschise ale școlilor ce s-au înălțat pretutindeni frumoase și luminoase, cum sînt cele ce se văd în fotografii din Turț, Gherța Mică, Negrești etc. Expoziția cu fotografiile sub semnătura lui. I. Andron este o izbutită și sugestivă subliniere a puternicului contrast dintre viața fericită a copiilor și mamelor din Oașul de azi și mizeria anilor regimului burghezo-moșieresc. delectiinL ulticort Pe ogoarele gospodăriei colective „Unirea“ din satul Gîrdani, raionul Cehu Silvaniei, răsună pînă seara tîrziu cîntecul de bucurie al stăpînilor de azi ai pămîntului. Brigada lui loan Dragoș e în întrecere cu brigăzile conduse de Vasile Pop și Dumitru Ardelean. Nu-i ușor să-i întrebi pe colectiviștii cu experiență ca cei din brigada lui Dumitru. Tinerii din brigada lui Vasile Pop nu vor însă să se lase întrecuți nici în ruptul capului. Prima etapă a lucrărilor agricole de primăvară s-a încheiati la consfătuirea care a avut loc recent cu brigadierii și șefii de echipe s-au arătat și unele din rezultatele obținute: privit grîu peste 38 hectare, plantat un hectar cu roșii, varză și ardei. S-a stabilit planul de muncă pentru etapa a II-a a lucrărilor agricole de primăvară. In cadrul acestor lucrări s-a inclus prășitul a 50 ha cu porumb, 20 cu cartofi timpurii, lucrări în grădina de zarzavaturi etc. Aceste lucrări se desfășoară din plin. La consfătuire a participat și tovarășul Ștefan Naghi, fierarul colectivei, care a raportat că reparatul uneltelor agricole s-a executat cu „ceva peste 100 la sută“ și a adăugat: — Și vă mai rog, tovarăși, să-mi aduceți și coasele să le bat pentru că se apropie vremea recoltării. In pauza de prînz colectiviștii mai citesc un ziar, organizează discuții despre situația internațională, despre succesele colectiviștilor din regiune... Și apoi munca continuă mai cu spor pînă cînd peste dealuri se lasă înserarea. Rind pe rînd se îndreaptă spre sat echipele și brigăzile care au lucrat la cîmp. Se întorc cîntînd. In lumina amurgului pe fețele lor citești mulțumirea sufletească a oamenilor care și-au îndeplinit datoria. Abel Dărăban coresp. voluntar f ♦t Anjî XU Hr. 2295 Joi 1 iunie 1961 4 pagini — 20 bani It [UNK] I I: ♦ . In 15 zile Harnicul colectiv al întreprinderii „Agrofruct“ din Baia Mare a încheiat luna mai cu realizări de seamă. Deși la începutul lunii secțiile întreprinderii se aflau în reparații generale, iar munca productivă a început de-abia în 15 ale lunii, planul de producție pe luna mai s-a realizat în proporție de 108 la sută. Desfășurînd o largă întrecere socialistă avînd ca obiective îmbunătățirea calității produselor, realizarea și depășirea sarcinilor de plan și altele, colectivul de aici a reușit să dea în 15 zile 23.000 kg marmeladă peste plan și să obțină o calitate superioară atît la marmeladă, cît și la siropuri și gemuri. Cele mai frumoase realizări le-au obținut muncitorii Vasile Filip, care și-a depășit planul cu 22 la sută, Ioan Pușcaș, care și-a depășit planul cu 20 la sută, Rozalia Potcoavă, cu 17 la sută și alții, TRICOTAJE PESTE PLAN Colectivul de muncitori și tehnicieni de la fabrica de tricotaje „Unitatea“ din Sighet a încheiat luna mai cu frumoase realizări în producție. In cursul zilei de ieri colectivul fabricii a realizat planul pe luna mai în proporție de 105 la sută, dînd peste plan 1.600 bucăți tricotaje diferite. In cinstea Zilei internaționale a copilului, muncitorii de aici au produs 25.000 bucăți tricotaje pentru copii, care au și fost expediate în diferite localități din țară. PREGĂTIRI PENTRU CAMPANIA DE RECOLTAT Mecanizatorii de la S.M.T. Satulung (Șomcuta Mare), paralel cu executarea lucrărilor de întreținere a culturilor, muncesc cu multă însuflețire la repararea mașinilor care vor fi folosite în campania de strîngere a noii recolte. Pînă ieri ei au reușit să repare 55 de batoze, 8 combine, 3 motoare electrice, 8 motoare stabile etc. Fruntași la reparații sunt mecanizatorii din echipele conduse de Zoltán Demeter și Petru Pop, care au terminat reparatul batozelor. SPECTACOLE PENTRU COPII Artiștii secției de păpuși a Teatrului de Stat din Tîrgu Mureș au prezentat ieri pentru copiii băimăreni 3 spectacole cu piesele „János Vitéz“, „Csavarocska“ și „Burghezul gentilom“. Spectacolele au avut loc în sala cinematografului „Flacăra“ și s au bucurat de Ari după amiază secția de păpuși a Teatrului de Stat din Baia Mare prezintă pentru copiii salariaților Trustului minier un spectacol cu piesa muzicală „Să facem cunoștință“. Același spectacol va fi prezentat și duminică la ora 10 în sala Teatrului de Stat. A PRIN CONTRIBUȚIA TINERETULUI Răspunzînd chemării Comitetului orășenesc U.T.M. Sighet, sute de tineri din orașul Sighet încadrați în brigăzi de muncă patriotică participă la acțiunea de reparare a drumului din serpentinele dealului „Solovan“. Ieri la această acțiune au participat peste 200 de tineri pe lângă cei 600 care au muncit în zilele trecute. S-au evidențiat în această acțiune brigăzile de muncă patriotică de la fabrica „Alexandru Tamaș“, „Unitatea“ și cooperativa „Pielarul“, PRONOEXPRES La tragerea de ieri au fost extrase din urnă următoarele 6 numere: 15, 3, 21, 38, 41, 9. Numere de rezervă: 49, 39. Fond de premii: 601.288 lei. BULETIN METEOROLOGIC Timpul probabil de mîine : Vreme instabilă, cu cerul schimbător, temporar noros, cînd vor cădea ploi izolate sub formă de averse însoțite de descărcări electrice. Vînt potrivit cu intensificări din sectorul vestic. Temperatura în scădere ușoară. Noaptea va fi cuprinsă între 6—10 grade, iar ziua in are 13 g0 grade, Sosirea la Cocinești a președintelui Republicii Indonezia, dr. Subarno Președintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit miercuri în Capitală. înaltul oaspete face o vizită de prietenie în țara noastră. Președintele Indoneziei este însoțit de miniștri și alte persoane oficiale, de ziariști. La ora 12, avionul cu care călătorește președintele dr. Sukarno, escortat de avioane cu reacție romînești, și-a făcut apariția deasupra aeroportului Otopeni. Numeroși bucureșteni au venit să salute pe înaltul oaspete. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R. P. Romíne și Republicii Indonezia. Alături de portretele președintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno, și președintelui Consiliului de Stat al R.P. Romíne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, era scrisă în limbile indoneziana și romina urarea „Trăiască prietenia între poporul indonezian și poporul român!“. In întîmpinarea președintelui dr. Sukarno, pe aeroport se aflau tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române, Gheorghe Apostol, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ștefan Voitec și Avram Bunaciu, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forțelor Armate, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe și alte persoane oficiale. Au fost de față Sv.Krisno, ambasadorul Republicii Indonezia la București și membrii ambasadei, tineri indonezieni care studiază în țara noastră, precum și Pavel Silard, ambasadorul R. P. Romano la Djakarta. In aplauzele celor prezenți, înaltul oaspete a fost întîmpinat la coborîrea din avion de conducătorii statului nostru. Președintele dr. Sukarno se salută cordial cu tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. Comandantul gărzii de onoare aliniate pe aeroport a prezentat raportul președintelui dr. Sukarno. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Indonezia și R. P. Române. Președintele dr. Sukarno, împreună cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au trecut apoi în revistă garda de onoare. După ce oaspetelui i-au fost prezentate persoanele oficiale venite în întîmpinarea sa, cei prezenți au primit defilarea gărzii de onoare. Un grup de pionieri au înconjurat pe înaltul oaspete și persoanele care îl însoțesc, oferindu-le flori. Apoi, dr. Sukarno a luat loc în mașină, împreună cu tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer.Coloana de mașini, însoțită de o estortă de motocicliști, s-a îndreptat spre reședința rezervată înaltului oaspete. Pe traseu numeroși bucureșteni au salutat pa președintele Indoneziei. Sprijin susținut deputaților sfaturilor populare Comitetul executiv al Sfatului popular al raionului Oaș se preocupă de îndrumarea și activizarea deputaților. Pe baza unui plan de măsuri bine stabilit, comitetul executiv a organizat un instructaj, la care au participat toți președinții și secretarii comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale. Lecțiile prezentate au oglindit metodele cele mai valoroase privind planificarea muncii sfaturilor populare, ele au tratat asupra felului cum trebuie pregătite și organizate ședințele de comitet executiv și sesiunile, despre rolul și importanța muncii organizatorice în antrenarea maselor de oameni ai muncii la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid și guvern Cunoscând temeinic sarcinile ce le revin, atît deputații sfaturilor populare comunale cît și deputații raionali au pornit cu spor la muncă. In primul rînd, ei și-au îndreptat atenția spre mobilizarea tuturor forțelor pentru întărirea și dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii. Ca urmare a sprijinului dat conducerilor gospodăriilor agricole colective, s-au terminat la timp și în bune condițiuni lucrările agricole de primăvară, trecîndu-se apoi la întreținerea culturilor prășitoare și a celor de toamnă. In același timp conducerile G.A.C. au fost îndrumate și ajutate de deputații Gheorghe Șuta, Adalbert Fitzi, Vasile Dan, Alexandru Sabina, Dumitru Horincar, Iosif Climpatiuc etc. să dea atenție dezvoltării ramurii zootehnice și a construcțiilor necesare adăpostirii animalelor. Colectiviștii din Livada, Turulung, Vama etc. au și cumpărat din fondurile acordate de către stat mai mult de 480 bovine , vaci cu lapte și tineret. Unele gospodării agricole colective, cum ar fi cele din Livada Mică, Livada, Drăgușeni, Turulung etc., urmează să construiască pînă la finele anului 10 grajduri cu o capacitate de peste 1.100 animale, 6 saivane pentru 2.500 oi, 14 cotețe pentru păsări, maternități, îngrășătorii de porci etc. O formă eficace de sprijinire și îndrumare a organelor locale de stat de la sate este și repartizarea membrilor din comitetul executiv al sfatului popular raional pe grupe de comune. După fiecare ședință de lucru a comitetului executiv al sfatului popular raional, membrii săi iau măsuri pentru a transmite comunelor hotârîrile luate. Totodată, membrii comitetului executiv controlează felul în care se duc la îndeplinire hotărîrile comitetului executiv și ale sesiunilor sfatului popular raional și urmăresc felul cum sînt activizate comitetele de cetățeni și comisiile permanente, cum sunt atrași oamenii muncii la conducerea treburilor obștești. Sprijinite și îndrumate, cele 500 de comitete de cetățeni și comisiile permanente se preocupă setarea nemijlocit de înfrumusatelor. Preocupați de îndeplinirea obiectivelor fixate, ei au achitat 65 la sută din sumele votate în adunările populare, iar lucrările de construcții au fost începute. In mai multe localități din raionul Oaș, copiii țăranilor muncitori vor începe viitorul an șec(Continuare în pag. a 3-a.) țOC’COOOOOOOOOOOCOOOOOOOCO Roade ale luminii Prietenia tot mai strinsă dintre om și carte este una din trăsăturile vremii noastre. In sudarea acestei prietenii intervine și munca plină de abnegație, de modestie și pasiune a multor zeci de bibliotecari, îmi îngădui să-l număr printre ei și pe Romulus Sabău din Ardud. De ce? Motivele-s multe. In primul rînd că pînă la 30 mai a organizat mai bine de 20 de manifestări de masă cu cititorii bibliotecii. Iată și cîteva dintre ele: un montaj literar cu romanul „Clocote“ de A. G. Vaida, trei expoziții de cărți, patru seri literare, 15 recenzii și altele. Numărul cititorilor bibliotecii a ajuns la 1.020, iar cărțile citite au depășit numărul de 8.200. Am stat de vorbă și cu un grup de cititori ai bibliotecii. Nu i-am mai văzut din toamna anului trecut, l-am regăsit acum pe ogoare, la munca cîmpului. Era la amiază și se odihneau în pauza de prînz. Din vorbă în, vorbă am aruncat și cîteva intrebări despre cărțile cu care s-au prins tovarăși în ultimul timp. Și am rămas uimit de competența și precizia cu care mi-au vorbit despre metodele agrotehnice pe care le-au cules din slova cărții și le-au semănat să rodească aici, sub ochii lor, pe ogorul mare și înfrățit... Ascultam și privirea mi se hrănea din splendoarea depărtărilor. Lanuri largi, de grîu cu unduiri , line, ca de mare liniștită și verzuie. Frumos grîu. Și mult. Cît vezi cu ochii. Și în toamnă tot acest grîu fost bob. Pămîntul-mamă l-a hrănit cu umezeală și substanțe din belșug, văzduhul cu lumină căldură. Bobul a încolțit, a răsășirit, a crescut, scuturîndu-se de cenușiul frig al iernii. Și iată-l cum, alături de stăpînii săi harnici, își spală spicul în soarele bălai, cerîndu-i o cît mai grabnică pîrguire... I. F. In vederea îmbunătățirii continue a condițiilor de muncă, la uzina „1 Mai“ din Baia Mare funcționează un laborator de toxicologie. Candidata de partid Maria Borodi execută aci analiza precise ale aerului din secții, >© OC<f VVVVVVs OAMENII DE LA VOLAN LUPTA CU TIMPUL . .. Deschide poarta! Trebuie să încărcăm mașinile! — Duceți-vă întîi și le puneți inițiala la număr! — Asta o putem face și dupăamiază, dar la magazie nu-i nimeni după ora două. — Nu vă pot da drumul. Așa e dispoziția ... Și portarul Leon Costin de la autobaza din Baia Mare își văzu mai departe de treburile lui, notînd într-un registru mare numărul mașinii care tocmai ieșise pe poartă, avînd totul în regulă. Cei doi șoferi fugiră în grabă după inginerul Dorin Tîrnoveanu. și explicară cum stă situația. București. Trebuie să plece la Camioanele trebuSutamiist nu poate fi acel șofer care parcurge decit cu mașina 100.000 km fără să intre în reparații capitale. Și ca să devii sutamiist nu-i de ajuns să știi conduce mașina, ci să știi s-o întrebi. După toate probabilitățile, la autobaza din Baia Mare sunt mulți șoferi care-și îngrijesc mașina cum scrie la carte, o spală, o greșează, o alimentează cum trebuie, nu suprasolicită motorul cînd e în cursă etc. Avantajul care-l prezintă această îngrijire e foarte mare: in primul rînd mărește durata de funcționare a mașinii; în al doilea rînd se fac importante economii la prețul de cost prin depășirea normei de parcurs. . ? Să facem un mic calcul. La ora actuală sînt în cadrul autobazei 5 sutamiiști.Sînt mult întrecerea socialistă ce se desfășoară în cadrul autobazei e organizată pe coloane, în fiecare Coloană fiind cite piese încărcate. Numărul poate să-l pulverizeze vopsitorul și după-amiază. Ii schimbă doar inițiala. In loc de B. Mr. scrie numai MR. (Maramureș). Inginerul puse o vorbă bună pentruci și portarul se deschise. Cînd trecu pe lingă el. Unul din șoferi îi făcu semn cu capul ca și cum i-ar fi spus: „Ei, tu, conformistule“.. . Acesta, desigur, n-a fost decit un aspect al preocupărilor, un aspect în care se întrezărește o luptă îndîrjită cu timpul, cu realizarea obiectivelor din întrecerea socialistă în care sînt antrenați toți conducătorii auto din autobaza Baia Mare, mai mulți șoferi care au obținut acest titlu. Intrîndu-le mașinile în reparații capitale, ei au început întrecerea pentru menținerea acestui titlu de la început. Iată-i: Alexandru Franczia, 103.000 km; Vasile Bud, 106.000 km; Ioan Lakatos, 102.000 km; Alexandru Chira, 106.000 km; Simion Zaharia, 100.577 km. Datorită bunei îngrijiri a mașinilor, ei au reușit să realizeze o economie prin depășirea normei de parcurs și prin reducerea cheltuielilor de întreținere și mici reparații în valoare totală de 74.284 lei. Acesta e succesul strădaniilor lor care se adaugă lângă celelalte succese obținute de zeci și zeci de șoferi, ceea ce a făcut ca autobaza Baia Mare să fie fruntașă pe regiune, grupă sindicală și agitatori pricepuți. Lupta se duce între conducătorii auto din aceeași coloană, între coloane și apoi între autobazele din regiune. Deocamdată pe trimestrul I steagul de autobază fruntașă pe regiune îl dețin, cei din Baia Mare, și după felul în care se desfășoară întrecerea socialistă autobaza din Satu Mare, de la care a fost luat steagul, nu-l va revedea atît de ușor. La începutul celei de-a doua decade a lunii mai șoferii din Baia Mare aveau o depășire de 1.100 tone la tone transportate, iar planul la tone kilometrice și la călători kilometri realizat 100 la suttă. CINE-I MAI HARNIC Prin autobază e o continuă, mișcare de oameni și mașini, mecanici, lăcătuși, șoferi. Se eliberează foi de parcurs, se verifică motoare, cauciucuri, luminițe. Cine-i mai harnic acest iureș al muncii? Preșeîn dintele sindicatului ne spune că au fost confirmați 60 de muncitori fruntași, dintre care 30 șoferi de pe camioane și 8 de pe autobuze. Unii din aceștia sunt plecați în cursă, alații sunt in garaj. De exemplu, Alexandru Precup, Augustin Petrie, loan Cupșa, Ernest Viriles, Francisc Coca, Petru Dauern, loan Zehan s-au remarcat în vrednicie, realizind . este un salariu ce ajunge și peste 2.000 lei. Cu dragoste și multă hărnicie au lucrat și Francisc Horonghi, și mulți alții. .. Se spune că șoferii iubesc mult natura. In cabina lor, cu mîinile pe volan și privirea atentă, ei călătoresc în fiecare zi, indiferent de anotimp și vreme, îmbrățișînd cu privirea drumuri, cimpii și munți, orașe și sate, bucurîndu-se în sinea lor de marile transformări ce se înfăptuiesc și la care-și aduc și ei contribuția. AL. POIENARU SAT AM ZIȘTIT STEAGUL DE FRUNTAȘ < V vy V vJi vyyjiw v vyyy Vyvv vjytvy vyjyjyjvjryy * v vVVvyv vyyy vvvyyv.v VvVvvvYv^