Pentru Socialism, februarie 1962 (Anul 13, nr. 2502-2525)
1962-02-01 / nr. 2502
PROLETAR! DINTOATE TARILE. UNIȚI-VA! CRGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MIlINEJ la întreprinderea „Cloșca" din Baia Mare se fabrică printre alte produse și lămpi de carbid. IN FOTOGRAFIE: Ida Sabău lucrând la ftanțarea unor piese componente ale lămpilor de carbid. Consfătuirea bibliotecarilor voluntari din cooperativele meșteșugărești ale orașului Baia Mare Biblioteca cooperativelor meșteșugărești din orașul Baia Mare a organizat, zilele trecute, o consfătuire cu toți bibliotecarii din cadrul Secțiilor. La consfătuire au participat și vicepreședinții care se ocupă cu munca culturală. Consfătuirea a dezbătut mai multe probleme. Astfel, s-a făcut analiza muncii cu cartea pe ianul 1961 ți s-au expus noi metode de muncă bibliotecilor volante.în organizarea : Tot în cadrul consfătuirii s-a propus organizarea unei „întreceri — concurs“ între bibliotecile volante din cooperativele meșteșugărești, la care s-au fixat următoarele obiective : I Creșterea numărului de biblioteci volante, a numărului de cititori și cărți citite, cit și a numărului de manifestări de masă. Participanții la discuții, printre care Dumitru Pop, bibliotecar la secția croitorie nr. 1 a cooperativei „Gutinul“, Iuliu Brostender, Maria Prințiigher și alții au primit cu viu interes acest concurs. Participanții la consfătuire s-au angajat ,că vor căuta să mobilizeze pe toți cooperatorii pentru a deveni prieteni ai cărții. La sfîrșitul consfătuirii au fost stimulați cu diplome de merit și premii mai mulți tovarăși, ca: Iosif Prințingher, Maria Prințingher, Maria Jurje, Elena Pop și alții. ILEANA ILUȚ caresp. voluntară CICLU DE LECȚII CU CRESCĂTORII DE PASĂRI In prezent la Casa agronomului din Petin, raionul Satu Mare, are loc expunerea unui ciclu de lecții la care participă crescătorii de păsări ai G.A.C. din raioanele Satu Mare, Cărei, Șomcuta, Cehu Silvaniei și Oaș. Cu prilejul acesta se vor preda și seminariza 5 lecții, printre care: „Amenajarea adăposturilor în fermele G.A.C.“, „Hrănirea puilor de la o zi la două luni“, „Bolile provenite prin subalimentație, boli parazitare și infecțioase. Prevenirea lor“. Crescătorii de păsări vor participa la demonstrații practice la G.A.C. din Cărășeu și Petin. VACCINĂRI ANTIPOLIOMIELITICE Acțiunea de vaccinare antipoliomielitică se desfășoară cu multă intensitate în raionul Cărei. Pînă în prezent a fost vaccinată peste 95 la sută din populația care are vîrsta de 1—31 ani. In acest scop au fost formate echipe de cadre medice sanitare care au vizitat școlile, instituțiile, întreprinderile, G.A.C. etc. Fruntașe în această acțiune sînt circumscripțiile sanitare din comunele Ciumești, Petrești și Săcășeni. VOR CONSTRUI UN NOU LOCAL DE ȘCOALA De cîteva zile în satul Săsar a avut loc o adunare populară unde s-a hotărît ca în scopul construirii unui nou local de școală locuitorii satului să tribuie cu suma de 200.000 canIei. Mulți dintre cei care ui m cuvîntul, printre care Ștefan Butean, Nicolae Săsăran, Mihai Dobra și alții, au propus ca sumele ce se cuvin pentru fiecare familie să fie achitate încă începînd cu luna februarie. Adunarea a hotărît ca pînă la toamnă noua școală să fie sub acoperiș. (TOMA HOTEA, coresp. voluntar.) PRONOEXPRES La tragerea de ieri au fost extrase din urnă următoarele numere : 32, 47, 39, 38, 16, 18. Numere de rezervă : 28, 35. Fond premii 448.920 lei. BULETIN METEOROLOGIC Timpul probabil de mîine: Vreme rece, cu cerul schimbător favorabil ninsorii. Temperatura minimă va fi cuprinsă între minus 7 și minus 14 grade, iar maxima între plus unu și minus 5 grade. Vîntul va sufla din sectorul nord-estic. Anul XIII nr. 2502 ★ _ j ★ 4 pagini — 20 bani Joi 1 februarie 1952 w^AAAATW>^AAA^/VV>AAAAA/V»>AAAAAAAAAAAA/SAAAA^AAAA^/VAAAAAA^VVVVfcAAA^^<>^^^«»^ Minerii de la Cavnic au depășit planul lunii ianuarie (De la subredacția voluntară din Cavnic.) In dimineața zilei de 31 ianuarie minerii de la exploatarea „Steaua roșie“ Cavnic au scos la suprafață primele tone de minereu peste planul lunar. In felul acesta secția mină și-a realizat planul pe luna ianuarie cu o zi mai devreme. Cele mai frumoase rezultate le-au obținut minerii din sectorul I, care și-au depășit planul lunar. La aceste succese o contribuție de seamă au adus echipele conduse de minerii fruntași Ioan Alexandrovici de la deschideri, Ștefan Șchiopu de la suitori, Andrei Pintea și Pavel Danciu care lucrează în abataje etc. Ing. IOSIF DEMIAN coresp. voluntar PE DRUMUL GOSPODĂRIEI COLECTIVE De la întovărășire f gospodărie colectivă Munca politică concretă desfășurată de agitatori, vizitele făcute de întovărășită din Bozinta Mică în mai multe colective au convins gospodării tot mai mulți gospodari să treacă la forma superioară de organizare producției agricole — la gospodăria colectivă. In această muncă intovărășiții au primit un ajutor prețios de la colectiviștii vecini, din Ardusat. Agitatorii colectivei au venit în vizită în repetate rânduri, povestindu-le cum muncesc și cum trăiesc oamenii în colectivă. Drept rezultat, în zilele acestea la Bozinta Mică a luat ființă o gospodărie colectivă în care au intrat 92 familii cu 256 ha - majoritatea întovărășiților din sat. Inaugurarea gospodăriei colective a fost un prilej de mare sărbătoare. Noii colectiviști au luat hotărârea să lupte pentru întărirea și dezvoltarea gospodăriei. După adunarea festivă la care s-a ales și consiliul de conducere a avut loc un bogat program cultural la care și-au dat concursul formațiile artistice din Lăpușel, corul și echipa de dans din sat. O nouă gospodărie colectivă a luat ființă și în Remecioara care au intrat toți țăranii munîncitori, satul devenind complet colectivizat. Aceasta este cea de-a 3-a gospodărie colectivă înființată în acest an în raionul Șomcuta. Noi modele de dantele și perdele An de an la întreprinderea „Solidaritatea“ din Satu - Mare se depune o susținută activitate în vederea creării de noi modele de dantele și perdele. Orientîndu-se după exigențele calitative mereu crescînde ale populației și înspre reducerea continuă a consumului specific de fire, au fost introduse în fabricație din ce în ce mai multe modele cu linii moderne și ușoare, înlocuindu-se treptat modelele învechite. In prezent se produc aproape exclusiv dantele și perdele fine, țesute din fire mercerizate. In anul trecut colectivul de la această întreprindere a creat 32 de modele noi care au și fost introduse în fabricație, iar pe anul 1962 s-a prevăzut încă un număr de peste 30 de modele. Cu un deosebit succes au reprezentat marci fabricii și cele 54 de modele noi de dantele perdele cu care a participat înșitreprinderea la expoziția recentă de produse ale industriei ușoare, organizată în Capitală. Multe din acestea urmează să intre efectiv în fabricație încă în cursul acestui an. In vederea îmbunătățirii continue a aspectului de prezentare a produselor fabricate, s-a văzut ca dantelele fine să prefie ambalate în pungi de celofan. Gospodăriile agricole de stat A m E929MMJE., din regiune sînt înzestrate cu tot mai multe mașini și utilaje agri-ÜD Ö2U bî iz Uaelagri £ 11 cars › lógj Ifjgg» Comunistei Gheorghe Petre de la întreprinderea ..Silvania“ din Cehu Silvaniei se ocupă îndeaproape de calificarea tinerelor cadre. Iată-1 în fotografie explicând modul de asamblare a mobilei de bucătărie. Cum se află, noi rezerve de furaje Treburile mă purtară cu cîtva timp în urmă prin Țara Lăpușului. Mă abătut și pe la gospodăria colectivă din Vima Mică, fiindcă nu mai fusesem cam de mult pe acolo. Drept să spun, nu-mi pare rău că i-am vizitat pe confrații de aici. Is gospodari buni, și fac în fiece an cîte ceva pentru ca bogăția lor obștească să se mai rotunjească. Uite, grajdul acela mare, Pe lingă drumul ce duce către Sălnița, nu avea nici fundamentul așezat mai acum un an. E mare și trainic și plin cu vreo sută de juninci și vitele. Mă uitam în jur cu multă luare aminte. Un colectivist mai șugubăț mă prinse de mină și-mi spuse aproape la ureche: — Vezi că nu-s toate aici. Avem încă mai bine de o sută de vaci și juninci la cealaltă fermă. Le văzui și pe acelea. Da, adevărat grăise omul de lângă mine. Vreo 205 vaci, juninci și vitele poți număra în grajdurile gospodăriei. — Este că nu stăm rău cu încărcătura la suta de hectare? — socoti omul să-mi ceară părerea. — Nu stați rău cu încărcătura, îi răspunsei eu. Dar cum stați cu producția de lapte? — Cu laptele? Hm... Așa și așa... Tovarășul meu se făcu mai serios la față. — Iți spun, dar știu că alții au avut mult mai mult. Noi am avut mai puțin de 1.500 litri de la o vacă anul trecut. Socotim că anul acesta vom scoate mai mult. Bănuiam eu că prea mult lapte nu putuseră să mulgă pînă acum. Observat prin grajduri că vacile primesc mai mult fin și coceni de porumb. Cu silozul se poartă mai cu zgîrcenie cei din Vima. Și aici pierd ei mult. Mai către seară intrai în sediul gospodăriei. In jurul a două mese, vreo șase oameni lucrau de zor. Erau acolo și președintele și socotitorul, brigadierii, un inginer de la raion și mai tîrziu veniră și alții. Socoteau, scriau, se întrebau unii pe alții. Făceau o treabă de răspundere: proiectul planului de producție pe anul 1962. Ehei, asta cere bătaie de cap dacă vrei să faci un plan bun. Dacă s-a prevăzut, ca numărul de animale să ajungă la vreo 350 capete, apoi trebuie să-ți bați capul încă de acum să vezi de unde se vor asigura și furajele de trebuință. Și nu așa cum aduna cu Zece, douăzeci său cu treizeci de clăi de fiu mai mult. Nu! Să știi, colo, precis, după unități nutritive, ce și cît îți trebuie. Finețe sînt la Vima Mică. Să tot aibă gospodăria vreo 250 hectare. Dar asta încă nu ajunge. Inginerul propuse să se semene mai mult porumb pentru siloz. — Da, dar nu se face cum ne-ar plăcea, spuse unul dintre localnici. Dacă dă pînă la 20.000 kg la hectar!... — Atunci să încercăm cu borceag, iese mai bine și e și un nutreț mai bogat — spuse inginerul. Vă garantez că dacă însilozați borceag mult, separat sau cu porumb împreună, veți obține lapte mai mult și mai ieftin. — Iată cum. Și inginerul luă creionul în mînă și socoti: — Borceagul poate da două recolte de masă verde pe an. La prima recoltă să avem la hectar 20.000 kg, ceea ce nu-i greu de obținut, iar la a doua încă 20.000 și atunci înseamnă că obținem în total 40.000 kg masă verde hectar. Din asta avem pe puțin la 8.000 unități nutritive și de două ori mai multă albumină decât din aceeași cantitate de porumb. Dacă dintr-o unitate nutritivă se obțin 2 litri lapte, atunci din cele 8.000, cîte dă recolta de borceag de pe un hectar, se pot obține 16.000 litri lapte. Mă bucurai mult că oamenii pricepură lesne calculul inginerului. Au zis că vor cultiva borceag pentru siloz la început pe vreo 5—6 hectare. Eu le-aș spune să meargă pînă la 10 hectare. Ar avea de cîștigat mai serios atunci. « ! ****»♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]< POVESTE SIMPLĂ . . .Olga Tamaș și Francisc Iluciuc sînt doi tineri. El are 25, iar ea 19 ani. Lucrează amîndoi la aceeași fabrică, la întreprinderea „Alexandru Tamaș“ din Sighet. Ea e de undeva de pe malurile Mureșului. Sunt vreo 5 ani de cînd a venit la această fabrică și în prezent lucrează în secția de ambalaj produse finite. El, Francisc, e de prin partea locului. Lucrează de tînăr la secția întreținere. Și-a făcut armata și s-a întors tot aici. „E crescut de noi, în mijlocul nostru“, spun tovarășii lui, convinși în sinea lor că Francisc nu-i va părăsi niciodată. Aceștia sunt eroii despre care vreau să vă vorbesc. Doi eroi simpli, mai simpli chiar decit în orice poveste. Povestea lor e tot atît de simplă, dar e mai plină de semnificații decit, poate, oricare altă poveste. Ca aceea a lor au început multe povești. De mai mult timp Francisc făcea parte din echipa de dansuri a fabricii. Ii plăceau mult dansurile populare. Și fetei îi plăceau mult dansurile, așa că, în scurt timp, a intrat și ea în echipă. După cîtva timp, cei doi tineri formau o pereche de dansatori. Nu știu dacă întîmplător sau nu. Cert este că, foarte scurt timp, Olga și Franîncisc formau cea mai bună pereche de dansatori din echipă. Spectatorii — adică muncitorii din fabrică — spuneau atunci că acest lucru se datorește faptului că între ei se închegase ceva mai mult decât o prietenie. Dragostea — căci ceea ce trece peste prietenie se numește dragoste — îi înflăcăra pe amîndoi și fiecare se străduia să joace pe scenă în așa fel ca să placă spectatorilor cît mai mult. Perechea a devenit repede cunoscută. Mai ales că nu mai era numai o pereche de dansatori. Se plimbau, mergeau la filme, la spectacole împreună. Doar în timpul serviciului nu erau împreună. Dar gîndurile lor urmau tot aceleași drumuri paralele... El, Francisc era cunoscut mai de mult ca fruntaș în producție. Iar cînd într-o ședință s-au spus despre el lucruri frumoase, ea s-a bucurat mult, dar s-a întristat repede. „Da, el e fruntaș. Dar eu? Nu sînt cunoscută decit ca o dansatoare în echipa de bună dansuri, încolo...“ Gîndul acesta o obseda tot mai mult. Ii venea tot greu să se împace cu el, mai rar de la un timp nu se mai putu împăca de loc. Se hotărî atunci să facă totul ca să fie și ea cunoscută ca o muncitoare bună, să devină și ea Și s-a pus pe treabă. fruntașă, învăța, cerea ajutorul tovarășelor sale de muncă, le asculta cu plăcere sfaturile... Timpul trecea. Francisc era același muncitor bun, fruntaș. In această perioadă a trăit și clipele de neuitat ale primirii lui în rîndurile comuniștilor. Olga devenise și ea o muncitoare fruntașă. S-a luat chiar la întrecere cu o muncitoare cu un stagiu mai îndelungat, cu o experiență mai bogată în producție. In anul care a trecut nu a putut s-o întreacă pe Irina Kadar, deși rezultatele erau aproape la fel. S-a angajat însă ca în acest an să întreacă. Primul pas l-a și făcut: pe primele două decade ale acestei luni a obținut o depășire a planului cu 3 procente mai mare ca a tovarășei sale de întrecere. Dar am sărit pm înaintea evenimentelor. Spuneam că devenise și Olga o muncitoare fruntașă. Drept răsplată tovarășii ei de muncă tineri au ales-o în biroul organizației U.T.M. pe iar comuniștii au primit o secție,• rîndurile candidaților de parîntid. Dar bucuriile pe care anul 1961 le-a adus pentru amîndoi nu s-au sfîrșit decit odată, cu sfîrșitul anului. Cei doi tineri s-au căsătorit. Și-au cumpărat mobilă. Francisc este acum și elev la seral. Așa că nu știu dacă este întemeiată convingerea tovarășilor lui de muncă că nu-i va părăsi niciodată. S-ar putea ca el să învețe mai departe. Atunci, îi va părăsi cu siguranță. Mai ales că și Olga vrea să învețe. Dar s-ar putea ca după ce-și vor termina studiile să se întoarcă din nou în mijlocul lor. Așadar, Olga și Francisc formează cea mai bună pereche de dansatori din fabrică, formează o pereche de fruntași în producție, formează o pereche care pășește în viață cu pași egali, hotărîți, siguri. ...Spuneam la început că eroii mei sunt simpli, iar povestea lor tot atît de simplă, dar plină de semnificații. Intr-adevăr, tu bunicule, nu ai putut să trăiești o asemenea poveste. Povestea tinereții tale a fost tristă, dureroasă. Tu nu ai putut să joci pentru că nu ai putut să lucrezi, iar dacă ai lucrat nu-ți mai rămînea timp destul nici pentru odihnă, nu ai putut să joci pentru Tu că cluburile nu erau ale tale, așa cum sunt azi ale lui Olga și Francisc. Nu ai putut să-ți cumperi mobilă pentru că nu ai avut cu ce. Nu ai putut să-ți petreci concediul intr-o stațiune, așa cum vor face Olga și Francisc, pentru că erai în căutare de lucru. Toate acestea îți vor trezi acum amintiri triste. Dar nu se poate să nu ți se descrețească fruntea la gîndul că toate acestea la care tu nici nu visai sunt azi realități pe care Olga și Francisc le trăiesc. Și la fel ca și ei aceste realități sunt trăite de sute de mii de tineri din țara noastră.. M. GRIGORESCU "f Muncește și învață Printre tinerii care merg în fiecare seară la cursurile serale ale Școlii medii din Seini se află și muncitoarea Ana Cărăușan de la G.A.S. Hotărîrea de a-și completa o luase ea încă de anul studiile cut, dar cu toate acestea tre-, putut frecventa. Lucra pe na atunci ca îngrijitoare de viței în sectorul zootehnic și nu putea lipsi seara, tocmai cînd era mai mare nevoie de ajutorul ei. Organizația de partid și conducerea gospodăriei agricole de stat au analizat situația celor care voiau să învețe pentru a-și completa studiile și le-au asigurat condiții corespunzătoare de muncă. Printre cei puși în discuție se afla și utemista Ana Cărăușan. E drept că șeful sectorului zootehnic, tovarășul Pop, se obișnuise cu această tinără harnică și grijulie, dar dacă fata vrea să învețe... Acum tînăra Ana Cărăușan lucrează în sectorul viticol s-a remarcat și aici ca o municitoare destoinică. La școală învață bine, se numără printre fruntașii clasei a VIII-a. Ceea ce își pusese în gînd în anii trecuți i s-a realizat, muncește și învață. -