Pentru Socialism, februarie 1962 (Anul 13, nr. 2502-2525)

1962-02-01 / nr. 2502

PROLETAR! DINTOATE TARILE. UNIȚI-VA! CRGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MIl­­IN­EJ la întreprinderea „Cloșca" din Baia Mare se fabrică printre alte produse și lămpi de carbid. IN FOTOGRAFIE: Ida Sabău lucrând la ftanțarea unor piese componente ale lămpilor de carbid. Consfătuirea bibliotecarilor voluntari din cooperativele meșteșugărești ale orașului Baia Mare Biblioteca cooperativelor meș­teșugărești din orașul Baia Mare a organizat, zilele trecute, o consfătuire cu toți bibliotecarii din cadrul Secțiilor. La consfă­tuire au participat și vicepreșe­dinții care se ocupă cu munca culturală.­­ Consfătuirea a dezbătut mai multe probleme. Astfel, s-a fă­cut analiza muncii­ cu cartea pe ianul­­ 1961 ți s-au expus noi me­tode de muncă bibliotecilor volante.în organizarea : Tot în cadrul consfătuirii s-a propus organizarea unei „între­ceri — concurs“ între bibliotecile volante din cooperativele mește­șugărești, la care s-au fixat ur­mătoarele obiective : I Cr­eșterea numărului de biblio­teci volante, a numărului de ci­titori și cărți citite, cit și a nu­mărului de manifestări de masă. Participanții la discuții, prin­tre care Dumitru Pop, bibliote­car la secția croitorie nr. 1 a cooperativei „Gutinul“, Iuliu Brostender, Maria Prințiigher și alții au primit cu viu interes acest concurs.­­ Participanții la consfătuire s-au angajat ,că­ vor căuta să mo­­bilizeze pe toți cooperatorii pen­tru a deveni prieteni ai cărții. La sfîrșitul consfătuirii au fost stimulați cu diplome de merit și premii mai mulți tovarăși, ca: Iosif Prințingher,­­ Maria Prințin­­gher, Maria Jurje, Elena Pop și alții. ILEANA ILUȚ caresp. voluntară CICLU DE LECȚII CU CRESCĂTORII DE PASĂRI In prezent la Casa agronomu­lui din Petin, raionul Satu Mare, are loc expunerea unui ciclu de lecții la care participă crescătorii de păsări ai G.A.C. din raioane­le Satu Mare, Cărei, Șomcuta, Cehu Silvaniei și Oaș. Cu pri­lejul acesta se vor preda și se­minariza 5 lecții, printre care: „Amenajarea­­ adăposturilor în fermele G.A.C.“, „Hrănirea pui­lor de la o zi la două luni“, „Bolile provenite prin subali­­mentație, boli parazitare și in­­fecțioase. Prevenirea lor“. Cres­cătorii de păsări vor participa la demonstrații practice la G.A.C. din Cărășeu și Petin. VACCINĂRI ANTIPOLIOMIELITICE Acțiunea de vaccinare antipo­­liomielitică se desfășoară cu multă intensitate în raionul Că­rei. Pînă în prezent a fost vac­cinată peste 95 la sută din popu­lația care are vîrsta de 1—31 ani. In acest scop au fost formate echipe de cadre medice sanitare care au vizitat școlile, instituțiile, întreprinderile, G.A.C. etc. Fruntașe în această acțiune sînt circumscripțiile sanitare din co­munele Ciumești, Petrești și Săcășeni. VOR CONSTRUI UN NOU LOCAL DE ȘCOALA De cîteva zile în satul Săsar a avut loc o adunare populară unde s-a hotărît ca în scopul construirii unui nou local de școală locuitorii satului să tribuie cu suma de 200.000 can­Iei. Mulți dintre cei care ui m cuvîntul, printre care Ștefan Bu­­tean, Nicolae Săsăran, Mihai Dobra și alții, au propus ca su­mele ce se cuvin pentru fie­care familie să fie achitate încă începînd cu luna februarie. Adu­narea a hotărît ca pînă la toam­nă noua școală să fie sub aco­periș. (TOMA HOTEA, coresp. voluntar.) PRONOEXPRES La tragerea de ieri au fost ex­trase din urnă următoarele nu­mere : 32, 47, 39, 38, 16, 18. Numere de rezervă : 28, 35. Fond premii 448.920 lei. BULETIN METEOROLOGIC Timpul probabil de mîine: Vreme rece, cu cerul schimbător favorabil ninsorii. Temperatura minimă va fi cuprinsă între mi­nus 7 și minus 14 grade, iar maxima între plus unu și minus 5 grade. Vîntul va sufla din sec­torul nord-estic. Anul XIII nr. 2502 ★ _ j ★ 4 pagini — 20 bani Joi 1 februarie 1952 w^AAAATW>^AAA^/VV>AAAAA/V»>AAAAAAAAAAAA/SAAAA^AAAA^/VAAAAAA^VVVVfcAAA^^<>^^^«»^ Minerii de la Cavnic au depășit pl­anul lunii ianuarie (De la subredacția voluntară din Cavnic.) In dimineața zilei de 31 ia­nuarie minerii de la exploa­tarea „Steaua roșie“ Cavnic au scos la suprafață primele tone de minereu peste planul lunar. In felul acesta secția mină și-a realizat planul pe luna ia­nuarie cu o zi mai devreme. Cele mai frumoase rezultate le-au obținut minerii din sec­torul I, care și-au depășit pla­nul lunar. La aceste succese o contri­buție de seamă au adus echipele conduse de minerii fruntași Ioan Alexandrovici de la deschideri, Ștefan Șchiopu de la suitori, Andrei Pintea și Pavel Danciu care lucrează în abataje etc. Ing. IOSIF DEMI­AN coresp. voluntar PE DRUMUL GOSPODĂRIEI COLECTIVE De la întovărășire f gospodărie colectivă Munca politică concretă des­fășurată de agitatori, vizitele fă­cute de întovărășită din Bozinta Mică în mai multe colective au convins gospodării tot mai mulți gospodari să treacă la for­ma superioară de organizare producției agricole — la gospodă­­­ria colectivă. In această muncă intovărășiții au primit un ajutor prețios de la colectiviștii vecini, din Ardusat. Agitatorii colectivei au venit în vizită în repetate rân­duri, povestindu-le cum muncesc și cum trăiesc oamenii în colec­tivă. Drept rezultat, în zilele acestea la Bozinta Mică a luat ființă o gospodărie colectivă în care au intrat 92 familii cu 256 ha - majoritatea întovărășiților din sat. Inaugurarea gospodăriei co­lective a fost un prilej de mare sărbătoare. Noii colectiviști au luat hotărârea să lupte pentru întărirea și dezvoltarea gospo­dăriei. După adunarea festivă la care s-a ales și consiliul de conduce­re a avut loc un bogat program cultural la care și-au dat concur­sul formațiile artistice din Lă­­pușel, corul și echipa de dans din sat. O nouă gospodărie colectivă a luat ființă și în Remecioara care au intra­t toți țăranii mun­în­citori, satul devenind complet colectivizat. Aceasta este cea de-a 3-a gospodărie colectivă în­ființată în acest an în raionul Șomcuta. Noi modele de dantele și perdele An de an la întreprinder­ea „Solidaritatea“ din Satu - Mare se depune o susținută activitate în vederea creării de noi modele de dantele și perdele. Orien­tîn­­du-se după exigențele calitative mereu crescînde ale populației și înspre reducerea continuă a con­sumului specific de fire, au fost introduse în fabricație din ce în ce mai multe modele cu linii moderne și ușoare, înlocuindu-se treptat modelele învechite. In prezent se produc aproape exclu­siv dantele și perdele fine, țesute din fire mercerizate. In anul trecut colectivul de la această întreprindere a creat 32 de modele noi care au și fost introduse în fabricație, iar pe anul 1962 s-a prevăzut încă un număr de peste 30 de modele. Cu un deosebit succes au repre­zentat marci fabricii și cele 54 de modele noi de dantele perdele cu care a participat în­și­treprinderea la expoziția recen­tă de prod­use ale industriei ușoare, organizată în Capitală. Multe din acestea urmează să intre efectiv în fabricație încă în cursul acestui an. In vederea îmbunătățirii con­tinue a aspectului de prezentare a produselor fabricate, s-a văzut ca dantelele fine să pre­fie ambalate în pungi de celofan. Gospodăriile agricole de stat A m E929MMJE., din regiune sînt înzestrate cu tot mai multe mașini și utilaje agri-ÜD Ö2U b­î iz Uaelagri £ 11 cars › lógj Ifjgg» Comunistei Gheorghe Petre de la întreprin­derea ..Silvania“ din Cehu Silvaniei se ocupă îndea­proape de calificarea tinerelor cadre. Iată-1 în fotografie explic­ând modul de asamblare a mobi­lei de bucătărie. Cum se află, noi rezerve de furaje Treburile mă purtară cu cîtva timp în urmă prin Țara Lăpu­­șului. Mă abătut și pe la gospo­dăria colectivă din Vima Mică, fiindcă nu mai fusesem cam de mult pe acolo. Drept să spun, nu-mi pare rău că i-am vizitat pe confrații de aici. Is gos­podari buni, și fac în fiece an cîte ceva pentru ca bogăția lor obștească să se mai rotunjească. Uite, grajdul acela mare, Pe lin­gă drumul ce duce către Sălnița, nu avea nici fundamentul așe­zat mai acum un an. E mare și trainic și plin cu vreo sută de juninci și vitele. Mă uitam în jur cu multă luare aminte. Un colectivist mai șugubăț mă prinse de mină și-mi spuse aproape la ureche: — Vezi că nu-s toate aici. Avem încă mai bine de o sută de vaci și juninci la cealaltă fermă. Le văzui și pe acelea. Da, ade­vărat grăise omul de lângă mine. Vreo 205 vaci, juninci și vitele poți număra în grajdurile gos­podăriei. — Este că nu stăm rău cu în­cărcătura la suta de hectare? — socoti omul să-mi ceară pă­rerea. — Nu stați rău cu încărcătura, îi răspunsei eu. Dar cum stați cu producția de lapte? — Cu laptele? Hm... Așa și așa... Tovarășul meu se făcu mai serios la față. — Iți spun, dar știu că alții au avut mult mai mult. Noi am avut mai puțin de 1.500 litri de la o vacă anul trecut. Socotim că anul acesta vom scoate mai mult. Bănuiam eu că prea mult lap­te nu putuseră să mulgă pînă acum. Observat prin grajduri că vacile primesc mai mult fin și coceni de porumb. Cu silozul se poartă mai cu zgîrcenie cei din Vima. Și aici pierd ei mult. Mai către seară intrai în se­diul gospodăriei. In jurul a două mese, vreo șase oameni lucrau de zor. Erau acolo și președin­tele și socotitorul, brigadierii, un inginer de la raion și mai tîrziu veniră și alții. Socoteau, scriau, se întrebau unii pe alții. Făceau o treabă de răspundere: proiec­tul planului de producție pe anul 1962. Ehei, asta cere bătaie de cap dacă vrei să faci un plan bun. Dacă s-a prevăzut, ca­ numă­rul de animale să ajungă la vreo 350 capete, apoi trebuie să-ți bați capul încă de acum să vezi de unde se vor asigura și fura­jele de trebuință. Și nu așa c­um aduna cu Zece, douăzeci său cu treizeci de clăi de fiu mai mult. Nu! Să știi, colo, precis, după unități nutritive, ce și cît îți trebuie. Finețe sînt la Vima Mică. Să tot aibă gospodăria vreo 250 hec­tare. Dar asta încă nu­ ajunge. Inginerul propuse să se seme­ne mai mult porumb pentru si­loz. — Da, dar nu se face cum ne-ar plăcea, spuse unul dintre localnici. Dacă dă pînă la 20.000 kg la hectar!... — Atunci să încercăm cu bor­­ceag, iese mai bine și e și un nutreț mai bogat — spuse ingi­nerul. Vă garantez că dacă însi­­lozați borceag mult, separat sau cu porumb împreună, veți obține lapte mai mult și mai ieftin. — Iată cum. Și inginerul luă creionul în mînă și socoti: — Bor­­ceagul poate da două recolte de masă verde pe an. La prima re­coltă să avem la hectar 20.000 kg, ceea ce nu-i greu de obținut, iar la a doua încă 20.000 și atunci înseamnă că obținem în total 40.000 kg masă verde hectar. Din asta avem pe puțin la 8.000 unități nutritive și de două ori mai multă albumină decât din aceeași cantitate de porumb. Dacă dintr-o unitate nutritivă se obțin 2 litri lapte, atunci din cele 8.000, cîte dă recolta de borceag de pe un hectar, se pot obține 16.000 litri lapte. Mă bucurai mult că oamenii pricepură lesne calculul ingine­rului. Au zis că vor cultiva bor­ceag pentru siloz la început pe vreo 5—6 hectare. Eu le-aș spune să meargă pînă la 10 hectare. Ar avea de cîștigat mai serios atunci. « ! ****»♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]< POVESTE SIMPLĂ . . .Olga Tamaș și Francisc Iluciuc sînt doi tineri. El are 25, iar ea 19 ani. Lucrează a­­mîndoi la aceeași fabrică, la întreprinderea „Alexandru Ta­­maș“ din Sighet. Ea e de un­deva de pe malurile Mureșu­lui. Sunt vreo 5 ani de cînd a venit la această fabrică și în prezent lucrează în secția de ambalaj produse finite. El, Francisc, e de prin par­tea locului. Lucrează de tînăr la secția­ întreținere. Și-a făcut armata și s-a întors tot aici. „E crescut de noi, în mijlocul nostru“, spun tovarășii lui, convinși în sinea lor că Fran­cisc nu-i va părăsi niciodată. Aceștia sunt eroii despre ca­re vreau să vă vorbesc. Doi eroi simpli, mai simpli chiar decit în orice poveste. Poves­tea lor e tot atît de simplă, dar e mai plină de semnificații de­cit, poate, oricare altă poveste. Ca aceea a lor au început multe povești. De mai mult timp Francisc făcea parte din echipa de dansuri a fabricii. Ii plăceau mult dansurile popu­lare. Și fetei îi plăceau mult dansurile, așa că, în scurt timp, a intrat și ea în echipă. După cîtva timp, cei doi ti­neri formau o pereche de dan­satori. Nu știu dacă întîmplă­­tor sau nu. Cert este că, foarte scurt timp, Olga și Fran­în­cisc formau cea mai bună pe­reche de dansatori din echipă. Spectatorii — adică muncitorii din fabrică — spuneau atunci că acest lucru se datorește fap­tului că între ei se închegase ceva mai mult decât o priete­nie. Dragostea — căci ceea ce trece peste prietenie se nu­mește dragoste — îi înflăcăra pe amîndoi și fiecare se stră­duia să joace pe scenă în așa fel ca să placă spectatorilor cît mai mult. Perechea a devenit repede cunoscută. Mai ales că nu mai era numai o pereche de dan­satori. Se plimbau, mer­geau la filme, la spectaco­le împreună. Doar în timpul serviciului nu erau împreună. Dar gîndurile lor urmau tot aceleași drumuri paralele... El, Francisc era cunoscut mai de mult ca fruntaș în produc­ție. Iar cînd într-o ședință s-au spus despre el lucruri fru­moase, ea s-a bucurat mult, dar s-a întristat repede. „Da, el e fruntaș. Dar eu? Nu sînt cunoscută decit ca o dansatoare în echipa de bună dan­suri, încolo...“ Gîndul acesta o obseda tot mai mult. Ii venea tot greu să se împace cu el, mai rar de la un timp nu se mai putu împăca de loc. Se hotărî atunci să facă totul ca să fie și ea cunoscută ca o muncitoare bu­nă, să devină și ea Și s-a pus pe treabă. fruntașă, învăța, cerea ajutorul tovarășelor sale de muncă, le asculta cu plăcere sfaturile... Timpul trecea. Francisc era același muncitor bun, frun­taș. In această perioadă a trăit și clipele de neuitat ale pri­mirii lui în rîndurile comuniș­tilor. Olga devenise și ea o mun­citoare fruntașă. S-a luat chiar la întrecere cu o muncitoare cu un stagiu mai îndelungat, cu o experiență mai bogată în producție. In anul care a tre­cut nu a putut s-o întreacă pe Irina Kadar, deși rezultatele e­­rau aproape la fel. S-a anga­jat însă ca în acest an să întreacă. Primul pas l-a și fă­c­­ut: pe primele două decade ale acestei luni a obținut o de­pășire a planului cu 3 procen­te mai mare ca a tovarășei sa­le de întrecere. Dar am sărit p­­­m înaintea evenimentelor. Spuneam că devenise și Ol­ga o muncitoare fruntașă. Drept răsplată tovarășii ei de mun­că tineri au ales-o în biroul organizației U.T.M. pe iar comuniștii au primit­ o secție,­­• rîndurile candidaților de par­în­tid. Dar bucuriile pe care anul 1961 le-a adus pentru amîndoi nu s-au sfîrșit decit odată, cu sfîrșitul anului. Cei doi tineri s-au căsătorit. Și-au cumpărat mobilă. Francisc este acum și elev la seral. Așa că nu știu dacă este întemeiată convinge­rea tovarășilor lui de muncă că nu-i va părăsi niciodată. S-ar putea ca el să învețe mai departe. Atunci, îi va părăsi cu siguranță. Mai ales că și Olga vrea să învețe. Dar s-ar putea ca după ce-și vor termina stu­diile să se întoarcă din nou în mijlocul lor. Așadar, Olga și Francisc for­mează cea mai bună pereche de dansatori din fabrică, formează o pereche de fruntași în pro­ducție, formează o pereche ca­re pășește în viață cu pași e­­­­gali, hotărîți, siguri. ...Spuneam la început că eroii mei sunt simpli, iar povestea lor tot atît de simplă, dar pli­nă de semnificații. Intr-adevăr, tu bunicule, nu ai putut să trăiești o asemenea poveste. Povestea tinereții tale a fost tristă, dureroasă. Tu nu ai putut să joci pentru că nu ai putut să lucrezi, iar dacă ai lucrat nu-ți mai rămînea timp destul nici pentru odihnă, nu ai putut să joci pentru Tu că cluburile nu erau ale tale, așa cum sunt azi ale lui Olga și Francisc. Nu ai putut să-ți cumperi mobilă pentru că nu ai avut cu ce. Nu ai putut să-ți petreci concediul intr-o sta­țiune, așa cum vor face Olga și Francisc, pentru că erai în căutare de lucru. Toate acestea îți vor trezi acum amintiri triste. Dar nu se poate să nu ți se descrețea­scă fruntea la gîndul că toate acestea la care tu nici nu vi­sai sunt azi realități pe care Olga și Francisc le trăiesc. Și la fel ca și ei aceste realități sunt trăite de sute de mii de tineri din țara noastră.. M. GRIGORESCU "f Muncește și învață Printre tinerii care merg în fiecare seară la cursurile se­rale ale Școlii medii din Seini se află și muncitoarea Ana Cărăușan de la G.A.S. Hotărî­­rea de a-și completa o luase ea încă de anul studiile cut, dar cu toate acestea tre-, putut frecventa. Lucra pe n­a a­­tunci ca îngrijitoare de vi­ței în sectorul zootehnic și nu putea lipsi seara, tocmai cînd era mai mare nevoie de ajuto­rul ei. Organizația de partid și conducerea gospodăriei agricole de stat au analizat situația celor care voiau să învețe pen­tru a-și completa studiile și le-au asigurat condiții cores­punzătoare de muncă. Printre cei puși în discuție se afla și utemista Ana Cărăușan. E drept că șeful sectorului zoo­tehnic, tovarășul Pop, se obiș­nuise cu această tinără har­nică și grijulie, dar dacă fata vrea să învețe... Acum tînăra Ana Cărăușan lucrează în sectorul viticol s-a remarcat și aici ca o mun­­i­citoare destoinică. La școală învață bine, se numără printre fruntașii clasei a VIII-a. Ceea ce își pusese în gînd în anii trecuți i s-a realizat, muncește și învață. -

Next