Pentru Socialism, august 1963 (Anul 13, nr. 2966-2991)

1963-08-01 / nr. 2966

A. l PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNffWAf uhu ii Minimal«] resisíiil il mmuliii mímgitsihsc its mu și ii sfatului ranin bébimül mmaribser Anul XIII Nr. 2966 Joi, 1 august 1363 4 pagini — 23 bani .Construcțiile școlare lată, au mai rămas șase săptămâni pină la înce­perea școlilor. Calendarul vacanței nu-l țin numai elevii, părinții și profesorii. II urmăresc acum și constructorii. In satele și orașele noastre construcțiile școlare au deven­it un element specific al perioadei de vară. E și firesc. In ziua de azi se simte nevoia invățămintului ge­neral de 8 ani și pentru copiii din cele mai izolate sate, care pe timpuri de abia a­veau cițiva absolvenți a patru clase elementare. La propunerea cetățenilor , Secția de învățămînt a Sfatului popular raional Satu Mare a plani­ficat pentru noul an școlar încă 24 săli de clasă, noi, prin construirea u­­nor școli și săli de clasă noi la Ardud, Rătești, Culciu Mic, Sai, Ghi­­rișa, Odoreu și Cidreag. In afară de aceste localități, se construiește o școală și în satul Decebal. Fără aici­ planificat de la raion, noul lo­cal este­­ propus de către înșiși­­ cetă­țenii din comună. Și de altă inițiativă și spirit gospodăresc n-a fost nevoie pentru procurarea materialelor, trans­porturi și alte prestații! Dar cînd e­­xistă entuziasm, cînd sfatul popular se interesează îndeaproape de mersul lucrărilor și cînd gospodăria colecti­vă oferă sprijin, se pot face multe. In­­ momentul de față construcția din Decebal se află într-o fază avansată, clădirea fiind pusă sub acoperemînt. La Rătești de asemenea noua școa­lă prinde contur cu repeziciune. Zil­nic, îi vezi la fața locului pe Vaier Ruba și comitetului Ioan Mandeli, președintele executiv al sfatului popu­lar comunal și respectiv secretarul­­ comitetului de partid din gospodăria colectivă. Aici muncesc în perma­nență cite 15 oameni, atunci cînd meșterii angajați au nevoie și de aju­tor­­ necalificat. Vizitînd în­­ fiecare zi șantierul președintele sfatului știe de cite căruțe este nevoie și se dirijează imediat. La Rătești nu se întîmplă să se prezinte oameni și atelaje la momente nepotrivite și să nu se ivească deloc atunci cînd este ne­voie. Se mai prezintă mulțumitor con­strucțiile școlare din Culciu Mic (Sa­tu Mare), unde au lucrat meșterii gospodăriei colective, iar în raionul Cărei, Săcășeni — sub acoperiș, Cehăluț — se pune acoperișul. La Ur­­ziceni se înalță zidurile unei școli cu etaj. - Din nou în frunte (De la subredacția din Sighet). . Pentru a doua oară în acest an echipa co­munistului Ludovic Kalmar de la Iprod­­coop Sighet a ciștigat drapelul de „eviden­țiată în întrecerea so­cialistă“. Rezultatul este cu atît mai semni­ficativ cu cit această întrecere a fost cîștiga­­tă și în ultimii ani tot de această doi e­­ch­ipă. La analiza se­mestrială a anului în curs a reieșit că pla­nul de producție a fost depășit cu 40 la sută, productivitatea muncii a crescut cu 7 la su­tă, iar calitatea produ­selor a fost mult îmbu­nătățită. O contribuție de seamă au adus-o a­­cești muncitori și în realizarea celor 115.000 lei economii peste plan la prețul de cost pe întreprindere. Aici lucrează oa­meni de nădejde, ca Vasile Maran, Anton Donath, Ioan Barna și alții, care s au în­scris 11 ductivității". „Școala pro­Ei sunt astăzi cei mai sîrguin­­cioși „elevi" ai acestei școli, venind mereu cu propuneri de Îmbună­tățire a muncii. In prezent ei sunt preocu­pați de o nouă propu­nere, printre care și me­canizarea încheierii doagelor de fag la bu­toaie, care să ușureze munca sporească manuală și să productivita­tea muncii. Bunele rezultate obți­nute în cursul lunii iu­lie confirmă elanul cu care această continuă întrecerea echipă în semestrul II pentru ob­ținerea unor noi reali­zări. VIORICA NI­STOR coresp. voluntară NOI CADRE SANITARE Marți, la Secția sănătății și preve­derilor sociale a Sfatului popular re­gional Maramureș a avut loc reparti­zarea noilor absolvenți ai școlilor tehnice sanitare. Este vorba de 198 cadre tehnice sanitare, care își vor începe activitatea în orașele și dife­ritele sate ale regiunii. Peniri mineri Recent, constructorii de la T.R.C. Maramureș și grupul de șantiere al T.C.M.M. au terminat construcția unor noi băi muncitorești pentru mi­nerii din regiune. Dacă nu demult preparatorii din Baia Sprie au primit spre folosință un grup social, compus di­n vestia­re, baie și punct medical, de curînd a fost terminată aici pentru mineri și o baie modernă care va deservi aproape o mie de muncitori. Tot recent a fost terminată și ba­ia minerilor din Cavnic, o clădire modernă, ce cuprinde săli de dușuri, vestiare etc. De asemenea, a fost terminată o baie pentu minerii de la liba. Soluții neeconomicoase La Ardud există două clădiri de școală și ein construcție o a treia cu etaj, 8 săli de clasă. Ea va acoperi cerințele bunei desfășurări a proce­sului de învățămînt, dar numai dacă va fi... terminată. Or, în prezent nu prea există atare indicii. In ziua de 24 iulie am găsit la lucru numai doi meșteri. Și știți de unde erau ? De la „Ardudeana", Întreprindere lo­cală, cu sediul chiar în comună. Cînd au stabilit amplasarea tovarășii de la „Ardudeana" au optat pentru un corp aparte în mijlocul curții, ștergînd dintr-o trăsătură de condei posibilitatea copiilor de a se juca în pauze intr-un spațiu larg și de a desfă­șura manifestări sportive in orele de e­­ducație fizică, în bune condiții. Avem deci în Ardud intr-o curte mare trei clădiri separate, In loc să se fi a­­doptat soluția adăugirii, mult mai economicoasă și comodă. Intîrzierea construcției la Ardud se mai datorește și insuficientului spri­jin din partea sfatului popular co­munal, a întreprinderilor și institu­țiilor din comună. La aceasta se mai adaugă slaba aprovizionare cu ma­teriale ... Deși s-a comandat mate­rial pietros la întreprinderea „Olga Bande" din Baia Mare încă în pri­măvară, balastiera de la Ardusat (Șomcuta) l-a expediat cu intîrziere. Există însă în regiune școli care la data de 25 iulie nu erau nici mă­car începute. Zeci de fraze de eschi­vare la Sii și nici o cărămidă la construcție. Sfatul popular comunal (Continuare in pag. a 2-a.) oo MUNCILE AGRICOLE i­ntr-un ritm intens: Situația treierișului pînă la 31 Mm (d­upă data­ prim­is da la Consiliul agricol regional) Pe întinsul regiunii noastre, sece­­nare­a transportului grinelor la arie­rișul s-a desfășurat in anul acesta și a treierșului. Faptul că în aceste ra­ritr-un ritm deosebit de viu, in timp scurt și fără pierderi. Sub îndruma­rea organizațiilor de partid, in nu­­meroase unități­ agricole socialiste, paralel cu desfășurarea secerișului s-a trecut la transportul grînelor la arse și treieri?. Pe zi ce trece aflăm că in tot mai multe gospodării agri­cole colective treierișul s-a termi­nat sau este in curs de terminare. Aceasta arată că acolo unde timpul a fost folosit rațional și munca este organizată in așa fel incit să se tre­iere continuu se obțin rezultate bu­ne. In această privință se pot eviden­ția multa gospodării colective din raioanele Oaș, Satu Mare, Cărei și din satele aparținătoare orașului Ba­ia Mare. Cu toate acestea însă, in unele raioane ca Sighet, Cehu Silva­­niei și Lăpuș, se manifestă o tărăgă­ioane, pe suprafețe însemnate clăite stau înșiruita pe cimp, iar treierișul sa desfășoară anevoie, dovedește că s-a adoptat o atitudine de automul­­țumire în urma succeselor obținute lt. seceriș. Pentru terminarea treierișului, in următoarele zile, comitetele raiona­le de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, consi­liile agricole trebuie să ia de înda­tă măsuri pentru intensificarea rit­mului acestei lucrări, asigurând o Îndrumare concretă și operativă gospodăriilor colective. Acolo unde a­batozele sau combinele nu funcțio­nează, trebuie luate măsuri grabnice pentru remedierea defecțiunilor, fără să se piardă din timpul prielnic des­fășurării treierișului. In majoritatea comunelor din ra­ionul Cehu Silvaniei a plouat in ziua­ de 30 iulie. Așa s-a intimplat și la Sălsig. Dar colectiviștii nu au oprit treierișul. După încetarea ploii, treaba a mers cu și mai mult spor. In acea zi la aria din Sălsig s-a treierat 10.500­ kg griu, iar la cea din Giiciani 6.211 kg. La aria din Glidani l-am intilnit pe tov. Vasile Pop — președintele gospodăriei. El a explicat că din ce­le aproape 400 ha păioase, cite are gospodăria, doar de pe 90 ha produc­ția încă nu este treierată. Dacă timpul va permite, pină vineri sea­ra (2 august) treierișul va fi termi­nat. Aceasta cu atit mai mult cu cit in ultimele zile și o combină a ve­nit Cum un ajutor la treierișul staționar, au reușit ■cei din Sălsig să obțină asemenea rezultate frumoase­? Cu totul altfel era situația la Ar­­duzel. Ploaia încetase de vreo 4 ore și totuși batoza nu pornise încă. Me­canizatorii Ștefan Hund și Francisc Miklós ședeau la umbra unui stog. — Nu se poate treiera? — am În­trebat. — Cum să nu, — fu răspunsul lui Hund. S-ar putea chiar foarte bine — a adăugat celălalt. Dar nu avem cu cine. ■ — -• --„f—' 1 i La această întrebare răspunde tot președintele. — Pe baza experienței din anii trecuți, am pus accentul pe buna or­ganizare a muncii. Cînd am văzut că Se apropie norii și sunt semne de ploaie, am dat indicații, ca stogurile să fie mai bine acoperite, înainte­­ de­ ploaie, am acoperit și batoza cu paie. După oprirea ploii, am reluat imediat munca. întrecerea socialistă organi­zată din inițiativa comuniștilor intre echipele de colectiviști care deservesc batoza a contribuit din plin la­ im­­pulsionarea ritmului pentru termina­rea treierișului. Printre cei ce se e­­vidențiază sunt mecanizatorii Gheor­­ghe Rațiu și Francisc Takacs, colec­tiviștii Matei Pop, Ioan Ciuț, Aurelian Mureșan, Iosif Szabó, Maria Moldo­van și alții. Aveau dreptate oamenii. Respon­­­sabilul de arte Francisc György a plecat acasă. Câțiva colectiviști, ca Iuliu Erdöközi, Rozalia Foriș, Mihai Szabó, i-au așteptat pe ceilalți din echipă. Văzând că aceștia nu vin, s-au pregătit să meargă și ei acasă.­­­­ Mecanizatorii declară că și în zi­­­lele anterioare s-au pierdut multe ore prețioase. Ei ar pu­tea începe munca la ora 4 dimineața și nu la 9 sau chiar mai tîrziu, cum se întîm­plă aici. Cauza trebuie căutată in slaba organizare a muncii. Conduce­­­rea gospodăriei (președinte Nicolae Mátyás) nu a organizat echipe per­manente de colectiviști care să de­servească batoza. In fiecare zi vnr alții. In 5 zile s-au treierat doar 21 tone cereale. Cînd se va termina tre­ierișul în această gospodărie dacă se continuă cu acest ritm? v . «îțg/ F.­rajda: De la o arie... .. .la alta 1. Raionul Oaș . . .......................... 70 9 la sută 2. Raionul Satu Mare.........................53,9 -3. Oraș Baia Mare .........................53,6 -­­ 4. Raionul Cărei....................................57,7 -­­ 5. Raionul Șom­cuta........................... 44­6 „ „ 6. Raionul Sighet ...... 31,3 -­­ 7. Raionul Cehu Silvaniei.... 15,3 „ „ 8. Raionul Vișeu..........................13,2 . „ 9. Raionul Lăpuș............................4,6 „ „ Cu șase zile mai devreme Muncitorii, tehnicienii și inginerii din cadrul întreprinderilor fores­tiere aparținătoare D.R.E.F. Maramureș raportează că planul produc­ției globale și marfă pe primele 7 luni ale anului curent a fost îndepli­nit cu 6 zile mai devreme. Prin aplicarea metodelor avansate de muncă în exploatările forestie­re, precum și datorită extinderii mecanizării la fazele grele de lucru, forestierii din regiunea noastră au îndeplinit sarcina sporirii producti­vității muncii pe semestrul I în proporția de 100,4 lai sută, iar indicele d­e utilizare a masei lemnoase la fag a ajuns la 68,6 la sută, obținîn­du-se in plus importante cantități de lemn de lucru. Recoltarea fructelor de pădure In regiune conti­nuă să se desfășoare din plin campania de recoltare a fructe­lor de pădure. Pină in prezent, prin cele peste 85 de centre de recoltare din regiunea noastră, au fost strân­se și recepționate 180,5 tone afine, 178,6 tone zmeură, 15,7 tone comestibile, de ciuperci ,5 tone mure și 17,8 tone ci­reșe amare. Cei mai buni povestitori buni, biblioteca raională din Târgu Lăpuș, in colaborare cu Casa de cul­tură din localitate, a organizat un reușit concurs „Cei mai buni po­vestitori". La acest concurs au par­­ticipat numeroși cititori ai bibliote­­ci. Concursul, condus de­ bibliotecara Ileana Hulu­ban s-a bucurat de un deosebit succes. Au fost premiați cei mai buni concurenți ca: Cornel Do­­brea, Tiberiu Adler — premiul I, Ion Buda și Gheor­ghe Velea — pre­miul II, iar premiul III a fost obținut de Radu Papiu. Alți cinci concurenți au obținut mențiuni. Artiști amatori pe scenă Recent, în sala Clubului de la U­­zina „1 Mai" din Baia Mare s-a pre­zentat în premieră piesa „Ochiul ba­bei“, comedie în trei acte de Geor­ge Vasilescu, prezentată de către e­­chipa de teatru a artiștilor amatori din această uzină. Spectacolul s-a bucurat de un suc­ces binemeritat. (De la IRIMIE MU­REȘAN). Meciuri internaționale de fotbal In prima jumătate a acestei luni, echipa de fotbal O.F.R. Subotica din R.S.F. Jugoslavia se deplasează în regiunea noastră. Cu acest prilej fot­baliștii iugoslavi vor susține 3 întil­­niri. Primul meci îl vor susține in ziua de 7 august la Satu Mare al doilea in ziua de 9 august la Cărei cu Recolta și al treilea la Baia­­ Mare în ziua de 11 august cu echipa Mi­nerul. Întîrzia arăturile Executarea arăturilor de vară pe suprafețe cit mai mari are o impor­tanță deosebită pentru asigurarea unei recolte bogate în anul viitor, cît și în vederea însămînțârii culturilor, furajere în miriște.­­ La gospodăria agricolă colectivă din Călinești — raionul Oaș — tre­buie arate 500 de hectare, iar 50 hec­tare vor fi însămînțate cu culturi fu­rajere. Dar consiliul de conducere al acestei gospodării nu și-a îndrep­tat încă atenția și înspre aceste lu­crări. Pină în ziua de 30 iulie au fost arate doar 12 hectare și nu a fost lnsămînțat nici un hectar cu culturi furajere, deși la această gospodărie au fost repartizate 5 tractoare de la S.M.T. Negrești. 4 Consiliul de conducere al gospo­dăriei. Îndrumat de organizația de partid, va trebui ca, paralel cu des­fășurarea treierișului, să urgenteze executarea arăturilor și a însămin­­țărilor în miriște. .v c 000000000000000000000000000000000000000000000000000 ooocoooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooc O-OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC ' Devenit arena unui uriaș șantier, Cavnicul de azi apare vizitato­rului un ad­evăr­at furnicar de oameni, in care sutele de construc­tori și au­ dat intilnire intr-o mare confruntare al cărei rod pregătește dezvoltarea pe mai departe a a­­cestui important centru minier al regiunii. Și au dat aici intilnire, pe valea Cavnicului, constructorii de drumuri ce vor legă in acest an printr-o fișie de beton și asfalt Cavnicul de Baia Mare, cu constructorii de dru­muri forestiere care sapă in stin­­că un drum­ spre virful Gutuiului, drum pe care, in curind, v­or cobo­ri camioanele încărcate cu bușteni. Constructorii de la T.B.C. au înălțat anul acesta trei muncitorești, in care familiile blocuri mi­nerilor confortul­ s-au mutat avind asigurat . In curtea minei se află noua clădire a băii minerilor, terminată de curind. Se conturează clădirea modernă a noului atelier, a remizei de locomotive și a altor clădiri.­­ Jos, in orășelul Cavnic, construc­­­­torii lucrează la finisarea unui alt bloc de 16 apartamente. Topomerii au fixat locul altor două cămine tip hotel, cu cite 300 locuri fiecare,­­ precum și al unor noi blocuri no­i locuințe. Puțin mai jos de flotație­ , constructorii abia au dezbrăcat pe haina cofrajelor și schelelor un nou obiectia și anume stația de triaj a vagonetelor, silozurile de minereu și stația de expediere a­­ minereului spre Flotația centrală... j .. .Ori­cit de efervescent ni se pare acest mare șantier­ de construc­ții din Cavnic, el este totuși mo­dest față de celălalt șantier, cel din subteran. Aici se duce in prezent, tot in numele viitorului. • mare bă­tălie: bătălia construcțiilor subtera­ne și a pregătirii rezer oilor de mi­nereu de­ja cunoscute și deschise. — In viitorii doi-trei ani, exploa­tarea noastră va deveni una din cele mai mari din regiune. Asemenea fraze am auzit rostre cu mindrie atit de către geologi și Ingineri, cit și de către mulți mi­neri, care ne-au înfățișat tabloul at­tor obiective subterane pe care le înfăptuiesc paralel cu îndeplini­rea planului. La orizontul „Varvara" lucrează colectivul minerilor de la explorări — deschizători ai drume­lor sub­terane spre noi rezerve de mine­reuri. In dorința de a aduce ci­ mai aproape viitorul, s-a pornit o acțiune, cunoscută deja in toată regiunea. In directia sporirii vite­zelor de înaintare in galerii. E cu­noscut și apreciat aici „recordma­nul" înaintărilor rapide — minerul comunist Teodor Cotnari, care in luna trecută a înaintat 240 de metri, Ioan Borza a înaintat in lu­na iunie 102 m, iar Gheorghe Be­­rinde 73 m. Cu ocazia lucrărilor e­­xecutate, ei au deschis și pus evidență milioane de tone de mine­ri reu, iar pe zi ce trece, filoanele „Gu­tin", „Gheor­gh­e", „Kelemen" și ’*■ v » •, altele își dezvăluie tainele, cedind minerilor bogățiile lor milenar el... Inginerul Radu Dumitriu e pro­iectant. A venit la Cavnic de mai multe luni. In prezent își împarte timpul executând proiecte in Bucu­rești, la Institutul de proiectări mi­niere, și verificindu-se la fața lo­cului, împreună cu minerii, nerii și maiștrii din secția de ingi­in­vestiții din Cavnic. Radu Dumitriu are ca sarcină executarea unei im­portante lucrări. Producția majora­tă in viitor, are nevoie de căi­­ și mijloace de transport moderne, ca­­r­e să asigure o productivitate spo­rită. Or, cu actualele două puțuri nu se poate face lojă bogăției din subteran ce așteaptă să fie scoasă la lumină. De aceea, acum se lucrează in marșrul la construirea unui puț modern, care va străbate muntele de jos pină la suprafață. El va măsura 430 m și va fi be­tonat de sus pină jos. Termenul in care va fi executat acest important obiectiv e mai mic de doi ani și acest termen record se realizează fiindcă lucrarea va fi atacată din 7 fronturi deodată. — Până in prezent, minerii noștri s-au înscris In graficul de execuție — îmi spune inginerul Ștefan Tu­dor, șeful secției de investiții, nerii și betoniștii au executat Mi­la limpul prevăzut aproape 1.000 de galerii necesare atacării la dife­­­rite orizonturi a uriașului puț. Acum, bătălia se dă pentru ter­minarea lucrărilor auxiliare, a galeriilor necesare. Minerii adică din brigada comunistului Alexandru Szombat sunt in fruntea luptei pen­tru viteze mai mari de înaintare, iar alături de ei se aliniază și cei din brigăzile lui Anton Loghin și Ștefan Farcaș. Aproape de ei ur­mează brigăzile de betoniști ale co­muniștilor Ignat Hoban, Alexandru Daubner și Simion Pas. Alături de­­ ei, dulgherii din echipa lui Ștefan ] Drincal și artificierii Petru­­ Cincean și Ioan Sitaru se luptă cu muntele ]] pentru ca Ziua minerului să-i gă [­sească cu perforatoarele sfredelind­e pe verticală in corpul puțului pro­­­­priu-zis... < .. .Am notat citeva din marile­­ obiective ce stau in fața minerilor . Și a constructorilor din Cavnic, ca­­­­re-și pun in slujba realizării aces­­­­tora, in numele viitorului luminos.­­ puterea și priceperea lor, dragostea­­ și sfor­tur­ile lor, drept răspuns marii £ prețuri pe care o acordă cartidul $ minerilor — tuturor oamenilor <1 muncii. T. TO,HATAN.­­ 333 3 33­03 33033330332003030.1 IN NUMELE VIITORULUI n -öfis&císsűSöeAáíficiiCüocoo3oooooűöooooooööocoooűí aoooooooöooooűóűooooooco000330303333333oaaoooooooî o:

Next