Pentru Socialism, noiembrie 1963 (Anul 13, nr. 3044-3069)

1963-11-01 / nr. 3044

imvi m CQMETUL’JI RE3I0H31 AL PAIÎIO­ULUI MUNGIÎIHSC ROTII!) $1 AI SFATULUI POPULAR REDIUTAI IRAMSE? Lucrările de mică mecanizare — pîrghie importantă în creșterea productivității muncii .­Introducerea pe scară din ce în ce mai largă a tehnicii noi în procesul de producție, este o sarcină de mare răspundere pentru fiecare întreprindere, fiind un mijloc eficace de sporire con­tinuă a producției, de reducere a pre­țului de cost și de îmbunătățire a ca­lității produselor. O cale sigură care concură în mod nemijlocit la înfăptui­rea acestor importante obiective o con­stituie și efectuarea lucrărilor cu aju­torul creditelor de mică mecanizare a­­cordate de Banca de Stat. Ținînd seama de acest fapt, colec­tivele de muncă din unitățile economice ale regiunii noastre folosesc an de an un volum tot mai mare de credite des­tinate lucrărilor de mică mecanizare. Numai în cursul anului trecut s-au acor­dat unităților economice din regiune credite pentru lucrările de mică me­canizare în valoare de peste 12.220.000 lei, reprezentând o eficiență economică antecalcu­lată de aproape 32.000.000 lei. De remarcat că și­­ direcția dezvol­tării secțiilor de bunuri de larg con­sum și de deservire a populației s-au înregistrat rezultate bune. In acest scop au fost solicitate și aprobate cre­tin, în valoare de 4.561.000 lei, a căror eficiență economică antecalculată de­pășește 21.300.020 lei. Reiese deci că acolo unde conduce­rile tehnico-administrative manifestă o preocupare susținută față de folosirea creditelor de mică mecanizare și au ți­nut seama de propunerile prețioase fă­cute de către muncitori, tehnicieni și ingineri cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan, fără îndoială că nici rezultatele scontate pe această linie n-au întâr­ziat să se arate. Drept exemple dem­ne de urmat pot fi date majoritatea Întreprinderilor de industrie locală, ca­re prin lucrările ce le efectuează din creditele de mică mecanizare aduc o Contribuție de seamă la îmbunătăți­rea proceselor tehnologice. Și în secto­rul economiei forestiere se constată că în ultima vreme conducerile din cadrul acestor întreprinderi au o atitudine po­zitivă față de extinderea micii meca­nizări. Bunăoară, I. F. Baia Mare, în cele­. 9 luni care au trecut din anul curent a folosit peste o jumătate mi­lion de lei pentru procurarea de u­­tilaje necesare în exploatările fores­tiere și pentru îmbunătățirea procese­lor tehnologice de fabricație la U.I.L. Baia Mare. In anul acesta majoritatea întreprinderilor din sectorul economiei forestiere au întocmit documentații pentru lucrări de mică mecanizare pri­vind echiparea tractoarelor cu trolii și Introducerea unor instalații la fazele grele de lucru din pădure. O înțelegere deosebită asupra aces­tei importante probleme o manifestă colectivul întreprinderii „Victoria mun­cii" din Poiana Codrului, care, făcînd un studiu temeinic cu privire la mo­dernizarea procesului tehnologic, a a­­juns la concluzia că prin folosirea cre­ditelor de mică mecanizare această în­treprindere poate să-și sporească sim­țitor producția și să introducă o serie de produse noi în fabricație, factori care influențează favorabil asupra ren­tabilității întreprinderii. De altfel stu­diile efectuate legate de înlocuirea combustibilului solid cu combustibil lichid, construirea unui cuptor pentru topirea sticlei, a unei noi hale și alte lucrări efectuate cu ajutorul acestor credite reprezintă o eficiență econo­mică anuală de 1.279.000 lei. Asemenea preocupări există din partea întreprinderii mixte orășenești Baia Mare, care a solicitat în primele luni ale­­ a­cestui an credite pentru ra­ționalizarea procesului de producție la secția turnătorie, în scopul asigurării condițiilor necesare de creștere a pro­ductivității muncii. Din analiza rezultatelor obținute în domeniul introducerii și extinderii lu­crărilor de mică mecanizare se des­prinde concluzia că în decursul celor 9 luni ale anului curent, unităț­lor eco­nomice din regiunea noastră li s-au acordat din partea sucursalei regiona­le a Băncii de Stat 312 credite în va­loare de aproape 17.000.000­­ lei, față de 228 credite în sumă de 8.499.000 lei cîte s-au folosit în aceeași perioadă a anului precedent. Firește că situația este mult îmbu­nătățită dacă o comparăm cu anul tre­cut, dar privită prin prisma posibili­tăților reale ale fiecărei unități eco­nomice, ea încă nu este satisfăcătoare. Unele conduceri de întreprinderi nu se preocupă cu tot simțul răspunderii de folosirea integrală și la timp a credi­telor pentru mica mecanizare. Spre pildă, exploatările miniere din cadrul Trustului minier din Baia Mare în cursul trimestrului 1 al anului 1963 n-au folosit nici un credit. Nici în trimestrul II nu s-a făcut prea mult în această direcție, folosindu-se doar 8 credite în valoare de 145.000 lei. A­­bia în trimestrul III au fost efectuate 12 lucrări, pentru care s-au acordat credite în valoare de peste 500.000 lei. Insă trebuie să arătăm că pentru lu­crările de mică mecanizare ce urmau să fie efectuate în acest an în cadrul Trustului minier s-au prevăzut 2.000.000 lei. Din lipsă de preocupare din par­tea conducerilor exploatărilor miniere față de această problemă importantă, rezultatele nu s­înt la înălțimea cerin­țelor. Se impune deci o mai mare a­­tenție față de introducerea micii me­canizări în acest sector, știindu-se că există încă locuri de muncă unde se impune mecanizarea­­ lucrărilor care reclamă un volum mare de manoperă. La Combinatul chimico-metalurgic din Baia Mare, de asemenea, rezulta­tele nu sînt mulțumitoare. E suficient să arătăm că de la începutul anului și pînă în prezent colectivul de aici a solicitat credite în valoare de numai 206.000 lei, deși lucrările prevăzute să se execute din credite de mică mecani­zare se cifrează la 800.000 lei. Cu re­zultate slabe se prezintă Uzina ,,Unio" din Satu Mare și U.M.M.U.M. Baia Mare. Cunoscîndu-se importanța Intro­ducerii și­ extinderii micii mecanizării în procesul de producție, conducerile tehnico-administrative ale întreprin­derilor, sub îndrumarea organizațiilor de partid, au datoria să analizeze te­meinic și cu tot simțul răspunderii mo­dul cum prind viață obiectivele cuprin­se în planurile de măsuri tehnico-or­­ganizatorice care privesc lucrările de mică mecanizare. Punerea acestor lucrări la timp în funcțiune are un rol de seamă în spo­rirea productivității muncii și în redu­cerea prețului de cost, indicatori care trebuie realizați la nivelul sarcinilor trasate prin planul de stat, și de aceea fiecare conducere de întreprindere are datoria să acorde atenția cuvenită in­troducerii și extinderii micii mecani­zări. ***%** ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ «*♦ ♦ <# An-JÎ XU! Xr. 3044 * Vinari, 1 ?13:snbr­3 1383 ★ 4 padini — 2J âam Noi blocuri se construiesc In cartierul Republicii din Baia Mare. Con­tractări de mărfuri pentru primul semestru al anului viitor O delegație compusă din specialiști ai Fabricii de tricotaje „Unitatea“ din.Sighiet a pornit ieri spre Mamaia, unde s-a deschis recent expoziția Ministerului Industriei Ușoare, în vederea contractărilor de măr­furi pentru primul se­mestru al anului viitor. Delegația a plecat la Mamaia pentru a da re­lații necesare reprezen­tanților organizațiilor comerciale din țară, legătură cu cele *120. mo­­n­dele de tricotaje pentru femei, bărbați și copii, ce sînt expuse de fabrica sigheteană. CURS DE CALIFICARE îndeplinirea planului de producție, creșterea productivității muncii, îm­bunătățirea permanentă a calității produselor depind în foarte mare mă­sură de gradul de calificare al muncitorilor. Tocmai de aceea și la între­prinderea „Silvania" din Cehu Silva­niei, în aceste zile, și-a început activi­tatea un curs de calificare. Cu conducerea acestui curs au fost însărcinați cei mai bine pregătiți ingineri și tehnicieni din cadrul întreprinderii. Comunistul Ioan Cormoș s-a evidențiat în întrecerea socia­listă ce se desfășoară la Flota­­ția centrală din Baia Mare — printr-o muncă harnică, con­știincioasă, plină de dăruire. SĂ TermInăm grabnic în simînȚĂRile 1 COleCtiviști și MECanIzatoRi ! IN AFARA CELOR 53 DE UNI­TĂȚI AGRICOLE SOCIALISTE CARE AU TERMINAT ÎNSÂMIN­­ȚĂRILE PÎNĂ IN SEARA ZILEI DE 30 OCTOMBRIE, IERI AU MAI RAPORTAT REALIZAREA PLANULUI DE INSĂMÎNȚĂRI ȘI COLECTIVIȘTII DIN SĂBIȘA — ORAȘUL BAIA MARE, BÎR­­SAU DE JOS, NADIȘU HODO­­DULU­I — RAIONUL CEHU SIL­­VANIEI, PIB­­TIRE­AM, TERE­­BEȘTI, ACIȘ — RAIONUL CĂ­REI, FÎNAȚE ȘI CETĂȚELE — RAIONUL LAPUȘ. URMAȚI EXEMPLUL UNITĂ­ȚILOR AGRICOLE FRUNTAȘE LA INSAMÎNTARI! INTENSIFI­CAȚI EFORTURILE PENTRU TERMINAREA GRABNICĂ A LU­­CRARILOR AGRICOLE DE TOAMNA! Roadele bunei organizări La G.A.C. Dabolf în­că, la începutul campa­niei agricole de toam­nă. cină s-a văzut că lucrările merg anevo­ios, organizația de ba­ză a analizat împreună cu consiliul de condu­cere felul cum se des­fășoară lucrările agri­cole de toamnă, luâ­nd o serie de măsuri orga­nizatorice care să asi­gure buna desfășurare a muncilor. Membrii de partid, repartizați pe brigăzi și echipe, au primit sarcini concrete privind mobilizarea tu­turor forțelor in vede­rea eliberării terenului care urma să fie însă­­mințat cu gria. Meca­nizatorii din brigada lui Iuliu Damian au muncit cu mult spirit de răspundere. Două tractoare au lucrat permanent la arat și alte două la semănat. Printr-o muncă bine organizată această gospodărie a reușit să termine insăm­nțurile pe cele 355 hectare pla­nificate, fiind printre primele gospodării co­lective pe raion, muncă politică susținu­­­tă au desfășurat comu­niștii Francisc Szabó, Clara Varska, Paul Varga și alții. Prin lu­crări de bună calitate s-au evidențiat me­canizatorii Ioan Santa și Dezideriu Kotai. Cînd nu Se asigură eliberarea din­ timp a terenului La gospodăria colectivă din ora­șul Cărei din cele 920 hectare pla­nificate a fi însăm­ințate au fost rea­lizate doar 6S0 hectare. Gospodăria se­ numără astfel printre cele ră­mase în urmă la însămînțări. Moti­vul principal al acestei situații este acela că tovarășii din consiliul de conducere nu au luat măsurile ne­cesare pentru impulsionarea recol­tării porumbului și pentru elibera­rea terenului de coceni. Din această cauză mecanizatorii celor două bri­găzi nu pot folosi întreaga capaci­tate de lucru a celor 17 tractoare. In cursul zilei de 29 octombrie, cele 17 tractoare au arat 22 hectare și au însămînțat 32 de hectare. Pentru a doua zi erau curățate de coceni doar 25 de hectare. Este necesar ca consiliul de condu­cere, sub îndrumarea comitetului de partid, să urgenteze atît recol­tarea porumbului cît și curățirea te­renului pentru ca mecanizatorii să poată folosi timpul bun de lucru și astfel să termina însămînțările în cîteva zile. Noi tipuri de instrumente muzicale La Întreprinderea „Doina," din Capi­tală se produc noi tipuri de instru­mente muzicale. „Doina 7" este nu­mele recentului model de pianină care întrunește calitdți superioare produselor anterioare sim­ilare: claritate deosebită, tonalitate catifelată, finisa/ elegant. Calități mai bune acustice și ușurință in manipulare au fost asigurate, de a­­semenea, armonicii diatonice cu 8 bași și acordeoanelor cu 32 și 80 de bași, care se înscriu, de asemenea, pe lista noilor modele de instrumente muzica­le. Tipuri noi de viori se realizează de curind la Reghin. Lutierii de aici folosesc o nouă metodă tehnologică: fabrica­rea viorilor prin presarea lemnului­­ de rezonanță, care i- locul celei prin sculptare. Și acesta, In fara noastră se pro­duc peste 12­000 de viori, violoncele, chitare, saxofoane, tromboane, pianine, acordeoane și alte tipuri de instrumente muzicale. (Ager­preș) EXCURSII Zilele frumoase de toamnă permit organizarea unor excursii deosebit de plăcute. Un autocar al Agenției O.N.T. „Carpați“ din Baia Mare a plecat ieri după-amiază spre­ Timișoara cu 40 de oameni ai muncii din oraș, iar dumi­nică se organizează o nouă excursie la Cluj. Flori... pentru primăvară Muncitorii secției grădinărie a Între­prinderii comunale nr. 1 din Baia Mare se îngrijesc de pe acum de asi­gurarea florilor care să orneze străzile și parcurile orașului în primăvara a­­nului viitor. Actualmente se lucrează la construirea a încă două sere. Supra­fața totală a serelor grădinăriți va fi de 2.400 m.p. Imediat după termi­narea acestor construcții încep lucră­rile de grădinărie, însămînțările, stro­pitul etc. Pachte cu preparate reci Pentru călătorii care circulă cu tre­nul pe distanțe lungi, T.A.P.L. Baia Mare și Satu Mare au pus la dispo­ziție pachete cu preparate reci. Pache­tele cu diferite mîncăruri sunt puse în vînzare la bufetele ce funcționează în cadrul gărilor acestor orașe. VN R­IONUL OAȘ Rămânerea In urmă trebuie lichidată Pină în seara zilei de 30 octombrie, în raionul Oaș planul însămînțărilor de toamnă a fost realizat doar în proporție de 66 la sută. Față de tim­pul înaintat în care ne aflăm, aceas­tă situație este cu totul nesatisfăcă­toare și vor trebui depuse eforturi susținute pentru lichidarea rămînerii în urmă. Experiența a dovedit că în acele gospodării colective unde­ consiliile de conducere, îndrumate de organele și organizațiile de partid, au mobi­lizat toate forțele per eliberarea terenului de culturile de toamnă, la executarea arăturilor și a însămînță­­rilor s-au obținut rezultate bune. In acest sens un bun exemplu îl consti­tuie gospodăria agricolă colectivă din Negrești, unde mecanizatorii au efectuat pregătirea terenului pe întrea­ga suprafață ce va fi însămînțată, iar plai­ul de însămînțări era rea­lizat în seara zilei de 30 octombrie în proporție de 71,7 la sută. De ase­menea, la gospodăria agricolă co­lectivă din Tur însămînțările au fost realizate pînă la acea dată în pro­porție de 81,3 la sută. Rezultate bune s-au obținut și la gospodăriile colective din Turulung și Drăgușeni. De remarcat este și faptul că la gos­podăriile agricole colective din Va­ma, Gherța Alb­ă, Boinești, unde în urmă cu două săptămîni lucrările se desfășurau anevoios, ca rezultat al muncii politice și organizatorice desfășurate de organizațiile de par­tid, ritmul lucrărilor de toamnă s-a înviorat și cu fiecare zi ce trece se obțin rezultate tot mai bune. In une­le gospodării însă, deși la început se realizaseră unele succese, ritmul lu­crărilor a slăbit în mod nepermis. La G.A.C. Călinești, în seara zilei de 30 octombri­e planul însămînțărilor de toamnă era realizat doar în propor­ție de 46,5 la sută. Aici mai sînt de însămînțat peste 200 hectare. Cind consideră tovarășii din conducerea acestei gospodării că vor termina însămînțările dacă într-o zi bună de lucru, cum a fost cea din 30 octom­brie, procentul realizării la însă­­mînțări a crescut doar cu 6 la sută? In multe alte gospodării colective, ca acele din Livada Orașu Nou, se des­fășoară greoi lucrările de pregătire a terenului. La gospodăria colectivă­­din Livada în ziua de 31 octombrie nu exista nici un hectar pregătit pentru însăm­­înțări, iar la Orașu Nou erau pregătite doar două hectare. Pe lîngă întîrzierea eliberării terenului , de culturile de toamnă, o cauză a ritmului neadmis de încet cu care se­­ desfășoară însămînțările in unele­­ gospodării colective din raionul Oaș , o constituie slaba organizare a­­ muncii mecanizatorilor. Nu rare sînt , cazurile cînd la gospodăriile colec­tive din Tarna Mare, Remetea și din alte locuri tractoriștii încep lucrul pe la orele 9—10 și-l termină cu mult înainte de asfințitul soarelui. Printr-o mai bună organizare a muncii, în raionul Oaș rămînerea în urmă la însămînțări poate fi lichida­tă. Se cere ca organele și organiza­țiile de partid din acest raion să in­tensifice munca politică și organi­zatorică, să dea un nou avîrat între­cerii socialiste. Consiliul agricol ra­ional trebuie să îndrume conducerile gospodăriilor colective pentru­ fo­losirea rațională a tuturor forțelor la eliberarea terenului și pentru or­ganizarea judicioasă a muncii me­canizatorilor. Iuliu Acsagî, mecanizator, este evidențiat în campania a­­grricolă de toamnă. Cu tractorul pe care îl întreține în condiții buna de funcționare el a executat SCO hanuri fără reparații. Ingine­rul Eugen Urcan, președintele G.A.C. din Cehu Silvaniei, și Aurelia Rusu, inginera agronom a gospodăriei, îl apreciază pentru buna cali­tate a muncii executate. I ® , Școala tehnică de construcții, arhitectură și sistematizare din Baia Mare S­oneria de intrare în clasă a adus pe co­ridor din nou liniște. O liniște solemnă, tulburată din cînd în­ cînd doar de ecoul glasului unuia din profesori. Sîntem în clădirea spațioasă, modernă a școlii de pe strada Progre­sul din Baia Mare. Aproape totul se întâmplă ca de obicei în toate școlile. Totu­și, există o deose­bire Deosebirea constă în primul rînd în discipli­nele predate: „Construcții civile și industriale", „Materiale de construcții“, „Calculul construcții­lor“, „Proiectarea construcțiilor“, „Istoria arhi­tecturii“ și altele. Acestea sînt materiile și de acum nu mai este greu de ghicit că toate sînt menite să pregătească constructori. E vorba de Școala tehnică de construcții, arhitectură și sis­tematizare din Baia Mare, care a luat ființă în­­cepînd cu anul școlar 1963-1964. to­t cataloagele școlii tehnice de construc­­­­ții nou înființate sînt înscrise numele a a 132 de elevi care, în viitor, in urma spe­cializării lor, vor purta titlul de tehnicieni în spe­cialitățile: construcții civile și industriale, arhi­tectură și sistematizare, topografie și desen teh­nic. Sînt viitorii organizatori ai producției pe șantierele maramureșene, oameni care vor ve­ghea ca viitoarele noastre orașe, ce îmbracă veșmîntul nou al construcțiilor, să se transforme arhitectural spre cerințele vieții noastre noi, vor fi cei ce vor îmbina în practică utilul cu fru­mosul. Despre elevii acestei școli ar mai fi ceva sem­nificativ de notat. Se știe că toți sînt absolvenți far «sălii medii de surturi generală, emi­s care cei mai mulți au terminat cursurile de zi. E­­xistă însă o bună parte din ei care au venit pe băncile școlii de-a dreptul de pe șantiere și — spre marele lor merit — și-au­ terminat studiile de cultură generală seara, după ce au lăsat din mîini­ mistria. Nicolae Rad, Ioan Țărariu, Carol V, prezentăm Nagy, Francisc Balaj și alții au trecut prin focul muncii pe înălțimile schelelor, dar au venit aici să se specializeze, să-și continue studiile teoreti­ce. In cei 2—3 ani de școală,, tuturor elevilor nu le revine decît o singură sarcină: să învețe, să învețe cît mai mult pentru a putea stăpâni teh­nica! Ei vor să acumuleze cunoștințe multilate­rale, deoarece viitorul le rezervă o sarcină de răspundere, și anume aceea de a înălța construc­țiile socialismului și — mai mult — ale comu­nismului. Există oare ceva mai măreț, care să-ți dea imbolduri mai mari pentru ați desăvîrși pregătirea profesională? P­arcurgînd lista nominală a celor 22 de profesori ai școlii, constatăm că toți sînt oamenii șantierelor, toți sînt in­gineri, arhitecți sau economiști. Ei vin di­rect de pe șantiere sau din ateliere, de planșeta. g§ & fcggftfliagggsa­ttai­k­lor tainele meseriei, ale experienței lor in­­delungate pe șantierele maramureșene. Vom în­tâlni aici ingineri și arhitecți cu o îndelungată practică — pe Nicolaie Chilin, Jose Adler, Gri­­gore Florescu, Gheorghe Mercaș, iar alături de ei pe alți ingineri mai tineri care nu de mult au părăsit aulele facultății de construcții — Liviu Stoica, Gheorghe Mureșan, Augustin Tohătan. Desigur că e nimerit să amintim că înființa­rea școlii tehnice de construcții din Baia Mare e un nou pas făcut pe calea ridicării nivelului tehnico-profesional al construcțiilor, pentru spo­rirea numărului de cadre calificate. Acest pas este rezultatul atenției ,de care se bucură proble­ma creșterii cadrelor din partea partidului guvernului. Faptul că elevii acestei școli au asi­si­gurate toate condițiile de trai și învățătură este o dovadă în plus. T­ot la acest capitol e cazul să amintim problema viitorului școlii — problemă da care ne-a vorbit tovarășa ing. Constanța Filip și directoarea școlii. Incepînd din anul vii­tor (cînd școala va avea un local propriu, nou), specialitățile se vor înmulți. Va lua ființă o sec­ție de instalații, una pentru construcții de dru­muri și poduri, precum și o școală de maiștri constructori, care va putea fi urmată de absol­venții școlilor profesionale de construcții, de muncitori cu o înaltă calificare și experiență în muncă. Așadar, în Baia Mare a luat ființă o nouă școală pe ale cărei părți vor ieși sute de con­­sLtil&fati. SĂ țUȘTIST

Next