Pentru Socialism, octombrie 1965 (Anul 15, nr. 3638-3663)

1965-10-01 / nr. 3638

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C.R.ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Anul XV Nr. 3638 Vineri 1 octombrie 1965 4 pagini — 25 bani Vizita delegației guvernamentale chineze in orașul Baia Mare Membrii delegației guverna­mentale a Republicii Populare Chi­neze, în frunte cu Cian­ Lin-ci, mi­nistrul industriei cărbunelui, au vizitat în cursul zilei de ieri Ex­ploatarea minieră Baia Sprie și Sistemul hidrotehnic Firiza. In aceeași zi, delegația a plecat spre București, însoțită de Gheor­­ghe Codreanu, adjunct al ministru­lui minelor, și de Fr. Zambeti, vice­președinte al Camerei de Comerț a Republicii Socialiste România, de­legația a fost condusă la plecare de Gheorghe Pop, președintele Co­mitetului executiv al Sfatului popular regional, Gheorghe Con­stantin, secretar al Comitetului re­gional Maramureș al P.C.R., și de alți reprezentanți ai organelor lo­cale de partid și de stat. Primele garnituri de mobilă produse la C.I.L. Sighetul Marmatiei Aseară am primit vestea c­ă fabrica de mobilă corp a Combi­natului de industrializare a lemnului din Sighetul Marmației a ter­minat primul lot de produse finite. Este vorba de primele 30 garni­turi de mobilă corp fabricată de această unitate modernă. Ritm mai intens lucrărilor de investi­» Ea cea­­ de-a III-a sesiune a Sfa­tului popular regional Maramureș deputații și invitații au analizat realizarea planului de investiții în întreprinderile și instituțiile din subordinea Sfatului popular re­gional, perioada 1 ianuarie — 31 august 1965. Atit din raportul prezentat Sesiune, cit și din discuțiile par­la­tate a reieșit că prin grija parti­dului și guvernului, an de an, fonduri tot mai mari sunt destina­te dezvoltării regiunii noastre. O însemnată parte a acestora este îndreptată pentru dezvoltarea o­­rașelor și centrelor muncitorești, pentru construirea de noi locuin­țe și obiective social-culturale. [Comitetul executiv al Sfatului popular regional, sub îndrumarea permanentă a Comitetului regio­nal de partid, s-a preocupat con­­itinuu de realizarea planului de investiții, concentrîndu-și forțele pentru organizarea temeinică a activității de proiectare, îmbună­tățirea și perfecționarea metode­­lor de execuție. Astfel, în a­­cest an se va realiza în construc­ții o creștere a producției de 3,4 ori față de 1959. Volumul total de investiții pre­văzute în planul Sfatului popular Regional pe anul 1965 se ridică la suma de 209.905.000 lei. In peri­oada celor 8 luni din acest an i s-au realizat lucrări în valoare de 111.627.000 lei, ceea ce reprezintă un procent de 53,1 la sută. Cele mai bune rezultate au fost obți­nute în domeniul construcției de locuințe, gospodărie comunală, industrie locală, învățămînt și scultură. In cadrul investițiilor din domeniul industriei locale, I.R.I.E. Cărei a fost pusă în fund­­a­țiune o hală pentru producerea bunurilor de larg consum, la în­treprinderea de industrie locală mixtă Baia Mare s-a dat în fo­losință secția de forjă, iar la Fa­brica de cărămizi de la Sighetul Marmației, o hală pentru presa de cărămizi. O atenție deosebită a a­­cordat Comitetul executiv al Sfa­tului popular regional folosirii judicioase a fondurilor destinate construcțiilor de locuințe. Pe ba­za prevederilor, anul acesta tre­buie să fie dată în folosință o suprafață locuibilă corespunză­toare unui număr de 1.460 de a­­partamente convenționale. In a­­cest an au fost date în folosință oamenilor muncii din regiune 824 apartamente convenționale, repre­­zentînd 66 la sută din planul va­loric și 58,6 la sută din planul fizic. S-a îmbunătățit calitatea lucrărilor începînd cu faza de proiectare și pînă la finisajul în execuție. In perioada celor opt luni s-au executat lucrări de ca­nalizare pe o lungime de 9,9 km și a început construirea stației de epurație la canalizarea orașu­lui Baia Mare. Totodată, s-au e­­xecutat lucrări de alimentare cu apă și extinderi de rețele pentru apă în orașele Baia Mare și Si­­ghetul Marmației pe o lungime de peste 8 km. La Baia Mare au început lucrările la noua uzină care va rezolva necesarul de apă potabilă pentru oraș. In orașul Sighetul Marmației se continuă lucrările de alimentare cu apă industrială și potabilă care va deservi și Complexul de industri­alizare a lemnului. Mai mulți dintre cei care au luat cuvîntul în cadrul lucrărilor sesiunii au criticat lipsurile ma­nifestate în realizarea planului de investiții. Cornel Olteanu, direc­torul Filialei regionale a Băncii de investiții, a arătat printre alte­le că constructorii trebuie să desfășoare o activitate și mai sus­ținută în vederea realizării sarci­nilor ce stau în fața lor. Astfel, trebuie terminate urgent fabrica de prefabricate, canalizarea ora­șului Satu Mare, locul de par­care a autobuzelor din Baia Ma­re, căminul muncitoresc de la S.M.T. Negrești etc. Silviu Fînă­­țean, președintele Comitetului e­­xecutiv al Sfatului popular oră­șenesc Sighetul Marmației, a cri­ticat constructorii pentru faptul că 56 de apartamente au fost da­te în folosință cu o întirziere de trei luni. Cauza rămînerii în ur­mă — după cum a spus vorbito­rul — a fost aceea că n-au fost asigurate la timp materialele ne­cesare. Din lipsă de calorifere nu s-au putut termina la timp lu­crările. La grupul de de la Sighetul Marmației construcții situația este asemănătoare și în prezent. Deputatul Constantin Opriș, șeful secției sănătății a Sfatului popu­lar regional, și-a exprimat părerea că lucrările de construcții execu­tate la spitalul de boli pulmonare­­ se desfășoară într-un ritm nesa­tisfăcător. Munca unităților constructoare, cît și realizarea planului de in­vestiții este îngreunată și de faptul că proiectele și documen­tațiile necesare sînt puse cu în­­tîrziere la dispoziția constructo­rilor de către unii beneficiari. Analizînd problemele creșterii eficienței economice a investiții­lor, deputații care au luat cuvîn­tul la sesiune, au adăugat reco­mandărilor făcute de către comi­sia permanentă pentru construc­ții, arhitectură și sistematizare. (Continuare în pag. a 2-a) ieri după-amiază în sala Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare a avut loc o consfătuire în­­­tre cititori și reprezentanți ai Edi­turii politice. Au participat cititori, propagan­diști și cursanți la învățămîntul de partid, activiști de partid și de stat, cadre de conducere din eco­nomie etc. In cadrul consfătuirii, cititorii și-au împărtășit părerile în legă­tură cu două din ultimele lucrări editate, și anume: „Valorificarea superioară a resurselor naturale“ și „Dezvoltarea complexă și echi­librată a economiei naționale“. In încheiere, tovarășul Traian Coșcodan, redactor al Editurii po­litice, a mulțumit pentru aprecierile, participanților sugestiile și propunerile făcute. Consfătuire cu cititorii Elemente noi în decorul orașului Satu Mare. Aspect de pe Bulevar­dul Republicii. Insămînțările în raionul Lapuș rămînerea în urmă­­ grabnic recuperată! In numeroase cooperative agri­cole de producție din raionul Lă­­puș, s-au obținut rezultate mulțu­mitoare la însămînțări. Printre a­­cestea putem aminti în primul rînd cooperativele agricole de produc­ție din Groșii de sub Munte, Larga, Vima Mică, Libotin, Dămăcușeni, Rogoz și altele. In același timp în­să în multe cooperative agricole de producție cu suprafețe întinse ce trebuie însămînțate în toamna aceasta lucrările sînt mult întîr­­ziate. La cooperativa agricolă din Ro­goz s-au creat condiții bune pen­tru asigurarea unui pat germina­tiv corespunzător. Tot aici, activi­tatea la însămînțări a fost organi­zată în două schimburi. Tractoris­tul Gheorghe Moș lucrează noap­tea la pregătirea terenului, iar doua zi ajutorul său îi ia locul la a volan. Din păcate, asemenea e­­xemple sunt puține în cadrul raio­nului Lăpuș. Multe din tractoarele în lucru nu sunt folosite cu întrea­ga lor capacitate nici măcar într-un singur schimb. De exemplu, în ziua de 28 septembrie la cooperativa agricolă de producție din Copal­­nic-Mănăștur, două din tractoarele existente au părăsit terenul cînd soarele era încă de două sulițe pe cer. Cam în jurul orei 18, și cel de-al treilea tractor, condus de Ni­­chita Sabin, se îndrepta în grabă spre sediul brigăzii de tractoare. De menționat că în această coo­perativă exista la acea­­ dată o suprafață de teren nepregătit de circa 160 hectare. Se pune întrebarea: ce fel de muncă de îndrumare și control desfășoară președintele coopera­tivei agricole de aici, Cornel Flo­rian, și inginerul Valer Perșa? — Am însămînța noi, dar n-a­­vem cu ce, ne spune inginerul Oc­­tavian Bică de la cooperativa a­­gricolă de producție din Lăschia, însoțitorul nostru, unul din specialiștii consiliului agricol ra­ional, își aruncă privirea spre un șopron, unde zăceau două semă­nători cu tracțiune animală. Una din acestea era uzată, cealaltă însă în stare nouă. — De ce nu folosiți aceste mij­loace — îl întrebăm pe inginerul cooperativei? — Le-am încercat noi, dar nu merg. Realitatea era însă alta. In mai puțin de o oră, semănătoarea a fost reparată și cu ea s-a însămîn­­țat pînă seara. Am putut constata că numeroase tractoare și mașini se defectează des, iar reparațiile sunt făcute nevoios, și de slabă calitate. Bună­a­­oară, la brigada de tractoare din Copalnic-Mănăștur a­semănătoare a stat defectă mai bine de 4 zile. Șeful brigăzii de tractoare, Gheor­ghe Coza, ceruse tot timpul ajuto­rul din partea secției S.M.T. Satu­lung, dar nu l-a primit. La Cer­nești, o semănătoare a fost purta­tă pe drumuri o zi întreagă de la o brigadă la secția din Tg. Lăpuș a S.M.T. pentru reparație, dar su­dura efectuată n-a rezistat decît cîteva ore ... Ar fi timpul ca secția din Tg. Lăpuș, a S.M.T. Satulung, condusă de Mircea Lupuț, să-și organizeze mai bine munca, rezolvînd proble­mele mai operativ și cu spirit de răspundere. Totodată, este necesar ca și conducerea S.M.T. din Satu­lung să acorde acestei secții un sprijin tehnic continuu și eficient. ★ Pentru terminarea cît mai grab­nică a însămînțărilor în raionul Lăpuș este nevoie ca pe lîngă trac­toare să fie folosite și atelajele. In data de 28 septembrie, la Cernești erau prezente la însămînțări 25 de atelaje. In alte unități agricole, ca acelea din Făurești, Șurdești— cooperativă care pînă la 25 sep­tembrie nu începuse însămînțările — atelajele nu sunt folosite pentru pregătirea terenului. La aceeași da­tă, la cooperativa din Șurdești (președinte Mihai Pode, inginer Andrei Görög) nu participase nici un atelaj la lucrările de însămîn­­țări, deși cooperativa dispunea de un număr de 44 atelaje bune de lucru. In afară de cele arătate mai sus mai există și alte deficiențe, mai mari sau mai mici, care împiedică efectuarea ritmică a însămînțări­­lor. Printre acestea putem aminti ritmul foarte lent al recoltării cul­turilor tîrzii. Pe întreg raionul, cooperativele agricole de produc­ție nu au recoltat decît 6 la sută din cultura cartofilor. In 17 coope­rative această lucrare nici nu a început. In vederea grăbirii ritmului de­­ însămînțări trebuie luate mă­suri urgente, întrucît pînă la data de 28 septembrie însămînțările au fost efectuate doar în proporție de 12,5 la sută. Sub îndrumarea comitetului raional de partid, con­siliul agricol raional trebuie să desfășoare o muncă mai susținută de îndrumare și control pentru ca timpul și forțele existente să fie folosite în întregime la terminarea grabnică a însămînțărilor. IOSIF SEPA Cînd nu sînt folosite forțele existente Sprijin tehnic mai eficient La însămînțări trebuie utilizate și atelajele a Anui universitär 1965-196Q jnaintea primei ore de curs începe un nou an de învățămînt în institutele de învă­țămînt superior din țara noastră. Acest eveniment emoționant este primit de studenți și cadrele didactice de la Institutul pedagogic din Baia Mare sub semnul mărețelor sarcini tra­sate de Congresul al IX-lea al P.C.R. In noul an de muncă, — primul an universitar în Republica Socialistă România —• suntem­ hotărîți, profesori și studenți, să desfășurăm o activi­tate mai bogată, să ne aducem tot aportul nostru la înfăptui­rea obiectivelor pe care partidul le pune în fața școlii su­perioare. Institutul pedagogic de 3 ani din Baia Mare, creație a re­gimului nostru, își deschide pentru a cincea oară porțile, pri­­mindu-i cu toată căldura pe aceia care încep un nou an de muncă, — nu ușoară, dar plină de satisfacții — pe băncile și în laboratoarele acestui institut. Peste 180 de tineri, marea majoritate absolvenți din acest an ai liceelor din regiunea noastră, trăiesc cu această ocazie emoțiile firești ale primului pas trecut peste pragul unui institut de învățămînt superior, primul pas spre cariera lor de profesor de matematică, de limba română sau de științe naturale. Ei vor găsi asigurate in­ institutul nostru toate condițiile pentru însușirea științei și culturii, pentru formarea lor ca intelectuali demni de etapa pa care o trăim. In acest scop, numai în acest an s-au cheltuit peste 120.000 lei pentru dotarea laboratoarelor cu aparatură nouă, modernă, iar în biblioteca institutului au intrat cărți în valoare de peste 100.000 lei. Acestea sînt doar două exem­ple din institutul nostru, din care rezultă sprijinul de care se bucură, în țara noastră, învățămîntul superior. Pășind în noul an sîntem animați de dorința de a munci cu entuziasm pentru un învățămînt calitativ superior. Această sarcină de mare cinste pusă în fața învățămîntului de Con­gresul al IX-lea al Partidului Comunist Român sporește răs­punderea față de muncă, atît a cadrelor didactice, cît și a studenților. Cursurile, seminariile, lucrările de laborator tre­buie să aibă un conținut de înaltă valoare științifică, iar pre­gătirea studenților trebuie să se facă pe baza unei bibliografii din care să nu lipsească cele mai noi și importante lucrări. Va trebui să depunem eforturi sporite pentru a dezvolta la studenți, într-o măsură mai mare, interesul pentru tot ce este nou în specialitatea în care se pregătesc, pentru ce este și se adaugă la comorile culturii naționale și universale. Stu­denții de azi vor fi intelectualii de mîine care își vor aduce aportul la desăvîrșirea construcției socialismului și apoi a co­munismului în patria noastră. Pentru a face față acestei no­bile sarcini, ei au datoria de a se pregăti temeinic, zi de zi, de a începe bătălia pentru examene din prima zi de cursuri, depunînd toată strădania pentru dobîndirea de noi și tot mai profunde cunoștințe. La­ început de an universitar, îmi exprim convingerea că atît cadrele didactice, cît și studenții vor depune toate efor­turile pentru creșterea continuă a calității activității instructiv­­educative în institutul nostru, dovedind astfel recunoștință partidului și guvernului pentru condițiile minunate de muncă pe care le avem. PETRU ȘANDRU prorector al Institutului pedagogic de 3 ani Baia Mare O informație sumară consem­nează și in acest început de toamnă intrarea sub zodia celui mai amplu și direct contact cu poezia. Cu alte cuvinte... Dar să cercetăm in primul rînd res­pectiva știre: „Intre î și 7 octombrie se va desfășura in întreaga țară, sub egida Uniunii Scriitorilor, tradi­ționala sărbătoare a liricii ro­mânești contemporane ■— „Săp­­tămâna poeziei". letristice anunță a­ Editurile Re­pariția, in perioa­­da premergătoare acestui eveniment, a unor noi volu­me și plachete de ver­suri. Un florilegiu de poezie contem­porană cuprinde volumul ce va apa­re la Editura pen­­mmmmmmm­tru Literatură inti­tulat „Poezie 1965" și care se va adăuga caietelor lirice cu carac­ter antologic scoase in anii pre­cedenți. „Săptămina poeziei" va fi marcată și de prezenta crea­torilor in rîndul cititorilor, de intîlniri și convorbiri comune, în cadrul cărora vor fi discutate probleme ale șantierului literar, diferite aspecte legate de au­diența tot mai largă a versului contemporan". Așadar, nu este o reintilnire cu poezia. Și aceasta fiindcă ea se află permanent printre noi, este o prezență certă in viața noastră. Sunt grăitoare in acest sens tirajele mereu mai mari are volumelor de versuri, epui­zarea lor rapidă, sunt elocvente chiar frecventele comemorări sau aniversări ale marilor noș­tri poeți — dovezi ale dragos­tei noastre pentru poezie. Nu este vorba nici despre o acțiune întimplătoare. Nici de o încercare de aclimatizare a unor evenimente similare ce se pe­trec­ dnn aproape toate țările ca­­re-și respectă și stimulează cul­tura. Nu — fiindcă „Săptămâna poeziei" traduce, la noi, o sta­re de spirit reală: dragostea pentru frumos, pentru ceea ce m­obilează omul, pentru marile sale virtuți creatoare. Nu este vorba, în sfirșit, nici despre o acțiune unilaterală: săptămâna nu este numai a poe­ților sau număi a cititorilor. Es­te a amindurora, adică a Poezi­ei. Și poezia națională, cea a Ro­mâniei socialiste merită pe de­plin acest omagiu, izvorită din cotidian, înfrățită prin esență cu idealurile înalte ale acestor zile, cintind Uleie de aur ale istoriei, prezentînd cuprins în dimensiu­nile eroicului comunist și viito­­­rului excedentar în fericire Poezia noastră este Poezia pa­triei. Așadar, este vorba de o săr­bătoare. O sărbătoare în care elogiem, de altfel ca întotdeau­na, înaltele valori ale frumosu­lui și umanului. Acest elogiu este mobilul șezătorilor și sera­telor literare, al lecturilor și al audițiilor, al expozițiilor și al festivalurilor de poezie, ... întîi­­,i_­o­nirilor cu creatorii. dată în plus, poezia se va alia în mijlocul nostru, iar noi, cei pe ca­re ea îi omagiază, o omagiem la rân­­dul nostru. Să ne amintim în cadența aceasta gravă a versului arghe­zian: „Se-nalță slabul, omul, pe aripi­­ de tării Și-aduce de acolo noi legi și­­ mărturii. Iată-1, scoboară-n hăuri cu coifu­­l lui rotund Și rîdi­e oceanele pe fund. El trece prin viitoare, prin cre­­­mene și gheață. Pornise de cu seară, s-a-ntors­­ de dimineață. Și nu l-a ars dogoarea, nu ți-a-mpietrit nici gerul. E țara lui pămîntul și l-a-mple­­ttit cu cerul". Din nou în actualitate mmmmmmm ■anui I Pagina a 3-a BMB&EQBIOffl BEBB DQI WVWWWWVVWW^WWWWWWVWVS^VN > ij In magazinul de mobilă de pe Bulevardul București din Baia Mare.

Next