Pentru Socialism, octombrie 1965 (Anul 15, nr. 3638-3663)
1965-10-01 / nr. 3638
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C.R.ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Anul XV Nr. 3638 Vineri 1 octombrie 1965 4 pagini — 25 bani Vizita delegației guvernamentale chineze in orașul Baia Mare Membrii delegației guvernamentale a Republicii Populare Chineze, în frunte cu Cian Lin-ci, ministrul industriei cărbunelui, au vizitat în cursul zilei de ieri Exploatarea minieră Baia Sprie și Sistemul hidrotehnic Firiza. In aceeași zi, delegația a plecat spre București, însoțită de Gheorghe Codreanu, adjunct al ministrului minelor, și de Fr. Zambeti, vicepreședinte al Camerei de Comerț a Republicii Socialiste România, delegația a fost condusă la plecare de Gheorghe Pop, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, Gheorghe Constantin, secretar al Comitetului regional Maramureș al P.C.R., și de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Primele garnituri de mobilă produse la C.I.L. Sighetul Marmatiei Aseară am primit vestea că fabrica de mobilă corp a Combinatului de industrializare a lemnului din Sighetul Marmației a terminat primul lot de produse finite. Este vorba de primele 30 garnituri de mobilă corp fabricată de această unitate modernă. Ritm mai intens lucrărilor de investi» Ea cea de-a III-a sesiune a Sfatului popular regional Maramureș deputații și invitații au analizat realizarea planului de investiții în întreprinderile și instituțiile din subordinea Sfatului popular regional, perioada 1 ianuarie — 31 august 1965. Atit din raportul prezentat Sesiune, cit și din discuțiile parlatate a reieșit că prin grija partidului și guvernului, an de an, fonduri tot mai mari sunt destinate dezvoltării regiunii noastre. O însemnată parte a acestora este îndreptată pentru dezvoltarea orașelor și centrelor muncitorești, pentru construirea de noi locuințe și obiective social-culturale. [Comitetul executiv al Sfatului popular regional, sub îndrumarea permanentă a Comitetului regional de partid, s-a preocupat conitinuu de realizarea planului de investiții, concentrîndu-și forțele pentru organizarea temeinică a activității de proiectare, îmbunătățirea și perfecționarea metodelor de execuție. Astfel, în acest an se va realiza în construcții o creștere a producției de 3,4 ori față de 1959. Volumul total de investiții prevăzute în planul Sfatului popular Regional pe anul 1965 se ridică la suma de 209.905.000 lei. In perioada celor 8 luni din acest an i s-au realizat lucrări în valoare de 111.627.000 lei, ceea ce reprezintă un procent de 53,1 la sută. Cele mai bune rezultate au fost obținute în domeniul construcției de locuințe, gospodărie comunală, industrie locală, învățămînt și scultură. In cadrul investițiilor din domeniul industriei locale, I.R.I.E. Cărei a fost pusă în fundațiune o hală pentru producerea bunurilor de larg consum, la întreprinderea de industrie locală mixtă Baia Mare s-a dat în folosință secția de forjă, iar la Fabrica de cărămizi de la Sighetul Marmației, o hală pentru presa de cărămizi. O atenție deosebită a acordat Comitetul executiv al Sfatului popular regional folosirii judicioase a fondurilor destinate construcțiilor de locuințe. Pe baza prevederilor, anul acesta trebuie să fie dată în folosință o suprafață locuibilă corespunzătoare unui număr de 1.460 de apartamente convenționale. In acest an au fost date în folosință oamenilor muncii din regiune 824 apartamente convenționale, reprezentînd 66 la sută din planul valoric și 58,6 la sută din planul fizic. S-a îmbunătățit calitatea lucrărilor începînd cu faza de proiectare și pînă la finisajul în execuție. In perioada celor opt luni s-au executat lucrări de canalizare pe o lungime de 9,9 km și a început construirea stației de epurație la canalizarea orașului Baia Mare. Totodată, s-au executat lucrări de alimentare cu apă și extinderi de rețele pentru apă în orașele Baia Mare și Sighetul Marmației pe o lungime de peste 8 km. La Baia Mare au început lucrările la noua uzină care va rezolva necesarul de apă potabilă pentru oraș. In orașul Sighetul Marmației se continuă lucrările de alimentare cu apă industrială și potabilă care va deservi și Complexul de industrializare a lemnului. Mai mulți dintre cei care au luat cuvîntul în cadrul lucrărilor sesiunii au criticat lipsurile manifestate în realizarea planului de investiții. Cornel Olteanu, directorul Filialei regionale a Băncii de investiții, a arătat printre altele că constructorii trebuie să desfășoare o activitate și mai susținută în vederea realizării sarcinilor ce stau în fața lor. Astfel, trebuie terminate urgent fabrica de prefabricate, canalizarea orașului Satu Mare, locul de parcare a autobuzelor din Baia Mare, căminul muncitoresc de la S.M.T. Negrești etc. Silviu Fînățean, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc Sighetul Marmației, a criticat constructorii pentru faptul că 56 de apartamente au fost date în folosință cu o întirziere de trei luni. Cauza rămînerii în urmă — după cum a spus vorbitorul — a fost aceea că n-au fost asigurate la timp materialele necesare. Din lipsă de calorifere nu s-au putut termina la timp lucrările. La grupul de de la Sighetul Marmației construcții situația este asemănătoare și în prezent. Deputatul Constantin Opriș, șeful secției sănătății a Sfatului popular regional, și-a exprimat părerea că lucrările de construcții executate la spitalul de boli pulmonare se desfășoară într-un ritm nesatisfăcător. Munca unităților constructoare, cît și realizarea planului de investiții este îngreunată și de faptul că proiectele și documentațiile necesare sînt puse cu întîrziere la dispoziția constructorilor de către unii beneficiari. Analizînd problemele creșterii eficienței economice a investițiilor, deputații care au luat cuvîntul la sesiune, au adăugat recomandărilor făcute de către comisia permanentă pentru construcții, arhitectură și sistematizare. (Continuare în pag. a 2-a) ieri după-amiază în sala Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare a avut loc o consfătuire între cititori și reprezentanți ai Editurii politice. Au participat cititori, propagandiști și cursanți la învățămîntul de partid, activiști de partid și de stat, cadre de conducere din economie etc. In cadrul consfătuirii, cititorii și-au împărtășit părerile în legătură cu două din ultimele lucrări editate, și anume: „Valorificarea superioară a resurselor naturale“ și „Dezvoltarea complexă și echilibrată a economiei naționale“. In încheiere, tovarășul Traian Coșcodan, redactor al Editurii politice, a mulțumit pentru aprecierile, participanților sugestiile și propunerile făcute. Consfătuire cu cititorii Elemente noi în decorul orașului Satu Mare. Aspect de pe Bulevardul Republicii. Insămînțările în raionul Lapuș rămînerea în urmă grabnic recuperată! In numeroase cooperative agricole de producție din raionul Lăpuș, s-au obținut rezultate mulțumitoare la însămînțări. Printre acestea putem aminti în primul rînd cooperativele agricole de producție din Groșii de sub Munte, Larga, Vima Mică, Libotin, Dămăcușeni, Rogoz și altele. In același timp însă în multe cooperative agricole de producție cu suprafețe întinse ce trebuie însămînțate în toamna aceasta lucrările sînt mult întîrziate. La cooperativa agricolă din Rogoz s-au creat condiții bune pentru asigurarea unui pat germinativ corespunzător. Tot aici, activitatea la însămînțări a fost organizată în două schimburi. Tractoristul Gheorghe Moș lucrează noaptea la pregătirea terenului, iar doua zi ajutorul său îi ia locul la a volan. Din păcate, asemenea exemple sunt puține în cadrul raionului Lăpuș. Multe din tractoarele în lucru nu sunt folosite cu întreaga lor capacitate nici măcar într-un singur schimb. De exemplu, în ziua de 28 septembrie la cooperativa agricolă de producție din Copalnic-Mănăștur, două din tractoarele existente au părăsit terenul cînd soarele era încă de două sulițe pe cer. Cam în jurul orei 18, și cel de-al treilea tractor, condus de Nichita Sabin, se îndrepta în grabă spre sediul brigăzii de tractoare. De menționat că în această cooperativă exista la acea dată o suprafață de teren nepregătit de circa 160 hectare. Se pune întrebarea: ce fel de muncă de îndrumare și control desfășoară președintele cooperativei agricole de aici, Cornel Florian, și inginerul Valer Perșa? — Am însămînța noi, dar n-avem cu ce, ne spune inginerul Octavian Bică de la cooperativa agricolă de producție din Lăschia, însoțitorul nostru, unul din specialiștii consiliului agricol raional, își aruncă privirea spre un șopron, unde zăceau două semănători cu tracțiune animală. Una din acestea era uzată, cealaltă însă în stare nouă. — De ce nu folosiți aceste mijloace — îl întrebăm pe inginerul cooperativei? — Le-am încercat noi, dar nu merg. Realitatea era însă alta. In mai puțin de o oră, semănătoarea a fost reparată și cu ea s-a însămînțat pînă seara. Am putut constata că numeroase tractoare și mașini se defectează des, iar reparațiile sunt făcute nevoios, și de slabă calitate. Bunăaoară, la brigada de tractoare din Copalnic-Mănăștur asemănătoare a stat defectă mai bine de 4 zile. Șeful brigăzii de tractoare, Gheorghe Coza, ceruse tot timpul ajutorul din partea secției S.M.T. Satulung, dar nu l-a primit. La Cernești, o semănătoare a fost purtată pe drumuri o zi întreagă de la o brigadă la secția din Tg. Lăpuș a S.M.T. pentru reparație, dar sudura efectuată n-a rezistat decît cîteva ore ... Ar fi timpul ca secția din Tg. Lăpuș, a S.M.T. Satulung, condusă de Mircea Lupuț, să-și organizeze mai bine munca, rezolvînd problemele mai operativ și cu spirit de răspundere. Totodată, este necesar ca și conducerea S.M.T. din Satulung să acorde acestei secții un sprijin tehnic continuu și eficient. ★ Pentru terminarea cît mai grabnică a însămînțărilor în raionul Lăpuș este nevoie ca pe lîngă tractoare să fie folosite și atelajele. In data de 28 septembrie, la Cernești erau prezente la însămînțări 25 de atelaje. In alte unități agricole, ca acelea din Făurești, Șurdești— cooperativă care pînă la 25 septembrie nu începuse însămînțările — atelajele nu sunt folosite pentru pregătirea terenului. La aceeași dată, la cooperativa din Șurdești (președinte Mihai Pode, inginer Andrei Görög) nu participase nici un atelaj la lucrările de însămînțări, deși cooperativa dispunea de un număr de 44 atelaje bune de lucru. In afară de cele arătate mai sus mai există și alte deficiențe, mai mari sau mai mici, care împiedică efectuarea ritmică a însămînțărilor. Printre acestea putem aminti ritmul foarte lent al recoltării culturilor tîrzii. Pe întreg raionul, cooperativele agricole de producție nu au recoltat decît 6 la sută din cultura cartofilor. In 17 cooperative această lucrare nici nu a început. In vederea grăbirii ritmului de însămînțări trebuie luate măsuri urgente, întrucît pînă la data de 28 septembrie însămînțările au fost efectuate doar în proporție de 12,5 la sută. Sub îndrumarea comitetului raional de partid, consiliul agricol raional trebuie să desfășoare o muncă mai susținută de îndrumare și control pentru ca timpul și forțele existente să fie folosite în întregime la terminarea grabnică a însămînțărilor. IOSIF SEPA Cînd nu sînt folosite forțele existente Sprijin tehnic mai eficient La însămînțări trebuie utilizate și atelajele a Anui universitär 1965-196Q jnaintea primei ore de curs începe un nou an de învățămînt în institutele de învățămînt superior din țara noastră. Acest eveniment emoționant este primit de studenți și cadrele didactice de la Institutul pedagogic din Baia Mare sub semnul mărețelor sarcini trasate de Congresul al IX-lea al P.C.R. In noul an de muncă, — primul an universitar în Republica Socialistă România —• suntem hotărîți, profesori și studenți, să desfășurăm o activitate mai bogată, să ne aducem tot aportul nostru la înfăptuirea obiectivelor pe care partidul le pune în fața școlii superioare. Institutul pedagogic de 3 ani din Baia Mare, creație a regimului nostru, își deschide pentru a cincea oară porțile, primindu-i cu toată căldura pe aceia care încep un nou an de muncă, — nu ușoară, dar plină de satisfacții — pe băncile și în laboratoarele acestui institut. Peste 180 de tineri, marea majoritate absolvenți din acest an ai liceelor din regiunea noastră, trăiesc cu această ocazie emoțiile firești ale primului pas trecut peste pragul unui institut de învățămînt superior, primul pas spre cariera lor de profesor de matematică, de limba română sau de științe naturale. Ei vor găsi asigurate in institutul nostru toate condițiile pentru însușirea științei și culturii, pentru formarea lor ca intelectuali demni de etapa pa care o trăim. In acest scop, numai în acest an s-au cheltuit peste 120.000 lei pentru dotarea laboratoarelor cu aparatură nouă, modernă, iar în biblioteca institutului au intrat cărți în valoare de peste 100.000 lei. Acestea sînt doar două exemple din institutul nostru, din care rezultă sprijinul de care se bucură, în țara noastră, învățămîntul superior. Pășind în noul an sîntem animați de dorința de a munci cu entuziasm pentru un învățămînt calitativ superior. Această sarcină de mare cinste pusă în fața învățămîntului de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român sporește răspunderea față de muncă, atît a cadrelor didactice, cît și a studenților. Cursurile, seminariile, lucrările de laborator trebuie să aibă un conținut de înaltă valoare științifică, iar pregătirea studenților trebuie să se facă pe baza unei bibliografii din care să nu lipsească cele mai noi și importante lucrări. Va trebui să depunem eforturi sporite pentru a dezvolta la studenți, într-o măsură mai mare, interesul pentru tot ce este nou în specialitatea în care se pregătesc, pentru ce este și se adaugă la comorile culturii naționale și universale. Studenții de azi vor fi intelectualii de mîine care își vor aduce aportul la desăvîrșirea construcției socialismului și apoi a comunismului în patria noastră. Pentru a face față acestei nobile sarcini, ei au datoria de a se pregăti temeinic, zi de zi, de a începe bătălia pentru examene din prima zi de cursuri, depunînd toată strădania pentru dobîndirea de noi și tot mai profunde cunoștințe. La început de an universitar, îmi exprim convingerea că atît cadrele didactice, cît și studenții vor depune toate eforturile pentru creșterea continuă a calității activității instructiveducative în institutul nostru, dovedind astfel recunoștință partidului și guvernului pentru condițiile minunate de muncă pe care le avem. PETRU ȘANDRU prorector al Institutului pedagogic de 3 ani Baia Mare O informație sumară consemnează și in acest început de toamnă intrarea sub zodia celui mai amplu și direct contact cu poezia. Cu alte cuvinte... Dar să cercetăm in primul rînd respectiva știre: „Intre î și 7 octombrie se va desfășura in întreaga țară, sub egida Uniunii Scriitorilor, tradiționala sărbătoare a liricii românești contemporane ■— „Săptămâna poeziei". letristice anunță a Editurile Repariția, in perioada premergătoare acestui eveniment, a unor noi volume și plachete de versuri. Un florilegiu de poezie contemporană cuprinde volumul ce va apare la Editura penmmmmmmmtru Literatură intitulat „Poezie 1965" și care se va adăuga caietelor lirice cu caracter antologic scoase in anii precedenți. „Săptămina poeziei" va fi marcată și de prezenta creatorilor in rîndul cititorilor, de intîlniri și convorbiri comune, în cadrul cărora vor fi discutate probleme ale șantierului literar, diferite aspecte legate de audiența tot mai largă a versului contemporan". Așadar, nu este o reintilnire cu poezia. Și aceasta fiindcă ea se află permanent printre noi, este o prezență certă in viața noastră. Sunt grăitoare in acest sens tirajele mereu mai mari are volumelor de versuri, epuizarea lor rapidă, sunt elocvente chiar frecventele comemorări sau aniversări ale marilor noștri poeți — dovezi ale dragostei noastre pentru poezie. Nu este vorba nici despre o acțiune întimplătoare. Nici de o încercare de aclimatizare a unor evenimente similare ce se petrec dnn aproape toate țările care-și respectă și stimulează cultura. Nu — fiindcă „Săptămâna poeziei" traduce, la noi, o stare de spirit reală: dragostea pentru frumos, pentru ceea ce mobilează omul, pentru marile sale virtuți creatoare. Nu este vorba, în sfirșit, nici despre o acțiune unilaterală: săptămâna nu este numai a poeților sau număi a cititorilor. Este a amindurora, adică a Poeziei. Și poezia națională, cea a României socialiste merită pe deplin acest omagiu, izvorită din cotidian, înfrățită prin esență cu idealurile înalte ale acestor zile, cintind Uleie de aur ale istoriei, prezentînd cuprins în dimensiunile eroicului comunist și viitorului excedentar în fericire Poezia noastră este Poezia patriei. Așadar, este vorba de o sărbătoare. O sărbătoare în care elogiem, de altfel ca întotdeauna, înaltele valori ale frumosului și umanului. Acest elogiu este mobilul șezătorilor și seratelor literare, al lecturilor și al audițiilor, al expozițiilor și al festivalurilor de poezie, ... întîi,i_onirilor cu creatorii. dată în plus, poezia se va alia în mijlocul nostru, iar noi, cei pe care ea îi omagiază, o omagiem la rândul nostru. Să ne amintim în cadența aceasta gravă a versului arghezian: „Se-nalță slabul, omul, pe aripi de tării Și-aduce de acolo noi legi și mărturii. Iată-1, scoboară-n hăuri cu coiful lui rotund Și rîdie oceanele pe fund. El trece prin viitoare, prin cremene și gheață. Pornise de cu seară, s-a-ntors de dimineață. Și nu l-a ars dogoarea, nu ți-a-mpietrit nici gerul. E țara lui pămîntul și l-a-mplettit cu cerul". Din nou în actualitate mmmmmmm ■anui I Pagina a 3-a BMB&EQBIOffl BEBB DQI WVWWWWVVWW^WWWWWWVWVS^VN > ij In magazinul de mobilă de pe Bulevardul București din Baia Mare.