Pentru Socialism, decembrie 1965 (Anul 15, nr. 3691-3717)

1965-12-01 / nr. 3691

X * A A y K ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Ape limpezi Rîurile patriei noastre reprezintă o mare bogăție atît pentru fauna și flora ce le populează, cit și ca surse naturale de energie și apă industrială. întreprinderile din regiunea noastră au nevoie de o tot mai mare cantitate de apă pentru procesele tehnologice. Prin nume­roase și importante lucrări de a­­menajare și captare, dintre care cea mai de seamă este colosul de beton și metal de pe rîul Firiza, întreprinderilor din regiune le este asigurat debitul de apă in­dustrială necesar. Cum gospodă­resc și mai ales cum se îngrijesc ■ aceste întreprinderi de curățarea de impurități mecanice și chimice a apelor folosite în procesul teh­nologic la deversarea lor în rîuri? Să vedem­ cum stau lucrurile, ce s-a făcut și ce trebuie să se mai facă la unitățile miniere — cele mai mari consumatoare de apă industrială — în domeniul curăți­rii mecanice și chimice a apelor e­­vacuate. Toate instalațiile de preparare, de la Săsar pînă la Baia Borș­a, au iazuri de decantare. Oare întreți­nerea și funcționarea lor sunt la nivelul cerințelor? Se poate afir­ma că toate aceste iazuri funcțio­nează bine, apa fiind evacuată în stare limpede. Sunt în curs de e­­xecuție lucrări de dublare a con­ductelor de alimentare a iazurilor­­ la Săs­ar, Baia Sprie, Băiuț, Baia Borșa. Toate instalațiile de decan­­ tare a apelor de evacuare sínt pre­ văzute cu lopeți mecanice pentru efectuarea supraînălțării digurilor cu mare randament și economici­tate. Cu toate măsurile luate, sunt numeroase zilele cînd apa Săsaru­­lui sau a Cavni­cului duce atîta ste­ril incit s-ar părea că din prepa­­rație apa trece direct în rîu. Cau­zele constau în deficiențele exis­tente la Uzina centrală de prepa­rare din Baia Mare și la iazul de decantare de la Cavnic. La prim­a, execuția stației de pompare în iaz se desfășoară prea lent, incit orice mică deficientă la iaz face ca apa să fie deversată nefiltrată, ne­­decantată. La Cavnic, cit a fost vara de mare constructorii digului de sprijin au lucrat și n-au lu­crat. Acum digul este gata, dar contraforții nu. Dacă așa stau lucrurile cu epu­rarea mecanică, nici în privința celei chimice situația nu-i mai bu­nă. Diferiți re­genți care se află în apele reziduale dăunează fau­nei și florei apelor. La Baia Borșa a funcționat o stație-pilot pentru defenolarea apelor reziduale. Ea a dat unele rezultate bune. Nici Trustul, nici Sectorul de cercetări miniere, se pare, n-au mai între­prins nimic în acest domeniu, de vreme ce de o epurare chimică în­că nu se poate vorbi la nici o ex­ploatare minieră. Chiar și în direc­ția captării apelor de mină, a extra­­ gerii unor componenți minerali (ocru) sau chiar metale (cupru 13 Toroioaga), măsurile de pină acum sunt mult prea departe de scop. La Băiuț, bazinul de decantare a a­­crului din apele de mină a dat re­zultate bune, dar încă metoda n-a fost­ extinsă, iar inovația de la Baia Borșa privind captarea apelor cuproase, ca și studiul asupra ex­tragerii metalelor cu ajutorul mi­croorganismelor, se află încă în studiu. La sesiunea științifică ce a avut loc la Baia Mare în luna octombrie în domeniul mineritului, problema apelor reziduale a fost larg dezbă­tută. Atunci s-a stabilit ca Trustul minier să ia toate măsurile nece­sare pentru ca, până la finele anu­lui viitor, apele rîurilor noastre să nu mai fie impurificate cu rezi­duurile din mine sau de la instala­ții de preparare. Este necesar ca, în cel mai scurt timp, lucrările de asigurare a capacităților de decan­tare a apelor reziduale să fie ter­minate conform graficelor întocmi­te, să se treacă la o acțiune largă pentru curățirea chimică a acestor ape și, dacă rezultatele experi­mentării noului reactiv spumant la Uzina centrală de preparare sînt bune, să fie generalizat la celelal­te instalații de preparare, evitîn­­du-se astfel infestarea apelor cu reactivi nocivi. Problemei curăți­rii apelor reziduale să-i fie acor­dată atenția cuvenită. Ing. GH. DUMITRESCU v 1 Anul XV Nr. 3691 Miercuri 1 decembrie 1965 4 pagini — 25 bani l WWVWN Transporturile interne în secțiile C.I.L. Sighetul Marmației se efec­tuează mecanizat. Cît într-un an Pe inginerul zootehnist Mir- Vom avea, deci, și aici o depă­­șea Gherghel și pe tehnicianul șire. Desigur că stimularea ma­­operator Viorel Săveanu i­a m­terială a oamenilor pentru iur a­­găsit vetificind niște cu­re. sarea ra­ională și îngrijirea a­— Calculăm realizările la­tentă a vacilor — ceea ce con­producția de lapte, spunea in­­stituie baza stării fiziologice in­­ginerul" Planul de producție pe­ne a efectivului matcă — a fost cap de vacă furajată este înde­­aplicată cu consecvență, plinit și chiar depășit pe între­ — Este vorba deci din nou gu] an, despre oameni, interveni în dhis-Făcînd o comparație, reiese catre comunistul Gheorghe că în 10 luni s-a obținut mai Crișan, șef de echipă, unul din­­mult cu peste 100 litri lapte de­tre cei mai buni mulgători. A­ la fiecare vacă decit în întreg veri mulți oameni pricepuți, anul trecut. Cooperatorii mulgători cu experiență. Ioan din Botiz — că ---------- Farcaș, Petru A­ttr [însemnării 7z /Si cheiat inițial un an realizat de contract pentru livrarea a 80.000 litri lapte. Mai tîrziu în­ mult planul producției de lapte pe lotul lor. Intre noi se desfășoa­­ră s-au suplimentat — mai fi­­ră o­ vie întrecere. O să mă in­­tii cu 30.000 litri, iar pe urmă trebați poate dacă mi-am în­­ci încă 10.000 litri lapte marfă, deplinii planul. L-am și depă- Aceasta înseamnă o depășire de Șir. Continuăm să suprim cam­ 50 la sută. uitatea de lapte obținută peste •— Chiar acum urmăream un P . • . indicator foarte important, ex- depozitul de furaje se­plică comunistul Săveanu. Este ailă 980 tone hini de but cal­­­vorba de realizarea planului la tate, majoritatea de trifoi. A­­monte și fătări, de care depinde ceasta este o garanție că și în nu numai creșterea efectivului mină producția va fi menținută din prăsilă proprie, ci și pro- *a.,un nive­l­ificat, ca anal­ducția de lapte în prezent și în viitor vom obține lapte și mai viitor Cum stăm la acest ca­ mult, îndeplinind cu cinste sar­­pitor?" Tot bine. Din 102 fătări cinste trasate de Congresul al planificate, pină acum s-au al- TX-lea al partidului și de re­ținut peste 90. Pină la 31 de­­cenia Plenară a C.C. al P.C.Re­cembrie vor săta încă 17 vaci. N. DOROLȚAN Profiluri băimărene Foto: I. DEAK. Autobuzul a oprit la Ferești. S-au urcat doi oameni. Doi maramureșeni, cu gube sure, mi­­țoase, cu căciuli albe. Au privit iscoditori peste cei din autobuz. S-au retras pe spațiul liber dintre scaune, locuri libere nu erau. Și-au reluat vorba. — La voi a fost duminică spectacol? — Fost, dară. — Și cum a fost? — O, tare frumos. S-o fii văzut pe Irina Bo­rod! ... Sala căminului era plină de budeșteni. Care de care se îmbulzea s-o vadă și s-o audă Pasionanta întrecere cum cîntă. Minune nu alta, așa cînta lelea Iri­na. Cînta o doină maramureșeană, din alea care te tulbură cînd o auzi. Parcă dorea tot satul cu -a. Are glas bătrîna, ce mail — Cîți ani are ? — 78. — La noi, la Ocna Șugatag, înc-a fost mare serbare. — Ce puncte ați avut? — Mă, ce să zic, o-ncîntat lumea Vasile Bud. Asta are 68 de ani. Dar le-a jucat de-am crezut că rupe scena. Un joc cu strigături. Frumos, ce mai ... Mai apoi vine prezentatorul și anunță: — Urmează solistul de muzică populară Ioan Zaharanschi. Care-o fi? A cui o fi? Lumea își întindea grumazul să-l vadă. Și se ivește pe scenă un cocon. Are 8 ani. Să auzi la el glas, mă ! Adevărat solist ... Un dialog viu. Despre cite alte amănunte n-au amintit cei doi maramureșeni. Despre ce întrecere o fi vorba ? Ne-am interesat la Comi­tetul raional pentru cultură și artă din Sighetul Marmației. ION BUZATU, secretarul comitetului, ne-a relatat: — Intr-adevăr, formațiile artistice de ama­tori din satele raionului au fost cuprinse într-o pasionantă întrecere. Cîntece, dansuri, recitări... Spectacole bine închegate, prezentate la un ni­vel artistic ridicat, transmițînd un bogat mesaj de idei au dat formațiile din Budești, Ocna Șu­gatag, Săpînța, Remeți, Slătioara și altele. în­trecerea a cuprins circa 200 de artiști amatori care au prezentat 74 de puncte artistice. (I-am povestit dialogul auzit în autobuz). — Da. Veștile sosite din Budești și Ocna Șu­gatag adeveresc că cei despre care au­ vorbit consătenii lor în autobuz au uimit spectatorii prin prospețimea cîntecului, jocului. Se vede, nu-i așa, că izvorul folclorului mustește mereu tînăr în fibrele omului pînă la adinei bătrî­­nețe. De altfel, această întrecere a constituit doar prologul unor alte acțiuni cultural-artistice ale formațiilor de amatori ce se vor desfășura în această iarnă culturală în raionul nostru. V. SALVAN IN ZIARUL DE AZI PAGINA II-A • Din scrisorile cores­pondenților noștri voluntari. 9 Pregătiri pentru pe­rioada de iarnă. ® Mai multă grijă la „amănunte“. PAGINA IIIA In legumicultură: Produse mai multe, mai bune, în sorti­mente variate. PAGINA IV-A ® După sesiunea N.A.T.O. ® Eșuarea unui com­plot militar în Bra­zilia. 9 Prezențe românești. In sala pompelor de vid de la Uzina centrală de prepa­rare a minereurilor din Ba­ia Mare Recent am participat la o discuție cu tovară­șul Aurel Mitică, direc­torul adjunct al Trustu­lui de alimentație pu­blică din Baia Mare, pe tema „Luna preparatelor culinare". Iată cîteva fragmente: — „Luna" nu a înce­put prea de curînd, așa că la ora actuală cred că ne puteți vorbi și despre eficacitatea u­­nor acțiuni, să le nu­mim „culinare", ce au avut loc la Baia Mare în zilele ce au trecut. . . Referitor la efica­citate este suficient să amintim că preparatele prezentate, fie sub for­­mă de noutăți, fie ca reveniri la unele rețete culinare oarecum uitate, s-au bucurat de un inte­res deosebit in rîndu­­rile consumatorilor. A­­cest lucru ne-a determi­nat să ne introducem în meniurile unităților noastre cu caracter per­manent, asemenea Avem zeci de produse. De altfel, de la bun început intenția noastră a fost MICROINTERVIU Preocupări gastronomice ca să utilizăm din plin „Luna preparatelor cu­linare" in scopul son­dării cerințelor popula­ției. Pentru aceasta am înfiintat o unitate in Piața Libertății (in lo­cul cofetăriei „Violeta") unde expunem zi de zi alte și alte preparate. Pe baza aprecierilor con­sumatorilor ne putem for­ma o părere asupra ace­lor preparate care au mai mare căutare in Ba­ia Mare. — La acest studiu al cerințelor, care determi­nă justa orientare a pro­ducției proprii, au con­tribuit, de bună seamă, și expozițiile ce au fost organizate... — Da_ Și anume, au funcționat două ții cu circa S0 de expozi­temi- preparate (bufetele ex­pres nr. 1 și 2), respectiv trei expoziții cu produ­se de cofetărie și patise­rie (cofetăriile „Crinul", „Gardli­a" din Baia Ma­re și „Doina" din Baia Sprie). In restaurantul de la parterul blocului turn din strada George Coșbuc am organizat o expoziție culinară cu multe mîncăruri spe­cifice Maramureșului. Săm­ălițele cu păsat, mă­­măliguța cu brînză și ju­­mări, fasolea frecată cu varză murată, ciuperci­le a la Baia Mare și ce­lelalte preparate au în­trunit aprecierile tuturor consumatorilor.­­ Dacă vemi vorba de aceste preparate spe­cifice Maramureșului, o ultimă întrebare: pe cînd și permanentizarea lor? — Poarte curînd. O dată cu transformarea u­­nității de la parterul blo­cului turn în restaurant cu specific maramure­șean, aceste mîncăruri vor fi nelipsite din me­niu. M. GEO Colectivul de mun­că al exploatării tinere Herja duce mi­c luptă susținută pen­tru sporirea produc­tivității muncii. In acest scop au fost for­mate colective de studiere a rezervelor interne încă înainte de începerea anului, în care au activat mulți tehnicieni și in­gineri. Pe baza stu­diului făcut, aceste colective au propus o serie de măsuri care au contribuit la creș­terea parametrilor unor utilaje și insta­lații. A fost moder­nizat transportul de minereu pe principală și la galeria su­prafață prin înlocui­rea locomotivelor Diesel cu locomotive electrice cu troleu, ceea ce a permis creșterea indicelui de utilizare a locomoti­velor și vagonetelor cu 5 la sută. Prin fo­losirea mai judicioa­să a mașinilor, volu­mul lucrărilor de în­cărcat mecanizat crescut cu 8 la sută a față de nivelul din anul trecut. Măsurile organizatorice tehnice­­luate în vederea creșterii productivității muncii au creat condiții ca și Întrecerea soc­ia­listă să cunoască de la o lună la alta un avînt tot mai puter­nic. Comitetul sindi­catului, sub îndruma­rea organizației de partid, s-a îngrijit de mobilizarea lor întregului eforturi­colec­tiv pentru îndeplini­rea angajamentelor luate. Aceasta a făcut ca mai bine de 62 la sută din echipele de bază (direct producti­ve) să obțină rezulta­te în producție peste media realizărilor pe exploatare. Așa se explică și faptul nici un sector și un schimb nu a mas sub plan că nici ră­nici într-o lună. Avem schimburi și sectoa­re, cum sunt cele con­duse de ing. Ghe Poran, ing. Gheor- Con­stantin Ivănescu, Ioan Crăciun, Carol Wol­­fart, care depășesc cu regularitate planul de producție lunar cu 4—7,5 la sută. Merită evidențiată, de asemenea, și acti­vitatea echipelor din sectorul mecanic de întreținere din subte­ran, care acordă o atenție deosebită ca­lității lucrărilor exe­cutate, fapt ce contri­buie la evitarea în­treruperilor în proce­sul de producție. Toate acestea au permis ca, prin creș­terea productivității muncii (care depășeș­te cu 3,4 la sută ni­velul planificat), să se obțină peste pre­vederile planului o producție valorică de aproape un milion de lei. că Colectivul de mun­al exploatării noastre — bazat pe experiența acumula­tă pînă acum — este hotărît să obțină noi succese în creșterea productivității muncii. Vom urmări ca în lu­na decembrie, pe ba­za măsurilor stabilite, sa atingem sarcina de productivitate plani­ficată pentru tri­mestrul I al anului 1966. In acest fel, pe lângă îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe acest an, vom crea condiții pentru un în­ceput bun și în anul viitor. IOAN TIBIÉ tehnician la E.M. Herța Prin creșterea productivității muncii 9.W - Strungarul Ludovic Horvath este evidențiat in întrecerea socialistă ce se desfășoară la U.M.M.U.M. Baia Mare. y\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\TO\\Vi\v\\\\\\mv\\\\\\\\\m\\\\vv\\\\\\\\\\\\\^^^^ ' » *

Next