Pentru Socialism, octombrie 1970 (Anul 20, nr. 5187-5213)

1970-10-20 / nr. 5203

V/ à INTRAU ÜNIVWUÍA »M. IAȘI j <5T PR0SZW21?/ ©/ff TARILE, miȚl-VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XX nr. 5203 Marți 20 octombrie 1070 4 pagini — 30 de bani CUVÂNTAREA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite Domnule președinte, Onorați reprezentanți ai Sta­telor me­mbre ale Organizației Națiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organi­zației Națiunilor Unite prilejuieș­te atît o retrospectivă a evoluției internaționale și a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cît și trecerea în revistă a activității desfășurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a îndreptăți așteptările popoarelor, această sesiune este chemată să definească cu mai multă clari­tate direcțiile activității a Organizației Națiunilor viitoare Unite, căile pentru realizarea unei coo­perări multilaterale între națiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se știe, Organiza­ția Națiunilor Unite a fost con­stituită la sfîrșitul celui doilea război mondial, cînd de­al nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare și nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de mi­lioane de victime căzute in pîrjo­­lul nimicitor mania hitlerista, provocat de Ger­însăși denu­mirea de Organizație a Națiuni­lor Unite ne reamintește faptul că la crearea ei s-a avut în ve­dere ca toate națiunile să-și unească eforturile planetei pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în fața popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta organi­zației nu s-au statornicit încă pe deplin în relațiile dintre toa­te statele lumii. Desigur, organi­zația noastră a jucat un rol de seamă în viața internațională. Ce­le mai importante evenimente din perioada scursă au stat în a­­tenția O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri și rezoluții de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parțial.­celași timp, trebuie arătat în­a­­că în unele probleme importante, într-o serie de conflicte surve­nite pe arena mondială. Orga­nizația Națiunilor Unite a adop­tat hotărîri nejuste, care știrbit prestigiul și au avut i-au re­percusiuni negative asupra dez­voltării vieții internaționale. E­­vocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cît și a ce­lor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate învățămintele în vederea creșterii rolului ei în soluționa­rea problemelor litigioase, în asigurarea colaborării între po­poare și a Păcii în lume. Sunt cunoscute marile transfor­mări cu caracter social și națio­nal care au avut loc în lume în acești 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un singur stat so­cialist — Uniunea Sovietică. As­tăzi în lume­ sînt 14 state socia­liste, reprezentînd mai mult de o treime din populația globului pămîntesc. Alte popoare își o­­rientează dezvoltarea economi­­că-socială pe calea socialistă. A­­­pariția și dezvoltarea­ unui mare număr de țări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei pro­blema, coexistenței pașnice statelor cu orînduiri sociale di­n­ferite. in ultimele decenii am fost martorii unei puternice ,redeștep­tări naționale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub dominația imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pen­tru recîștigarea naționale, sistemul independenței colonial s-a prăbușit, iar pe ruinele impe­riilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organizația Națiu­nilor Unite, în întreaga viață internațională. Revoluția tehnico-științifică contemporană, pătrunderea o­­mului în Cosmos și uriașa dez­voltare a culturii au produs mari schimbări în gîndirea și conștiin­ța oamenilor. Popoarele, oa­menii își dau tot mai mult sea­ma de forța pe care o reprezin­tă, înțeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a colabo­rării între națiuni libere și ega­le în drepturi, să pună capăt răz­boaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să per­mită realizarea bunăstării între­gii omeniri. Reuniunea noastră are loc în condiții internaționale , comple­xe, care oferă încă multe motive de neliniște tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la înceta­rea celei de-a doua conflagrații mondiale, în diferite părți ale lu­mii războiul continuă să pro­voace moartea a zeci de mii de bărbați și femei, bătrâni și ti­neri, să distrugă uriașe bunuri materiale și culturale. Mai sunt încă popoare ținute sub jugul dominației coloniale, nevoite să lupte cu arma în mi­nă pentru dreptul sacru de a trăi libere, în state independente, de a folosi bogățiile naturale și ro­dul muncii pentru propria lor bunăstare, de a-și hotărî soarta așa cum o doresc. In viața internațională se ma­nifestă încă forțe imperialiste și colonialiste care vor să con­tinue vechile practici de domina­ție asupra popoarelor, care pro­movează o politică de forță și dictat, amestecîndu-se în trebu­rile interne ale altor state, în­­cercînd să le impună voința lor, să le aservească intereselor lor. Este adevărat că împotriva po­liticii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continente­le, popoarele, forțe sociale am­ple, puternicul curent al opiniei publice democrate internaționa­le. Cursul evenimentelor inter­naționale demonstrează în mod elocvent că atunci cînd popoare­le sînt cu adevărat hotărîte să-și apere libertatea și independen­ța, ele se bucură de sprijin și so­lidaritate internațională și nu există forță în lume în stare , să le răpească aceste cuceriri de preț. Doamnelor și domnilor. Dați-mi voie să vă prezint cî­­teva aspecte ale politicii interne și externe a țării mele. România a cunoscut secole de dominație străină. Ea a pășit pe calea dezvoltării libere și in­dependente cu un sfert de veac in urmă, în aceeași perioadă în care a fost creată Organizația Națiunilor Unite. Luîndu-și soarta în proprii­le mîini, trecînd la edificarea u­­nei orînduiri sociale noi — orîn­­duirea socialistă —, poporul ro­mân a obținut, într-un timp istoric scurt, realizări de seamă în propășirea sa economică și culturală. Conducători și alți reprezentanți ai multor state, vi­­zitînd România, și-au putut face o imagine edificatoare despre pro­gresele poporului nostru. Cu toate marile succese pe care le-am dobîndit în acești 25 de ani, datorită stării de înapoiere de la care am pornit, mai avem încă mult de făcut pentru a ajun­ge la nivelul țărilor dezvoltate. România își propune să depună în continuare eforturi susținute pentru amplificarea potențialu­lui ei economic și înflorirea multilaterală a vieții sociale, pentru dezvoltarea științei, în­­vățămîntului, culturii — factori de seamă în făurirea unei vieți noi, civilizate —, pentru ridica­rea bunăstării materiale și spiri­tuale a întregului popor. Nu ui­tăm niciodată că un popor poate fi cu adevărat liber și indepen­dent numai în măsura în care își asigură o puternică bază eco­nomică, științifică și culturală. In același timp, România se preocupă de dezvoltarea țării cu toate națiunile colabo­rumii, fără deosebire de orînduire so­cială. Pentru a ilustra cum se înfăptuiește această politică, voi menționa doar faptul că Româ­nia are în prezent­­ relații­­ diplo­matice cu 97 de state și întreți­ne schimburi comerciale cu peste 100 de țări. Desigur, ca țară socialistă, Ro­mânia acordă o atenție­­a colaborării și cooperării specia­cu celelalte state socialiste, în a­­celași timp, ea se preocupă de extinderea relațiilor, pe planuri multiple, cu toate țările lumii. Considerăm că numai participînd activ la diviziunea internațională a muncii, la circuitul mondial de valori materiale și spirituale pu­tem asigura progresul propriei noastre țări și, totodată, ne pu­tem aduce contribuția la cauza păcii în întreaga lume. Suferind el însuși mult timp asuprirea străină, poporul ro­mân își îndreaptă simpatia spre popoarele ce luptă pentru elibe­rarea de sub dominația imperia­listă, pentru dezvoltarea de sine stătătoare, pentru apărarea și consolidarea independenței­­ și suveranității lor naționale. Țara noastră promovează o politică de contacte largi cu tinerele sta­te independente, dezvoltă și es­te hotărîtă să extindă tot mai mult colaborarea și cooperarea reciproc avantajoasă cu aceste state. Pornind de la faptul că pacea este indivizibilă și că orice con­flict își exercită influența, în­tr-un fel sau altul, asupra tutu­ror statelor lumii, România este profund îngrijorată de continua­rea războiului din Vietnam și de perpetuarea conflictului din Orientul Apropiat, împreună cu cercurile largi ale opiniei pu­blice mondiale, România consi­deră necesar să se pună capăt războiului din Vietnam și inter­venției străine în Indochina, să se treacă la retragerea totală din Vietnam a trupelor Statelor Uni­te ale Americii și ale aliaților lor. Poporul vietnamez și ce­lelalte popoare din Indochina să fie lăsate să-și rezolve singure problemele existenței lor, nici un amestec dinafară. In fără a­­cest sens, apreciem că propu­nerile Frontului Național de Eliberare oferă o bază raționa­lă pentru soluționarea conflic­tului pe cale politică. In ce privește Orientul Mij­lociu, considerăm că, rezolu­ția Consiliului de Securitate din noiembrie 1967 constitu­ie o bază rezonabilă pentru rezolvarea politică a conflictului din această regiune. Aceasta presupune retragerea trupelor is­­raeliene de pe teritoriile arabe ocupate, soluționarea celorlal­te probleme în conformitate cu interesele tuturor statelor din această zonă, asigurarea inde­pendenței și integrității lor te­ritoriale. In același timp, apre­ciem că, pentru a se instaura o pace de durată în Orientul Mij­lociu, trebuie să se găsească nea­părat o soluție privind situația populației palestiniene, soluție care să țină seama de dorințele și năzuințele naționale ale aces­tei populații. O mare însemnătate pentru pacea lumii ar avea retragerea trupelor S.U.A. din Coreea, asi­­gurîndu-se poporului coreean posibilitatea de a-și realiza sin­gur, pe cale pașnică, aspirația s­pre unificare. România, țară europeană, este vital interesată ca pe continen­tul nostru să se instaureze un climat de respect și încredere în­tre națiuni, să se dezvolte rela­ții noi de colaborare și coopera­re între toate statele. Noi con­siderăm că există condiții favo­rabile ca Europa — leagăn al civi­lizației, care a dat omenirii mari valori materiale și spirituale, dar este și­ locul de unde au por­nit în secolul nostru două răz­boaie mondiale — să devină o zonă a păcii și cooperării. A­­ceasta corespunde nu numai in­tereselor popoarelor de pe con­tinent, ci intereselor tuturor po­poarelor lumii. Desigur, consolidarea securi­tății în Europa presupune elimi­narea reziduurilor celui doilea război mondial și a de-al pe­rioadei războiului rece, recu­noașterea inviolabilității grani­țelor existente și, în general, a schimbărilor istorice care s-au produs pe continent în epoca postbelică. In această ordine de idei, se impune recunoașterea de către toate statele Democrate Germane, a Republicii asigurarea participării ambelor state ger­mane la viața politică mondială, inclusiv în cadrul O.N.U., și în alte organisme internaționale. O importanță deosebită în so­luționarea chestiunilor în sus­pensie pe continentul nostru considerăm că ar avea realizarea unei conferințe general europe­ne consacrate securității. Apreciind marea însemnătate pe care o au contactele și acor­durile bilaterale dintre state, in­diferent de orînduirea România dezvoltă ample socială, rapor­turi diplomatice, promovează re­lații multilaterale cu toate țările europene. In acest context, înche­ierea tratatului sovieto-vest-ger­­man reprezintă un important pas înainte pe calea normalizării re­lațiilor interstatale de pe conti­nent. In același timp, considerăm că realizarea unor înțelegeri regio­nale are o însemnătate deosebită pentru destinderea internaționa­lă. De aceea, România acționează cu consecventă pentru dezvoltarea unor largi relații de bună vecină­tate, înțelegere și colaborare multilaterală cu toate țările balca­nice, fără deosebire de orînduire socială, pentru transformarea a­­cestei zone a lumii într-o zonă a colaborării și păcii, lipsită de ar­me nucleare. Pornind de la premisa că orga­nismele internaționale pot juca (Continuare în pag­ a 3-a) In pagina a 4-A VIZITA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL ROMÂNIEI, NICOLAE CEAUȘESCU, ÎN CALIFORNIA Peisaj maramureșean în prag de toamnă. Foto: I. DEAC Probleme tehnice și organiza­torice legate de continua îm­bunătățire a calității extracției se înscriu cu deosebită acuita­te pe agenda preocupărilor co­mitetului de direcție, ale or­ganizației de partid de la E.M. Herța. Lucrul apare firesc da­că luăm în considerare că a­­nul acesta colectivului îi stau în față nu numai sarcinile de plan, dar și un însemnat volum de lucrări de deschidere și pre­gătire pentru asigurarea pre­ziența acumulată la Herța tine de domeniul muncii concrete cu oamenii, de influențarea o­­piniei de masă pentru respec­tarea parametrilor calitativi ai minereului extras. Practic, cum se procedează la Herța? Prin sondaje, în afara celor efectuate pentru probări canti­tative și calitative în stația de probare, se aduc pe o rampă specială, chiar în imediata a­­propiere a locului obișnuit de adunare a minerilor cîteva va­ O experiență care obligă la extindere LA E.M. HERJA: CALITATEA PRODUCȚIEI­­ ÎN VĂZUL ÎNTREGULUI colectiv ducției anului 1971 și a urmă­torilor. Or, în condițiile în ca­re se desfășoară extracția ac­tualmente la Herja, cu filoane foarte înguste, bogate însă în conținut, asigurarea constanței calității minereului extras și trimis spre prelucrare se ridică la nivelul celor mai stringente preocupări. Propunîndu-ne să prezentăm aspecte din expe­riența acestui colectiv în men­ținerea unei producții calitati­ve nu insistăm asupra măsuri­lor tehnico-organizatorice apli­cate în abataje, efectul acesto­ra fiind vizibil: față de limita de diluzie volumetrică pentru abataje de 53,3 la sută, s-a re­alizat în nouă luni cu 3,1 la sută sub această limită. Expo­geneze. După numerele de mar­că se determină de unde pro­vin­­ locul de muncă, numele șe­fului de echipă, al tehnicianului de revir). Vagonetele sunt des­cărcate și oameni special de­semnați de­­ sectoarele produc­tive aleg sterilul de minereu sau invers după caz. Grămezile astfel selectate se lasă împre­ună cu tablele de proveniență în văzul minerilor care intră sau ies din schimb. Efectul de masă este cît se poate de fa­vorabil. Minerii care-și văd controlată astfel producția constată aprecierea bună calita­și­tivă se simt onorați în fata co- Ing. GH. DUMITRESCU (Continuare in pag. a 3-a) Fabrica de produse lactate din Baia Mare. Instantaneu într-una din secțiile de îmbuteliere. Foto: A. ȘUTH V Viitoarele livezi ale județului Ca în fiecare toamnă, și acum, patrimoniul pomicol, această în­semnată bogăție a Maramureșu­lui va spori cu noi plantații. Ne apropiem de perioada optimă cînd plantarea pomilor se înscrie cu acuitate la ordinea zilei. In mo­mentul de față interesează în ce stadiu se găsesc pregătirile și cum se va desfășura acțiunea propriu-zisă. Pe această temă am angajat o convorbire cu tovară­șul inginer Augustin Bilț, de la Direcția agricolă județeană. — Cum e și firesc, interesea­ză în primul rînd ce și cit. vom­ planta în actuala toamnă. A­­cesta este, de altfel, și punctul de pornire la acțiune. Livezile maramureșene își vor spori de astă dată suprafața cu inca ha din care 60 ha plantații 1,60 în masiv (Tămaia și Mireșu Mare), iar restul în sistem clasic. Aceste suprafețe sunt repartizate unită­ților din principalele bazine po­micole (Coroieni 20 ha, Tăuți Măgherăuș 20 ha, Oarța de Sus 15 ha etc.). De asemenea, vom extinde cultura coacăzului ne­gru pe încă 50 ha, căpșunilor pe 40 ha, zm­eurei pe 10 ha și alu­­nelor pe 15 ha. O­ altă noutate constituie faptul că dorim să în­ființăm în șase unități (Cărbuna­ri, Coroieni, Groșii Băii Mari, Dumbrăvița, Berchez, Șomcuta) livezi de nuci, pe bază de să­­mînță (în total 30 ha). — Așadar, o sarcină de plan destul de mare. Ne-ar interesa stadiul pregătirilor? — La Mireșu Mare unde con­tinuă plantarea livezii în masiv pînă la 50 ha,­ se lucrează intens la desfundarea terenului. La Tă­mâia terenul este desfundat primăvară, acum se lucrează din la canalizarea lui. Aici va trebui ur­gentat recoltatul sfeclei însămîn­­țată în incinta livezii. Cu mate­rialul săditor nu avem probleme. S-au depus comenzi la I.A.S. Se­ini, de unde vom asigura întrea­ga cantitate necesară. Coacăzul negru îl procurăm tot din județ, de la Stațiunea experimentală po­micolă. Cît privește nucii de sâ­­mînță, aceștia îi vom primi prin M.A.S. Pentru plantațiile de pomi fructiferi au fost depuse și do­cumentațiile tehnice în vederea deschiderii finanțărilor la bancă. In cîteva cazuri, mai ales la plantațiile de arbuști, formele trebuie încă perfectate (Viile Apei etc.). — Cînd considerați ca find o­­portună declanșarea propriu-zisă a plantărilor și ce recomandați u­­nitătilor care au sarcina de plan? — Pichetajul este necesar să fie terminat în cîteva zile pentru a se putea trece cît mai grabnic la săpatul gropilor. In acest sens e bine să fie folosite­­ din plin burghiurile mecanice de care dis­pune I.M.A., conjugate desigur cu forțele proprii. Timpul este frumos și e păcat să nu-1 folosim din plin. In mod firesc, e mai plăcut să sapi acum gropi decit pe ploaie sau lapoviță. Trebuie, de asemenea, să fie pregătiți tu­torii, îngrășămintele și materialul Convorbire consemnată de N. SOARE (Continuare în pag. a 3-a) In pagina a 2-a SPORT O altă Antarctida Citesc că fizicienii Universită­ții di­n Kopenhaga prevăd Pă­­mintului o climă din ce în ce mai rece. Coloana de mercur va pierde an de an di­n înălțime. Asta pînă la capătul secolului cînd se va-ntîmpla o reîncălzire. Scriam mai sus și scriu din nou : este vorba de o previziu­ne. O previziune mai mult sau mai puțin argumentată. Dar cu toate astea, cred eu, informația merită atenție. Și merită fiind­că aduce în actualitate o noțiu­ne la care, absorbiți de atîtcea treburi cotidiene, ne gîndim pu­țin. Poate prea puțin. Banala noțiune de rece. Merită atenție fiindcă după lecturare, omul iși pune automat o întrebare : de unde atîta rece ? Și cum răs­punsul nu vine, nu poate să vină prompt (nu fiecare sînt­em fizicieni, nu fiecare sîntem me­teorologi) uitarea îngroapă totul. Deși, vai, cît de multe surse a­­re recele ! Dar nu recele sesizat de termometru. Nu recele în­junghiat de calorii. Un alt fel de rece. Si de aceea zic că me­rită totuși informația asta aten­ție. Fiindcă ne îndeamnă la re­flecții, la cugetări ne îndeamnă despre acest altfel de rece. ... Merită atenție fiindcă nu există judecătorie fără dosare care conțin mereu aceeași po­veste amară și tristă : un om a dezertat din familie, a plecat in taină și fără adresă, a lăsat, în urmă fără sprijin un copil, o femeie. Dosare în urma cărora te cuprinde frigul. Dosare care îți descarcă fulgere reci, înfio­­rîndu-ți spatele. Merită atenție noțiunea discutată fiindcă exis­tă în cartierul Săsar un tată care, acum zece zile, la ora prânzului, bătut, jumătate mort, zăcea pe o peluză de iarbă în strada Ciocanului. Șî merită să discutăm despre acel astfel de zece fiindcă la doi pași de el, imobilizat de cetățeni*­ se afla fiu!­­• „viteaz“* fiu! — „erou“ cu maioul pătat de sînge pa­tern, și trebuia datărită atunci gheata din suflet. Gheața din inimă. Depășea în greutate ban­chizele Polului Nord •.. De buna seamă, acest fel de rece nu va schimba clima Pă­­mîntului Dar gheata mascată, în suflete* recele periculos care există, care ne înconjoară scade zi de zî temperatura unor rela­ții între Jndivg si. GH. MOLDOVAN

Next