Pentru Socialism, noiembrie 1970 (Anul 20, nr. 5214-5238)
1970-11-25 / nr. 5234
:1 în 11 ore ca OJMA UNIVERSITARA 1. T'TrnMBSCIT' LA SI I Căldura necesară animalelor, tratată cu... răceală In grajdurile cooperativei agricole din Curtuiușu Mare suflă vîntul. Vițeii, cu părul zburlit de frig, își acuză stăpînii de lipsa spiritului gospodăresc. Și încă nu e iarnă. Animalele, propriu-zis, n-au intrat încă în deplină stabulație. Ele consumă (și e un lucru bun) ultimele rezerve de vegetație rămase pe cîmp. La fermă însă neorînduiala apare evidentă la tot pasul. Adăpostul este murdar, pereții sînt nevăruiți iar ușile au fisuri. Din discuția purtată cu inginerul Constantin Asaftei (nou venit în cooperativă) am aflat că în satul Fericea saivanul pentru oi este aproape complet distrus și ar fi necesitat o reparație capitală. Dar nu s-a făcut. In acest caz, oile vor fi din nou înghesuite, parte în grajdul cabalinelor (împărțit în două). In acest an, la Curtuiușu Mare au pierit un număr de 259 ovine datorită îngrămădirii lor pe un spațiu restrîns și lipsei de furaje. Ce a învățat consiliul de conducere din această aspră lecție? Nu prea multe. Dacă nu se vor lua măsuri energice este posibilă repetarea situației. Este adevărat că, spre deosebire de toamna trecută, fînul se transportă și se depozitează acum lîngă saivane. Firește, e un lucru bun. Dar condițiile de cazare nu sunt favorabil rezolvate! Ni se spune că există un plan de măsuri pentru repararea geamurilor, ieslelor, ușilor sparte. Dar un asemenea plan nu acționează de la sine și în consecință lucrurile au rămas în bună parte așa cum au fost. La Boiu Mare, tovarășul Nicolae Demian, secretarul comitetului de partid pe G.A.P., ne vorbește despre unele realizări. S-a reînnoit o jumătate din grajdul de, lîngă sediu în care vor ierna în condiții bune 50 de bovine. Departe de noi intenția de a minimaliza această realizare. S-au depus într-adevăr eforturi lăudabile, din care s-a ales o treabă bună. Intrînd însă în grajdul amintit observi că este numai pe jumătate terminat. Lipsește tencuiala de pe zidărie. Intre cărămizi deasupra centurii și a ușilor sunt găuri. Mai lipsește o ușă, o parte din iesle. Nici camera îngrijitorilor nu fost terminată. Alături, în jumăatatea nereparată a grajdului, de asemenea este frig, ieslele sunt sparte. Evident că tovarășii de aici sunt în contratimp cu calendarul. Vorbesc despre pregătirile în vederea iernării animalelor de parcă ne-am afla la începutul lunii septembrie. Cînd susținem acest lucru ne gîndim și la faptul că nici jgheaburile pentru adăpatul animalelor nu sînt asigurate. Copacii din care se vor ciopli acestea stau încă falnic în pădurile din împrejurimi. Nu încap discuții că la ora actuală furajele multe sau puține cîte or fi ele trebuie să fie neapărat lîngă fermă. Cooperatorii din Boiu Mare însă se află în contratimp și cu această acțiune. 150 tone de fîn se afla încă la data investigației noastre pe cîmp. Pentru a ne risipi temerile am primit asigurări că transportul furajelor a luat în ultima vreme o mai mare amploare. Ce înseamnă această amploare? La o analiză sumară am constatat că zilnic în depozitele de furaje intră circa 5 tone fîn. Nu e greu de calculat că lucrînd cu un asemenea „ritm" ar fi necesare încă 30 de zile pentru terminarea acestei acțiuni. Ce să mai zicem atunci despre cooperativa agricolă din Prislop unde 75 la sută din fîn (300 tone) se află tot pe cîmp la discreția vremii și a animalelor! Aici nici nu se depun eforturi consistente pentru a schimba în mai bine situația. Se N. SOARE (Continuare in pag. a 2-a) CONFERINȚA-o lecție educativă. Cum ați pregătit-o? Conferința organizației munici■pale U.T.C. — prin datele și materialul uman cu care operează — ■ este în primul rînd o lecție educativă care se desfășoară în fața u■ui foarte mare număr de tineri. Care sînt premisele de ordin structural și metodic ce permit declanșarea în climatul ei a fluxului de idei și opinii la o stare de tensiune spirituală și morală deosebit de favorabilă? Referindu-ne la conferința municipală U.T.C. Baia Mare, am preciza din capul locului că cea dintîi premisă o constituie bilanțul pozitiv al activității tinerilor desfășurate sub blazonul organizației U.T.C. Poate mai mult decît în alți ani, reprezentanții celor 16.000 de uteciști din Baia Mare au avut realmente motive judicioase de a ■ fi mîndri de efectul inițiativelor , cărora le-au dat viață în între■prinderi, pe șantiere, în transporturi, școli și instituții etc. Pe de ■ altă parte, după cum e și firesc, la o astfel de întîlnire sînt pre■zenți cei mai destoinici tineri din municipiu, receptivi față de tot ceea ce interesează destinul vîrstei ■ lor și al viitorului, capabili să transmită colectivelor proprii — prin descărcări tensionale sufletești care sensibilizează opinia — pe de-a întregul responsabilitatea și frumusețea actului patriotic, moral, de cultură, maturitate și înțelepciune. In ce măsură devin fapte de viață aceste premise, care este gradul Alegerea Comitetului municipal U.T.C. Baia Mare de valorificare în conferință a acestui potențial educativ inestimabil? Aceasta depinde de pedagogi. Pentru tonalitatea în care s-au desfășurat dezbaterile din conferința de la Baia Mare am păstrat în minte o metaforă cinematografică deosebit de sugestivă, cîndva am văzut un film în care un tînăr, fiind invitat să sprijine activitatea unei gospodării sătești, s-a urcat la volanul unei coase mecanice, dar nefiind „de meserie", trecea senin cu lama de oțel peste covorul verde, „culegînd“ doar florile, care erau mai înalte și mai frumoase. Iarba a rămas neatinsă. Evident, e mai plăcut să vorbești despre lucruri frumoase decit să tai firul în 4 pentru a dezvălui niște adevăruri mai greu de observat și care pe deasupra nu aduc nici laude. Cifrele sunt, într-adevăr, de neînlăturat din lumea bilanțului. Ne-am fi așteptat însă ca acestea să fie interpretate, traduse pe înțelesul tuturor, transpuse pe planul faptelor palpabile. Cifrele realizărilor din producție, cele ce vorbesc despre participanții la întrecerea socialistă ori despre economiile realizate prin acțiunile patriotice de înfrumusețare, dacă nu sînt „traduse“, nu sînt destul de convingătoare. Ar fi fost necesar ca această interpretare a cifrelor să se fi început cu structura conferinței: 124 muncitori, 22 ingineri, 27 tehnicieni, 10 țărani, 21 intelectuali, 100 elevi, 13 studenți. S-ar fi putut face o comparație formidabilă cu structura aceleiași conferințe de (Continuare în pag. a 3-a) Cartier de locuințe ★ Municipiul Baia Mare își va completa fondul de locuințe în următorii ani cu încă 2.638 apartamente. Grupate în microraionul nr. 1 ale cărui de construcție au început lucrări din plin, noile blocuri de locuințe, cele două complexe comerciale și de deservire a populației, școala cu 16 săli de clasă, dispensarul, creșa, grădinița de copii, împreună cu anexele edilitar gospodărești se realizează după proiecte elaborate de specialiști ai Direcției județene de sistematizare și arhitectură. Școală cu etaj . La Bistra au început lucrări pentru etajarea școlii generale din localitate. Odată cu etajarea acestei construcții vor fi construite sală profesorală și o magazie pentru material didactic. Noile săli, patru la număr, vor asigura spațiul necesar generalizării învățămîntului de 10 ani în această comună. „Doina Moldovei“ la Remeți . Sătenii din comuna Remeți au primit zilele acestea vizita membrilor orchestrei de muzică „Doina Moldovei“ din Iași, populară care, in sala căminului cultural au prezentat un reușit program intitulat „Toamna la cules de vii”. Spectacolul s-a bucurat de un succes deosebit, artiștii fiind rechemați de mai multe ori in scenă de către publicul spectator. Un nou sector de transporturi auto forestiere . La Leordina s-au încheiat lucrările de organizare a celui deal cincilea sector de transporturi auto forestiere înființat până acum de către U.M.T.F. Baia Mare în cuprinsul județului. Dotat cu 60 autocamioane, dintre care 20 sunt prevăzute cu instalații de trolii, acest sector va dispune de o bază proprie pentru reparația și întreținerea parcului auto. In sarcina lui revine transportul către U.E.I.L. Vișeu de Sus, Poienile de sub Munte, Repedea, al masei lemnoase exploatate Tomnatic, Putredu și din alte parlamhete forestiere. Avantaje . Rîndurile membrilor cooperativei de credit „Băimâreana" din municipiul Baia Mare au crescut in acest an cu încă 156. Toți aceștia s-au asociat în cooperativă pornind de la multiplele avantaje pe care ea le oferă : împrumuturi pe termen scurt pentru nevoi familiale sau gospodărești și pe termen lung pentru împrumuturi procurări de animale, materiale de construcții etc. De asemenea împrumuturi a căror valoare însumează 426.100 lei au beneficiat de la începutul anului și pînă in prezent peste 260 membri din municipiul Baia Mare, orașul Baia Sprie, comunele Dumbrăvița, Groși și satele aparținătoare. O comună în plină înflorire Alte 45 de familii din comuna Săcel s-au mutat anul acesta în noile case pe care și le-au construit din venituri personale. Totodată, 26 familii si-au renovat și modernizat locuințele. In prezent, comuna Săcel numără 1.216 case, față de 700 cîte avea în anul 1944. Paralel cu construcția de locuințe, locuitorii comunei iau parte activă si la acțiunile inițiate pentru buna gospodărire și înfrumusețare a localității. Astfel, în decursul acestui an, ei au construit prin muncă și contribuție voluntară, două poduri, două fîntini publice, 25 de podețe etc., au amenajat o nouă bază sportivă, reparat și întreținut 4 km de drumuri și aproape 15.000 m.p. de străzi și trotuare. Numai la ridicarea noului magazin pentru produse fero-metalice, aflat în construcție, sătenii au efectuat peste 400 zile muncă cu brațele și atelajele. Bilanțul realizării angajamentelor pe acest an arată că față de un volum în valoarede 270.000 lei, au fost executate lucrări însumînd 630.635 lei. Manifestare omagială ★La Institutul pedagogic , de 3 ani din Baia Mare, împlinirea a 300 de ani de la moartea lui J. A. Komensky — Comenius — a fost marcată de o manifestare omagială. Despre viața și opera marelui pedagog a vorbit lectorul universitar Petre Pușcașu. La restaurantul București din Baia Mare se află un curs de finisare lucrarea artistului Traian Hrișcă în tehnica mozaic din marmură. Lucrarea este executată în sala, bolul si garderoba restaurantului. SCHIMB DE LUCRU DE 6 ORE ÎN SUBTERAN LA E.M. BAIA SPRIE O HOTÂRÂRE a consiliului de miniștri pe măsura creării condițiilor necesare, durata redusă a schimbului de lucru va fi generalizată în toate exploatările miniere din județ Consiliul de Miniștri a stabilit unele măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale minerilor prin aplicarea duratei schimbului de lucru de 6 ore în subteran. Astfel, durata schimbului de lucru în subteran la Exploatarea minieră Baia Sprie va fi de 6 ore, fără modificarea indicatorilor de plan, a normelor de muncă și salariilor in vigoare. Durata stabilită se va socoti de la intrarea și pînă la ieșirea din mină; perimentarea care a avut loc pînă acum la Exaceastă exploatare a demonstrat că durata redusă a schimbului de lucru a contribuit la aplicarea cu mai multă eficiență a măsurilor pentru perfecționarea procesului de producție, la Întărirea disciplinei în muncă, la îmbunătățirea situației forței de muncă din acest sector. Odată cu măsura amintită, Ministerul Industriei Miniere și Geologiei a fost autorizat ca pe măsura creării condițiilor necesare să experimenteze și la celelalte unități miniere din cadrul Centralei minelor și metalurgiei neferoase Baia Mare durata de 6 ore pe schimb în subteran, fără modificarea indicatorilor de plan aprobați. De asemenea, pînă la 31 decembrie 1970, ministerul va prezenta Consiliului de Miniștri un program privind introducerea eșalonată a experimentării duratei reduse de lucru în subteran la alte unități miniere. (Agerpres) x Pagina a 3-a Gînduri și !| fapte tinerești sub arcada ! marilor ! aspirații ! Cu mai bine de două luni în urmă, publicam în ziarul nostru aspecte de la adunarea reprezentanților salariaților de la „Iza" Vișeu de Sus care, punînd în dezbatere sarcinile planului cincinal 1971 — 1975, se ocupase mai mult de analiza cauzală a gravelor rămîneri in urmă ale colectivului față de sarcinile acestui an. Consemnam pe atunci, cu destulă angajamentul reținerea totului de direcție comide a lichida grabnic situația economico-financiară precară a întreprinderii. Iată însă că o vizită foarte recentă, la această unitate vișevană, ne permite să vedem printr-o prismă cu totul diferită de cea trecută strădaniile și rezultatele colectivului. Trebuie să apreciem, de la început, că la „sza" măsurile aplicate de comitetul de direcție, cele luate de organizația de partid determină acum un substanțial reviriment. Cum s-a dobîndit această întorsătură ne relatează tov. Gheorghe Cantuca, directorul întreprinderii: — Bilanțul pe opt luni a fost complet negativ. Noi consideram că se datorește urmărilor calamităților naturale din luna mai, fără să vedem că pe acestea s-au „grefat" deficiențe de organizare internă Ajutorul primit din partea organelor județene și orășenești de partid, analiza temeinică condițiilor și posibiliatăților fiecărui punct de lucru ne-au permis să concretizăm și apoi să urmărim strict în aplicare un complex de măsuri de redresare. In primul rînd am intensificat colaborarea și încheierea de comenzi suplimentare cu principalii beneficiari, pentru a asigura cu producție capacitățile întreprinderii. Apoi, toți membrii comitetului de direcție au fost trimiși efectiv în mijlocul sectoarelor deficitare, cu puteri depline de decizie operativă. S-a trecut la organizarea lucrului pe două sau trei schimburi în sectoarele lemn și extractiv, asigurîndu-se condițiile materiale necesare. In cartierele Săcel, Fîntîna am trecut la electrificare, la deschiderea unor noi capacități de extracție și prelucrare. Măsurile de mobilizare desfășurate pe front larg, cu gama de mijloace toată de către organizația de partid, de colectivele cu munca politică, au vizat în primul creșterea gradului rînd de disciplină tehnologică și de muncă. Iată cîteva din strădaniile de îmbunătățire a organizării producției și a muncii care ne dau dreptul acum să avem deplină încredere în forța și capacitatea colectivului nostru de a lichida rămînerea în urmă, de a obține un bilanț pozitiv în activitatea sa pe anul în curs. De altfel, în trimestrul III, colectivul nostru a depășit principalii indicatori de plan, întregul spor de producție fiind efectiv dobîndit pe seama creșterii productivității muncii (105,6 la sută față de plan). In luna octombrie, rezultatele au fost de-a dreptul spectaculare: producția globală, de marfă, productivitatea au întrecut cu peste 21,0— 23,5 la sută nivelurile planificate. La cele relatate de directorul „Izei" mai adăuga că în ani 11 luni, după date estimative, planul global și de marfă s-a plinit întocmai, iar în dela fondul pieții (mobilă în special), sarcinile sunt depășite cu peste 10 la sută, îmbunătățirea activității de producție se reflectă, evident, în cea financiară. Notăm că dacă în primele 5 luni la cheltuielile de producție pentru 1.000 lei marfă, exista o depășire gigant de 77 lei, după zece luni acum, s-au recuperat 27 lei la mia lei marfă. Mergînd în ritmul ultimelor două-trei luni, la „Iza" se prelimina ca la finele anului cheltuielile la 1.000 lei marfă să se cu 5 lei sub situeze limita admisă. Colectivul de aici găsește permanent înțelegerea și ajutorul organului orășenesc de partid Vișeu de Sus. Un exemplu: în prima decadă din noiembrie, capacitățile de transport ale coloanei I.T.A. Borșa care activează la cariera Fîntîna au fost copleșite de producția realizată. Intervenția operativă a Biroului Comitetului orășenesc de Vișeu de Sus a partid dus la asigurarea mentală a unor suplimijloace de transport de 24 tone capacitate care, în două zile, au lichidat stocajul producției carierei. Am vizitat cîteva secții ale „Izei". Peste tot atmosfera de lucru încordat, fără pierdere de timp, asigurarea materială sînt vizibile. Poate, ne gîndim că, menținînd acest ritm alert al producției, ar trebui mai mult mobilizat sectorul mecanicului șef. La stația de driblură Baia Borșa, în alte secții, utilajele sînt întreținute și reparate cu întîrziere, fapt ce afectează hotărîrea colectivului, realizările sale. M TRIFOI GH. DUMITRESCU (Continuare în pag. a 2-a) Cheia succesului: REZERVELE INTERNE ȘI BUNA ORGANIZARE la întreprinderea „Iza“ din Vișeu de Sus i Urmări lumii native In ambianța sobră a Palatului Jena din Paris s-au încheiat recent lucrările sesiunii de toamnă a Adunării Uniunii Europei Occidentale (U.E.O.), organism consultativ la care participă parlamentari din cele șase țări membre ale Pieței comune și din Marea Britanie., Pe agenda de lucru s-au aflat probleme privind relațiile Est- Vest, proiectata Conferință general-europeană asupra securității, precum și consecințele politice ale lărgirii, în perspectivă, a Pieței comune. Dezbaterile și ordinea de zi au scos în evidență o serie de aspecte care demonstrează că realitățile majore ale vieții internaționale actuale se impun tot mai mult. Deși în concepția celor care au instituit U.E.O. acest organism era destinat să se ocupe de problemele militare, și-a pierdut în ultimul timp el o parte din aceste prerogative. O Notă externă semnificație particulară a avut, de pildă, examinarea în cadrul actualei sesiuni a raportului privind relațiile Est-Vest, raport aprobat cu 45 de voturi, contra unul și o abținere. Majoritatea vorbitorilor s-au arătat favorabili ideii convocării unei conferințe pentru securitatea continentului european. Deschizând discuțiile asupra acestui punct, Jean de Lipkowski, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe al Franței, a considerat propunerea întrunirii unei asemenea conferințe ca pe una din inițiativele demne de înfăptuit, conformitate cu ceea ce ar fi în speranțele popoarelor. El a subliniat că asemenea conferință ar confiroma principiile asupra cărora trebuie să se bazeze bunele relații între state: respectul integrității teritoriale, egalitatea și independența statelor și neamestecul în treburile interne ale altor state. și în același sens s-a pronunțat deputatul social-democrat vest-german Siegler Schmidt, care a declarat că o conferință europeană pentru securitate trebuie să reprezinte mai mult decât „un punct de plecare în direcția unei cooperări între statele din Estul și Vestul Europei“. La rîndul său, ministrul de externe al Luxemburgului, Gaston Thorn, președintele In e N. BADEA (Continuare in pag. a 4-a)