Pentru Socialism, noiembrie 1970 (Anul 20, nr. 5214-5238)

1970-11-25 / nr. 5234

:1 î­n 11 o­r­e c­a OJMA UNIVERSITARA 1. T'TrnMBSCIT' LA SI I Căldura necesară animalelor, tratată cu... răceală In grajdurile cooperativei agri­cole din Curtuiușu Mare suflă vîntul. Vițeii, cu părul zburlit de frig, își acuză stăpînii de lipsa spiritului gospodăresc. Și încă nu e iarnă. Animalele, propriu-zis, n-au intrat încă în deplină sta­­bulație. Ele consumă (și e un lu­cru bun) ultimele rezerve de ve­getație rămase pe cîmp. La fermă însă neorînduiala apare evidentă la tot pasul. Adăpostul este mur­dar, pereții sînt nevăruiți iar uși­le au fisuri. Din discuția purtată cu ingine­rul Constantin Asaftei (nou venit în cooperativă) am aflat că în sa­tul Fericea saivanul pentru oi es­te aproape complet distrus și ar fi necesitat o reparație capitală. Dar nu s-a făcut. In acest caz, oile vor fi din nou înghesuite, parte în grajdul cabalinelor (îm­părțit în două). In acest an, la Curtuiușu Mare au pierit un nu­măr de 259 ovine datorită îngră­mădirii lor pe un spațiu restrîns și lipsei de furaje. Ce a învățat consiliul de conducere din această aspră lecție? Nu prea multe. Da­că nu se vor lua măsuri energice este posibilă repetarea situației. Este adevărat că, spre deosebire de toamna trecută, fînul se transportă și se depozitează acum lîngă saivane. Firește, e un lucru bun. Dar condițiile de cazare nu sunt favorabil rezolvate! Ni se spune că există un plan de mă­suri pentru repararea geamurilor, ieslelor, ușilor sparte. Dar un a­­semenea plan nu acționează de la sine și în consecință lucrurile au rămas în bună parte așa cum au fost. La Boiu Mare, tovarășul Nico­­lae Demian, secretarul comitetu­lui de partid pe G.A.P., ne vor­bește despre unele realizări. S-a reînnoit o jumătate din grajdul de, lîngă sediu în care vor ierna în condiții bune 50 de bovine. De­parte de noi intenția de a minima­liza această realizare. S-au depus într-adevăr eforturi lăudabile, din care s-a ales o treabă bună. In­­trînd însă în grajdul amintit ob­servi că este numai pe jumătate terminat. Lipsește tencuiala de pe zidărie. Intre cărămizi deasupra centurii și a ușilor sunt găuri. Mai lipsește o ușă, o parte din iesle. Nici camera îngrijitorilor nu fost terminată. Alături, în jumă­a­tatea nereparată a grajdului, de asemenea este frig, ieslele sunt sparte. Evident că tovarășii de aici sunt în contratimp cu calendarul. Vor­besc despre pregătirile în vede­rea iernării animalelor de parcă ne-am afla la începutul lunii sep­tembrie. Cînd susținem acest lu­cru ne gîndim și la faptul că nici jgheaburile pentru adăpatul ani­malelor nu sînt asigurate. Copa­cii din care se vor ciopli acestea stau încă falnic în pădurile din împrejurimi. Nu încap discuții că la ora ac­tuală furajele multe sau puține cîte or fi ele trebuie să fie nea­părat lîngă fermă. Cooperatorii din Boiu Mare însă se află în contratimp și cu această acțiune. 150 tone de fîn se afla încă la data investigației noastre pe cîmp. Pentru a ne risipi temerile am pri­mit asigurări că transportul fura­jelor a luat în ultima vreme o mai mare amploare. Ce înseamnă a­­ceastă amploare? La o analiză su­mară am constatat că zilnic în de­pozitele de furaje intră circa 5 to­ne fîn. Nu e greu de calculat că lucrînd cu un asemenea „ritm" ar fi necesare încă 30 de zile pentru terminarea acestei acțiuni. Ce să mai zicem atunci despre coopera­tiva agricolă din Prislop unde 75 la sută din fîn (300 tone) se află tot pe cîmp la discreția vremii și a animalelor! Aici nici nu se de­pun eforturi consistente pentru a schimba în mai bine situația. Se­ N. SOARE (Continuare in pag. a 2-a) CONFERINȚA-o lecție educativă. Cum ați pregătit-o? Conferința organizației munici­■­pale U.T.C. — prin datele și ma­­­­terialul uman cu care operează — ■ este în primul rînd o lecție edu­­­­cativă care se desfășoară în fața u­■­­ui foarte mare număr de tineri.­­ Care sînt premisele de ordin struc­­­­tural și metodic ce permit declan­­­­șarea în climatul ei a fluxului de­­ idei și opinii la o stare de tensiu­­­­ne spirituală și morală deosebit de­­ favorabilă? Referindu-ne la confe­­­­rința municipală U.T.C. Baia Mare,­­ am preciza din capul locului că cea­­ dintîi premisă o constituie bilanțul­­ pozitiv al activității tinerilor des­­­­fășurate sub blazonul organizației­­ U.T.C. Poate mai mult decît în­­ alți ani, reprezentanții celor 16.000­­ de uteciști din Baia Mare au avut­­ realmente motive judicioase de a ■ fi mîndri de efectul inițiativelor , cărora le-au dat viață în între­■­prinderi, pe șantiere, în transpor­­­­turi, școli și instituții etc. Pe de ■ altă parte, după cum e și firesc,­­ la o astfel de întîlnire sînt pre­■­zenți cei mai destoinici tineri din­­ municipiu, receptivi față de tot­­ ceea ce interesează destinul vîrstei ■ lor și al viitorului, capabili să­­ transmită colectivelor proprii —­­ prin descărcări tensionale sufletești care sensibilizează opinia — pe de-a întregul responsabilitatea și frumusețea actului patriotic, moral, de cultură, maturitate și înțelep­ciune. In ce măsură devin fapte de via­ță aceste premise, care este gradul Alegerea Comitetului munici­pal U.T.C. Baia Mare de valorificare în conferință a a­­cestui potențial educativ inestima­bil? Aceasta depinde de pedagogi. Pentru tonalitatea în care s-au desfășurat dezbaterile din conferin­ța de la Baia Mare am păstrat în minte o metaforă cinematografică deosebit de sugestivă, cîndva am văzut un film în care un tînăr, fiind invitat să sprijine activitatea unei gospodării sătești, s-a urcat la volanul unei coase mecanice, dar nefiind „de meserie", trecea senin cu lama de oțel peste covorul ver­de, „culegînd“ doar florile, care erau mai înalte și mai frumoase. Iarba a rămas neatinsă. Evident, e mai plăcut să vorbești despre lu­cruri frumoase decit să tai firul în 4 pentru a dezvălui niște ade­văruri mai greu de observat și ca­re pe deasupra nu aduc nici laude. Cifrele sunt, într-adevăr, de ne­înlăturat din lumea bilanțului. Ne-am fi așteptat însă ca acestea să fie interpretate, traduse pe în­țelesul tuturor, transpuse pe planul faptelor palpabile. Cifrele realizări­lor din producție, cele ce vorbesc despre participanții la întrecerea socialistă ori despre economiile re­alizate prin acțiunile patriotice de înfrumusețare, dacă nu sînt „tra­duse“, nu sînt destul de convingă­toare. Ar fi fost necesar ca a­ceastă interpretare a cifrelor să se fi început cu structura conferinței: 124 muncitori, 22 ingineri, 27 teh­nicieni, 10 țărani, 21 intelectuali, 100 elevi, 13 studenți. S-ar fi pu­tut face o comparație formidabilă cu structura aceleiași conferințe de (Continuare în pag. a 3-a) Cartier de locuințe ★ Municipiul Baia Mare își va completa fondul de locuințe în următorii ani cu încă 2.638 apartamente. Grupate în m­icro­­raionul nr. 1 ale cărui de construcție au început lucrări din plin, noile blocuri de locuințe, cele două complexe comerciale și de deservire a populației, școala cu 16 săli de clasă, dis­pensarul, creșa, grădinița de copii, împreună cu anexele edi­litar gospodărești se realizează după proiecte elaborate de spe­cialiști ai Direcției județene de sistematizare și arhitectură. Școală cu etaj . La Bistra au început lucrări pentru etajarea școlii generale din localitate. Odată cu etajarea aces­tei construcții vor fi construite sală profesorală și o magazie pen­­­tru material didactic. Noile săli, patru la număr, vor asigura spa­țiul necesar generalizării învăță­­mîntului de 10 ani în această co­mună. „Doina Moldovei“ la Remeți . Sătenii din comuna Remeți au primit zilele acestea vizita membri­lor orchestrei de muzică „Doina Moldovei“ din Iași, populară care, in sala căminului cultural au pre­zentat un reușit program intitulat „Toamna la cules de vii”. Spectaco­lul s-a bucurat de un succes deo­sebit, artiștii fiind rechemați de mai multe ori in scenă de către publicul spectator. Un nou sector de transporturi auto forestiere . La Leordina s-au încheiat lucrările de organizare a celui de­al cincilea sector de transporturi auto forestiere înființat până a­­cum de către U.M.T.F. Baia Mare în cuprinsul județului. Dotat cu 60 autocamioane, dintre care 20 sunt prevăzute cu instala­ții de trolii, acest sector va dis­pune de o bază proprie pentru re­parația și întreținerea parcului auto. In sarcina lui revine trans­portul către U.E.I.L. Vișeu de Sus, Poienile de sub Munte, Repedea, al masei lemnoase exploatate Tomnatic, Putredu și din alte par­la­mhete forestiere. Avantaje . Rîndurile membrilor cooperati­vei de credit „Băimâreana" din municipiul Baia Mare au crescut in acest an cu încă 156. Toți aceștia s-au asociat în cooperativă pornind de la multiplele avantaje pe care ea le oferă : împrumuturi pe ter­men scurt pentru nevoi familiale sau gospodărești și pe termen lung pentru împrumuturi procurări de animale, materiale de construc­ții etc. De asemenea împrumuturi a căror valoare însumează 426.100 lei au beneficiat de la începutul anului și pînă in prezent pes­te 260 membri din municipiul Baia Mare, orașul Baia Sprie, comunele Dumbrăvița, Groși și satele apar­ținătoare. O comună în plină înflorire Alte 45 de familii din comuna Săcel s-au mutat anul acesta în noile case pe care și le-au con­struit din venituri personale. Toto­dată, 26 familii si-au renovat și modernizat locuințele. In prezent, comuna Săcel numără 1.216 case, față de 700 cîte avea în anul 1944. Paralel cu construcția de locuințe, locuitorii comunei iau parte activă si la acțiunile inițiate pentru buna gospodărire și înfrumusețare a lo­calității. Astfel, în decursul aces­tui an, ei au construit prin muncă și contribuție voluntară, două po­duri, două fîntini publice, 25 de podețe etc., au amenajat o nouă bază sportivă, reparat și întreți­nut 4 km de drumuri și aproape 15.000 m.p. de străzi și trotuare. Numai la ridicarea noului maga­zin pentru produse fero-metalice, a­­flat în construcție, sătenii au efec­tuat peste 400 zile muncă cu bra­țele și atelajele. Bilanțul realizării angajamentelor pe acest an arată că față de un volum în valoare­­de 270.000 lei, au fost executate lucrări însumînd 630.635 lei. Manifestare omagială­ ­ ★La Institutul pedagogic ,­­ de 3 ani din Baia Mare, îm­­­­plinirea a 300 de ani de la­­ moartea lui J. A. Komens­­­ky — Comenius — a fost­ marcată de o manifestare o­­magială. Despre viața și o­­pera marelui pedagog a­ vorbit lectorul universitar Petre Pușcașu. La restaurantul București din Baia Mare se află un curs de fini­sare lucrarea artistului Traian Hrișcă în tehnica mozaic din mar­mură. Lucrarea este executată în sala, bolul si garderoba restauran­tului. SCHIMB DE LUCRU DE 6 ORE ÎN SUBTERAN LA E.M. BAIA SPRIE O HOTÂRÂRE a consiliului de miniștri pe măsura creării condițiilor necesare, durata redusă a schimbului de lucru va fi generalizată în toate exploatările miniere din județ Consiliul de Miniștri a stabilit unele măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale minerilor prin aplicarea duratei schimbului de lu­cru de 6 ore în subteran. Astfel, durata schimbu­lui de lucru în subteran la Exploatarea minieră Baia Sprie va fi de 6 ore, fără modificarea in­dicatorilor de plan, a normelor de muncă și sa­lariilor in vigoare. Durata stabilită se va socoti de la intrarea și pînă la ieșirea din mină; perimentarea care a avut loc pînă acum la Ex­a­­ceastă exploatare a demonstrat că durata redu­să a schimbului de lucru a contribuit la aplicarea cu mai multă eficiență a măsurilor pentru per­fecționarea procesului de producție, la Întărirea disciplinei în muncă, la îmbunătățirea situației forței de muncă din acest sector. Odată cu măsura amintită, Ministerul Indus­triei Miniere și Geologiei a fost autorizat ca pe măsura creării condițiilor necesare să experimen­teze și la celelalte unități miniere din cadrul Centralei minelor și metalurgiei neferoase Baia Mare durata de 6 ore pe schimb în subteran, fă­ră modificarea indicatorilor de plan aprobați. De asemenea, pînă la 31 decembrie 1970, ministerul va prezenta Consiliului de Miniștri un program privind introducerea eșalonată a experimentării duratei reduse de lucru în subteran la alte unități miniere. (Agerpres) x Pagina a 3-a Gînduri și !| fapte tinerești sub arcada­­ ! marilor ! aspirații ! Cu mai bine de două luni în urmă, publicam în ziarul nostru aspec­te de la adunarea re­prezentanților salaria­ților de la „Iza" Vișeu de Sus care, punînd în dezbatere sarcinile planului cincinal 1971 — 1975, se ocupase mai mult de analiza cauzală a gravelor ră­­mîneri in urmă ale colectivului față de sarcinile acestui an. Consemnam pe atunci, cu destulă angajamentul reținerea totului de direcție comi­de a lichida grabnic si­tuația economico-fi­­nanciară precară a în­treprinderii. Iată însă că o vizi­tă foarte recentă, la a­­ceastă unitate vișeva­­nă, ne permite să ve­dem printr-o prismă cu totul diferită de cea trecută strădaniile și rezultatele colecti­vului. Trebuie să apre­ciem, de la început, că la „sza" măsurile aplicate de comitetul de direcție, cele luate de organizația de par­tid determină acum un substanțial reviri­ment. Cum s-a dobîn­­dit această întorsătură ne relatează tov. Gheorghe Cantuca, di­rectorul întreprinderii: — Bilanțul pe opt luni a fost complet ne­gativ. Noi consideram că se datorește urmă­rilor calamităților na­turale din luna mai, fără să vedem că pe acestea s-au „grefat" deficiențe de organiza­re internă Ajutorul primit din partea or­ganelor județene și orășenești de partid, analiza temeinică condițiilor și posibili­a­tăților fiecărui punct de lucru ne-au permis să concretizăm și apoi să urmărim strict în aplicare un complex de măsuri de redresa­re. In primul rînd am intensificat colaborarea și încheierea de co­menzi suplimentare cu principalii beneficiari, pentru a asigura cu producție capacitățile­ întreprinderii. Apoi, toți membrii comitetu­lui de direcție au fost trimiși efectiv în mij­locul sectoarelor de­ficitare, cu puteri de­pline de decizie ope­rativă. S-a trecut la organizarea lucrului pe două sau trei schimburi în sectoarele lemn și extractiv, asi­­gurîndu-se condițiile materiale necesare. In cartierele Săcel, Fîntî­na am trecut la elec­trificare, la deschide­rea unor noi capacități de extracție și prelu­crare. Măsurile de mo­bilizare desfășurate pe front larg, cu gama de mijloace toată de către organizația de partid, de colectivele cu munca politică, au vizat în primul creșterea gradului rînd de disciplină tehnologică și de muncă. Iată cîte­­va din strădaniile de îmbunătățire a organi­zării producției și a muncii care ne­­ dau dreptul acum să a­­vem deplină încredere în forța și capacitatea colectivului nostru de a lichida rămînerea în urmă, de a obține un bilanț pozitiv în acti­vitatea sa pe anul în curs. De altfel, în tri­mestrul III, colectivul nostru a depășit prin­cipalii indicatori de plan, întregul spor de producție fiind efectiv dobîndit pe seama creșterii productivității muncii (105,6 la sută față de plan). In luna octombrie, rezultatele au fost de-a dreptul spectaculare: produc­ția globală, de marfă, productivitatea au în­trecut cu peste 21,0— 23,5 la sută nivelurile planificate. La cele relatate de directorul „Izei" mai adăuga că în ani 11 luni, după date estima­tive, planul global și de marfă s-a plinit întocmai, iar în de­la fondul pieții (mobilă în special), sarcinile sunt depășite cu peste 10 la sută, îmbunătă­țirea activității de pro­ducție se reflectă, evi­dent, în cea financiară. Notăm că dacă în pri­mele 5 luni la cheltu­ielile de producție pentru 1.000 lei marfă, exista o depășire gi­gant de 77 lei, după zece luni acum, s-au recuperat 27 lei la mia lei marfă. Mer­­gînd în ritmul ultime­lor două-trei luni, la „Iza" se prelimina ca la finele anului cheltuielile la 1.000 lei marfă să se cu 5 lei sub situeze limita admisă. Colectivul de aici găsește permanent în­țelegerea și ajutorul organului orășenesc de partid Vișeu de Sus. Un exemplu: în prima decadă din noiembrie, capacitățile de trans­port ale coloanei I.T.A. Borșa care acti­vează la cariera Fîn­­tîna au fost copleșite de producția realizată. Intervenția operativă a Biroului Comitetului orășenesc de Vișeu de Sus a partid dus la asigurarea mentală a unor supli­mij­loace de transport de 24 tone capacitate ca­re, în două zile, au lichidat stocajul pro­ducției carierei. Am vizitat cîteva secții ale „Izei". Peste tot atmosfera de lucru încordat, fără pierdere de timp, asigurarea materială sînt vizibile. Poate, ne gîndim că, menținînd acest ritm alert al producției, ar trebui mai mult mobi­lizat sectorul mecani­cului șef. La stația de driblură Baia Borșa, în alte secții, utilajele sînt întreținute și re­parate cu întîrziere, fapt ce afectează ho­­tărîrea colectivului, realizările sale. M TRIFOI GH. DUMITRESCU (Continuare în pag. a 2-a) Cheia succesului: REZERVELE INTERNE ȘI BUNA ORGANIZARE la întreprinderea „Iza“ din Vișeu de Sus i Urmări lum­ii native In ambianța sobră a Palatului Jena din Paris s-au încheiat re­cent lucrările sesiunii de toam­nă a Adunării Uniunii Europei Occidentale (U.E.O.), organism consultativ la care participă parlamentari din cele șase țări membre ale Pieței comune și din Marea Britanie., Pe agenda de lucru s-au aflat probleme privind relațiile Est- Vest, proiectata Conferință general-europeană asupra se­curității, precum și consecințe­le politice ale lărgirii, în per­spectivă, a Pieței comune. Dez­baterile și ordinea de zi au scos în evidență o serie de aspecte care demonstrează că realitățile majore ale vieții internaționa­le actuale se impun tot mai mult. Deși în concepția celor ca­re au instituit U.E.O. acest or­ganism era destinat să se ocu­pe de problemele militare, și-a pierdut în ultimul timp el o parte din aceste prerogative. O Notă externă semnificație particulară a avut, de pildă, examinarea în cadrul actualei sesiuni a raportului pri­vind relațiile Est-Vest, raport aprobat cu 45 de voturi, contra unul și o abținere. Majoritatea vorbitorilor s-au arătat favo­rabili ideii convocării unei conferințe pentru securitatea continentului european. Deschi­zând discuțiile asupra acestui punct, Jean de Lipkowski, se­cretar de stat al Ministerului A­­facerilor Externe al Franței, a considerat propunerea întru­nirii unei asemenea conferințe ca pe una din inițiativele demne de înfăptuit, conformitate cu ceea ce ar fi în speranțele po­poarelor. El a subliniat că asemenea conferință ar confir­o­ma principiile asupra cărora trebuie să se bazeze bunele re­lații între state: respectul in­tegrității teritoriale, egalitatea și independența statelor și nea­mestecul în treburile interne a­­le altor state. și în același sens s-a pronunțat deputatul social-democrat vest-german Siegler Schmidt, care a declarat că o conferință europeană pentru securitate tre­buie să reprezinte mai mult de­cât „un punct de plecare în di­recția unei cooperări între sta­tele din Estul și Vestul Euro­pei“. La rîndul său, ministrul de externe al Luxemburgului, Gas­ton Thorn, președintele In e­ N. BADEA (Continuare in pag. a 4-a)

Next