Pentru Socialism, aprilie 1971 (Anul 21, nr. 5341-5366)
1971-04-01 / nr. 5341
III III II î I I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN * * Anul XXI nr. 5341 Joi 1 aprilie 1971 4 pagini — 30 bani AMPLE ACȚIUNI DE FERTILIZARE A PAJIȘTILOR Sub deviza „iarbă cu mai multă pentru animale" specialiștii de la centrul pastoral din Tg. Lăpuș au întreprins în această primăvară ample acțiuni de fertilizare a pășunilor naturale Imaginile surprinse de fotoreporterul nostru Ioan Deac reprezintă doar două din multiplele secvențe ale muncii mecanizatorilor Iosif Schmit și Vasile Ungur precum și ale echipei permanente de deservire alcătuită din Viorel Ropan, Teodor Pop, Ioan Pop și Arghir Pop. Pînă acum în zona cantonului pastoral din Tirgu Lăpuș au fost fertilizate cu îngrășăminte chimice peste 500 hectare de pășune iar in următoarele zile vor beneficia de același tratament alte 500 hectare de pajiști, amplasate la Groși și pe Dobricel. Grupul școlar sanitar din Satu Mare are la Sighetu Marmației o secție care din 1963 a dat rețelei sanitare peste 400 de absolvenți. ■rmilind excelentele condiții de cazare și învățătură ce nu asigurate cele 105 de eleve (asistente medicale și surori pediatre) vom consemna un aspect dins 1 ÎNSEMNĂRI Pregătire pentru o nobila prob este tremultele care compun pregătirea profesională a acestora. Intîmplarea a făcut ca în ziua vizitei noastre să aibă loc, în sala de festivități a spitalului, ora de bilanț „Ce am învățat săptămână de într-o practică", formă eficace nu numai pentru fixarea cunoștințelor, ci și pentru interpretarea în mod creator a unor noțiuni însușite atît la orele de curs cit și la cele de practică. La o masă iau loc medicii specialiști l. Stoica, I. Ursu, Vlagamoș și șefa secției, Lucreția Turică, directoarea adjunctă a Grupului școlar sanitar din Sătu Mare. V. Tarța, elevă în anul al II-lea, surori, prezintă pe larg cazul bolnava A I impresionează plăcut cum, după un an de școală sanitară, utilizează, familiar, termeni medicali, face referiri precise la simptomele bolii, mijloacele de tratament, felul și rezultatele celor medicale, analitestarea bolnavului. O colegă, E. Stan, face completări după care medicii /. Stoica și I. Ursu cîteva noțiuni clarifică referitoare la sensibilității testarea bolnavului și cînd anume trebuie aceasta făcută. O altă elevă, M. Groza, (anul al ll-lea, prezintă un asistente) interesant referat învățămintele despre cu care s-a ales în timpul practicii. Luarea de cuvînt a celorlalți participanți a fost la fel de utilă pentru viitoarele surori și asistente. Solicităm cîteva păreri tovarășei Lucreția Titircă. — In ce mod se materializează legătură dintre Leone și practică în școala pe care o conduceți — Materializarea la care vă referiți se înfăptuiește mulțumitor și datorită sprijinului primit din partea unor medicale cum cadre sânt: G. Ster, I. Dan, Al. Pop, L. Pîrvu și alții, care se ocupă cu multă răbdare și devotament de instruirea teoretică și practică a fetelor, însăși forma la care au participat este o inițiativă pornită în anul trecut de la medicii I. Ursu și I. Stoica. Această discuție se ține cu regularitate, din două în două și are o saptămîni, deosebită eficacitate tocmai în direcția îmbinării teoriei cu practica. Niciodată elevele nu știu care vor susține referatul așa că se pregătesc toate. De fiecare dată participă la aceste bilanțuri cite 3—4 medici specialiști. — Privind formarea unei concepții sănătoase față de profesie, ce ne puteți spune: — In mod sistematic elevelor li se predau lecții de etică și deontologie medicală. Acest capitol stă în centrul preocupărilor noastre. V.OANȚĂ In pagina a 2-a publicam: INSTANTANEE ȘI INFORMAȚII UTILITARE 31 Farfurie misterioasă la Complexul turistic „Izvoarele” Ü Autobuze pe traseul Baia Mare — motelul Usturoi și Vițel cu două capete NIVELUL PRODUCTIVITĂȚII MUNCII -NOTA COMPETENȚEI ORGANIZATORICE A COMITETULUI DE DIRECȚIE i Plenara Consiliului județean Maramureș al oamenilor muncii de naționalitate maghiară Ieri a avut loc la Baia Mare plenara Consiliului județean Maramureș al oamenilor muncii de naționalitate maghiară, la care au participat, pe lângă membrii consiliului și numeroși invitați. La lucrările plenarei, a luat de asemenea parte tovarășul Mitrofan Boca, secretar al Comitetului județean de partid. In informarea prezentată de tovarășul Zoltán Szász, președintele Consiliului, s-a relevat printre altele contribuția adusă de populația de naționalitate maghiară la dezvoltarea economică și socialculturală a județului, la realizarea și depășirea planului cincinal recent încheiat. Munca și succesele comune au întărit și mai mult frăția dintre oamenii muncii români, maghiari, ucraineni și de alte naționalități. Au fost scoase în evidență condițiile optime de muncă, de învățătură și viață, de afirmare a capacităților și talentelor, care s-au creat în anii construcției socialiste pentru toți oamenii muncii, indiferent de naționalitate. In cadrul lucrărilor plenarei au luat cuvîntul tovarășii Benedek Carol, Thurman Maria, Pongrácz Ludovic, Leitner Francisc, Incze Emeric, Ágoston Zoltán, Török Ioan, Dénes Zoltán, Szigyártó Andrei, care și-au exprimat totala lor adeziune față de politica înțeleaptă a Partidului Comunist Român, de întărire continuă unității întregului popor din paatria noastră. Vorbitorii au subliniat însemnătatea deosebită a cuvântării tovarășului Nicolae Ceaușescu, rostită la recenta plenară a Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară din Republica Socialistă România. Au fost relevate preocuparea și grija partidului și statului nostru pentru bunăstarea și fericirea tuturor oamenilor muncii din România, indiferent de naționalitate. In cadrul plenarei s-au făcut propuneri privind îmbunătățirea activității Consiliului județean și au fost abordate probleme privind mobilizarea tot mai rodnică a eforturilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară în realizarea sarcinilor ce stau în fața județului în actualul cincinal. Luînd cuvîntul în încheierea discuțiilor, în numele Biroului Comitetului județean de partid, tovarășul Mitrofan Boca a apreciat aportul adus de oamenii muncii de naționalitate maghiară alături de întreaga populație a județului la propășirea materială și spirituală a patriei, a Maramureșului. Citorul a făcut recomandărilorprețioase privimd îmbunătățirea activității Consiliului județean, în vederea înfăptuirii propunerilor ce s-au făcut în cadrul plenarei, pentru intensificarea muncii politico-educative, îndrumarea atentă a activității de cultură și artă, îmbunătățirea calității învățămîntului, valorificarea critică a moștenirii culturale, organizarea unor manifestări culturale bogate în conținut în cinstea celei de-a 50-a aniversări a creării Partidului Comunist Român, in încheierea lucrărilor Plenarei, într-o atmosferă de participanții au adoptat entuziasm, textul unei telegrame adresate C.C. al P.G.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care se spune printre altele: „Transmitem conducerii partidului, dumneavoastră personal, mult , iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, expresia dragostei și a devotamentului nemărginit, atașamentul nostru profund fată de politica partidului, hotărîrea noastră de neclintit de a ne dedica întreaga noastră ,munca, priceperea și energia înfăptuirii mărețelor sarcini puse în fața întregului popor de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. Uniți prin muncă, aspirații și idealuri comune în marea familie a României socialiste, călăuziți de Partidul Comunist Român, ne angajăm să ne unim și mai mult eforturile noastre — alăturate rerorialii oameni ai muncii de pa aceste meleaguri — cu ale întregului popor, pentru a asigura prosperitatea și înflorirea Republicii Socialiste România". CONVORBIRILE RECAPITULATIVE ÎN ÎNVATÂMÎNTUL DE PARTID lefișit de sătptămînă. Ne găsim la comitetul comunal de partid Sălsig, Ștefan Luca secretarul comitetului, era deosebit de ocupat cu soluționarea treburii diferitelor Participare la ședința de lucru a consiliului intercooperatist. Dar nu pînă la capăt. La ora 13 era așteptat de cursanții de la cercul de studiere a Statutului P.C.R. In acel moment al zilei s-a stabilit desfășurarea primei convorbiri recapitulative din cadrul acelora care marchează încheierea actualului an școlar în învățămîntul de partid. Și, în calitate de propagandist, prezența tovarășului Ștefan Luca la acest eveniment era mai mult decit necesară ... ... In sală erau prezenți aproape toți cursanții. Tema pusă în dezbatere se cunoștea din timp. Totuși, o reamintire a problemelor studiate s-a dovedit binevenită. Discuțiile ce au avut loc au insistat asupra problemelor de principiu cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru a C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, ca și în alte documente de partid și de stat cu privire la îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii. Vasile Chiriță, arătînd semnificația social-politică a măsurilor adoptate în acest domeniu important al economiei, a subliniat modalitățile în care e bine să se acționeze pe plan practic în cadrul cooperativei agricole, mai cu seamă în direcția îmbunătățirii modului de retribuire a muncii în zootehnie pentru asigurarea stabilității oamenilor aici. Simion Zale, un alt cursant, făcînd legătura între cele studiate și activitatea practică, s-a referit la necesitatea creșterii cointeresării ma- HmMMMlteriale, printr-o rezultație mai stimulatorie a cooperatorilor total de la secuturi, de împresector deosebit de rentabil și cu posibilități largi de dezvoltare. ■BBBM Acesta e unul din sectoarele cu care C.A.P. Sălsig, împreună cu C.A.P. Ulmeni și Fărcașa, a aderat la Asociația intercooperatistă de împletituri, recent înființată aici și care va asigura o mai bună integrare a forței de muncă intr-o activitate permanentă. PAI FI (Continuare în pag. a 2-a) ..astflfe: CONȚINUT BOGAT DE IDEI, UN GRAD ÎNALT DE EFICIENȚĂ lACT CAUTATEAI • • * * * *»• •* * * **•+* **« INTERNAȚIONALA! • Lucrările Congresului P.C.U.S. S • Helsinki: Festivități consacrate aniversării Asociației Finlanda-România • Cuvîntarea președintelui Boumediene • Președintele cheamă poporul Allende chilianța vigilentă • Orientul Apropiat CHIRIAȘUL STRICĂ, DAR GAZDA? Pentru confortul minerilor din Baia Borșa statul nostru a pus la dispoziție acestora peste 700 de apartamente noi. Numai în perioada 1966-70, fondul de locuințe la Baia Borșa a crescut cu 480 apartamente. Localitatea, dintr-un mic saturet de munte, a fost transformata într-o așezare modernă, cu șiruri lungi de blocuri și construcții social-culturale, rețele de canal, electricitate apă, și căldură. Faptul că aici, de la început nu a existat o întreprindere specializată, sarcina de întreținere și gospodărire fondului de locuințe au revenit exploatării miniere. O vreme, dar nu mult, după darea în folosință a noilor blocuri, exploatarea minieră nu avea prea mari bătăi de cap cu ele. Lucrurile s-au complicat însă de îndată ce unele instalații au început să se deterioreze, datorită, pe de o parte, lucrărilor de construcții efectuate de mîntuială, și proastei întrețineri din partea unor locatari, pe de alta. Astăzi, serviciul administrativ al exploatării are de rezolvat zeci de sesizări și reclamații, referitoare la instalația de apă și căldură etc. Cele mai multe dintre acestea sînt depuse de locatarii nou veniți și care intrînd în apartamente află ușile fără clanțe, instalațiile sanitare deteriorate etc., etc. — Cine ar fi în măsură să le repare pe acestea, pentru ca noul locatar să găsească apartamentul în bună regulă, îl întrebăm pe Alexandru Peterfi,, șeful serviciului administrativ? ,— Practic, sarcina ne-ar reveni nouă. Bunăoară, după plecarea fiecărui locatar, serviciul nostru , întocmește o listă a stricăciunilor. După încasarea contravalorii din partea celor în cauză normal ar fi ca deteriorările să fie remediate. Lucrul acesta se face însă foarte rar, din lipsa pieselor pentru care nu avem nici o repartiție. De asemenea ne lipsesc instalatori și alți meseriași care să execute astfel de lucrări. Cerem și părerea tovarășului ing. Nicolae Urdar, șeful exploatării miniere. Situația fondului de locuințe este la noi o problemă mult discutată. De fiecare dată ajungem, însă, la aceeași concluzie, Fondul de locuințe să fie administrat de o întreprindere specializată. Practic, este peste puterile noastre să ne îngrijim cu competență de 1.000 de apartamente, cînd zilnic sîntem antrenați în atîtea sarcini de producție. Există apoi și o altă neclaritate. Raporturile dintre unitate și noii locatari nu sînt clarificate. De aici ?’ T. MIHAI (Continuare in pag. a 2-a) Cum este gospodărit fondul de locuințe la Baia Borșa Instantaneu realizat la Uzina centrală de preparare a minereurilor din Baia Mare.