Pentru Socialism, aprilie 1971 (Anul 21, nr. 5341-5366)

1971-04-01 / nr. 5341

III I­I­I I­I î I I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN * * Anul XXI nr. 5341 Joi 1 aprilie 1971 4 pagini — 30 bani AMPLE ACȚIUNI DE FERTILIZARE A PAJIȘTILOR Sub deviza­ „iarbă cu­ mai multă pentru animale" specialiștii de la centrul pastoral din Tg. Lăpuș au întreprins în această primăvară ample acțiuni de fertilizare a pășunilor naturale Imaginile surprinse de fotoreporterul nostru Ioan Deac reprezintă doar două din multi­plele secvențe ale muncii mecanizatorilor Iosif Schmit­ și Vasile Un­gur precum și ale echipei permanente de deservire alcătuită din Vio­rel Ropan, Teodor Pop, Ioan Pop și Arghir Pop. Pînă acum în zona cantonului pastoral din Tirgu Lăpuș au fost fertilizate cu îngrășăminte chimice peste 500 hectare de pășune iar in următoarele zile vor beneficia de același tratament alte 500 hec­tare de pajiști, amplasate la Groși și pe Dobricel. Grupul școlar sa­­nitar din Satu Mare are la Sighetu Mar­­m­ației o secție care din 1963 a dat re­țelei sanitare peste 400 de absolvenți. ■­rm­ilind excelentele condiții de cazare și­ învățătură ce nu asigurate cele 105 de eleve (asistente me­dicale și­ surori pe­diatre) vom con­semna un aspect dins 1 ÎNSEMNĂRI Pregătire pentru o nobila prob este tre­multele care compun pregătirea profesională a aces­tora. Intîmplarea a fă­cut ca în ziua vizi­­­tei noastre să aibă loc, în sala de festi­vități a spitalului, ora de bilanț „Ce am învățat săptămână de într-o prac­tică", formă eficace nu numai pentru fi­xarea cunoștințelor, ci și pentru interpre­tarea în mod crea­tor a unor­­ noțiuni însușite atît la orele de curs cit și la cele de practică. La o masă iau loc medicii specialiști l. Stoica, I. Ursu, V­­lagamoș și șefa sec­ției, Lucreția Turică, directoarea adjunctă a Grupului școlar sanitar din Sătu Mare. V. Tar­ța, elevă în anul al II-lea, su­rori, prezintă pe larg cazul bolnava A I impresionează plăcut cum, după un an de școală sanita­ră, utilizează, fami­­liar, termeni medi­cali, face referiri precise la simptome­le bolii, mijloacele de tratament, felul și rezultatele celor medicale, anali­tes­tarea bolnavului. O colegă, E. Stan, face completări după ca­re medicii /. Stoica și I. Ursu cîteva noțiuni clarifică refe­ritoare la sensibilității testarea bolna­vului și cînd anume trebuie aceasta făcu­tă.­­ O altă elevă, M. Groza, (anul al ll-lea, prezintă un asistente) intere­sant referat învățămintele despre cu care s-a ales în tim­pul practicii. Luarea de cuvînt a­­ celorlalți partici­panți a fost la fel de utilă pentru vii­toarele surori și a­­sistente. Solicităm cîteva păreri tovarășei Lu­­creția Titircă. — In ce mod se materializează legă­tură dintre Leone și practică în școala pe care o conduceți — Materializarea la care vă refer­iți se înfăptuiește mul­țumitor și datorită sprijinului primit din partea unor medicale cum cadre sânt: G. Ster, I. Dan, Al. Pop, L. Pîrvu și al­ții, care se ocupă cu multă răbdare și de­votament de instru­irea teoretică și practică a fetelor, însăși forma la ca­re au­ participat este o inițiativă pornită în anul trecut de la medicii I. Ursu și I. Stoica. Această­­ dis­cuție se ține cu re­gularitate, din două în două și are o saptămîni, deosebită eficacitate tocmai în direcția îmbinării te­oriei cu practica. Niciodată elevele nu știu care vor susține referatul așa că se pregătesc toate. De fiecare dată partici­pă la aceste bilan­țuri cite 3—4 me­dici specialiști. — Privind forma­rea unei concepții sănătoase față de profesie, ce ne pu­teți spune: — In mod siste­matic elevelor li se predau lecții de eti­că și deontologie me­dicală. Acest capitol stă în centrul preo­cupărilor noastre. V.­OANȚĂ In pagina a 2-a publicam: INSTANTANEE ȘI INFORMAȚII UTILITARE 31 Farfurie misterioasă la Complexul turistic „Izvoarele” Ü Autobuze pe traseul Baia Mare — motelul Usturoi ș­i Vițel cu două capete NIVELUL PRODUCTIVITĂȚII MUNCII -NOTA COMPETENȚEI ORGANIZATO­RICE A COMITETULUI DE DIRECȚIE i Plenara Consiliului județean Maramureș al oamenilor muncii de naționalitate maghiară Ieri a avut loc la Baia Mare plenara Consiliului județean Ma­ramureș al oamenilor muncii de naționalitate maghiară, la care au­ participat, pe lângă membrii consiliului și numeroși invitați. La lucrările plenarei, a luat de asemenea parte tovarășul Mitrofan Boca, secretar al Comitetului ju­dețean de partid. In informarea prezentată de to­varășul Zoltán Szász, președintele Consiliului, s-a relevat printre al­tele contribuția adusă de popu­lația de naționalitate maghiară la dezvoltarea economică și social­­culturală a județului, la realiza­rea și depășirea planului cincinal recent încheiat. Munca și succe­sele comune au întărit și mai mult frăția dintre oamenii muncii români, maghiari, ucraineni și de alte naționalități. Au fost scoase în evidență condițiile optime de muncă, de învățătură și viață, de afirmare a capacităților și talen­telor, care s-au creat în anii con­strucției socialiste pentru toți oa­menii muncii, indiferent de națio­nalitate. In cadrul lucrărilor plenarei au luat cuvîntul tovarășii Benedek Carol, Thurman Maria, Pongrácz Ludovic, Leitner Francisc, Incze Emeric, Ágoston Zoltán, Török Ioan, Dénes Zoltán, Szigyártó Andrei, care și-au exprimat to­tala lor adeziune față de politica înțeleaptă a Partidului Comunist Român, de întărire continuă unității întregului popor din pa­a­tria noastră. Vorbitorii au subli­niat însemnătatea deosebită a cu­vântării tovarășului Nicolae Ceaușescu, rostită la recenta ple­nară a Consiliului oamenilor mun­cii de naționalitate maghiară din Republica Socialistă România. Au fost relevate preocuparea și grija partidului și statului nostru pentru bunăstarea și fe­ricirea tuturor oamenilor muncii din România, indiferent de națio­nalitate. In cadrul plenarei s-au făcut propuneri privind îmbunătă­țirea activității Consiliului­ jude­țean și au fost abordate probleme privind mobilizarea tot mai rod­nică a eforturilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară în reali­zarea sarcinilor ce stau în fața județului în actualul cincinal. Luînd cuvîntul în încheierea dis­cuțiilor, în numele Biroului Co­mitetului județean de partid, tova­rășul Mitrofan Boca a apreciat aportul adus de oamenii muncii de naționalitate maghiară alături de întreaga populație a județului la propășirea materială și spirituală a patriei, a Maramureșului. Citorul a făcut recomandări­lor­pre­țioase privimd îmbunătățirea acti­vității Con­siliului județean, în vederea înfăptuirii propunerilor ce s-au făcut în cadrul plenarei, pen­tru intensificarea muncii poli­tico-educative, îndrumarea aten­tă a activității de cultură și ar­tă, îmbunătățirea calității­­ învă­­țămîntului, valorificarea critică a moștenirii culturale, organi­zarea unor manifestări culturale bogate în conținut în cinstea celei de-a 50-a aniversări a creării Partidului Comunist Român, in încheierea lucrărilor Plenarei, într-o atmosferă de participanții au adoptat entuziasm, textul unei telegrame adresate C.C. al P.G.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care se spune prin­tre altele: „Transmitem conducerii partidu­lui, dumneavoastră perso­nal, mult , iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, expresia­ dragostei și a devotamentului nemărginit, ata­șamentul nostru profund fată de politica partidului, hotărîrea noas­tră de neclintit de a ne dedica întreaga noastră ,munca, pricepe­rea și energia înfăptuirii mărețelor sarcini puse în fața întregului po­por de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. Uniți prin muncă, aspirații și idealuri comune în marea familie a României socialiste, călăuziți de Partidul Comunist Român, ne angajăm să ne unim și mai mult eforturile noastre — alăturate re­­rorialii oameni ai muncii de pa aceste meleaguri — cu ale între­gului popor, pentru a asigura prosperitatea și înflorirea Republi­cii Socialiste România". CONVORBIRILE RECAPITULATIVE ÎN ÎNVATÂMÎNTUL DE PARTID lefi­șit de sătp­­tămînă. Ne gă­sim la comi­tetul comunal de partid Săl­­sig, Ștefan Luca secretarul comi­tetului, era deo­sebit de ocupat cu soluționa­rea treburii diferitelor Parti­­cipare la ședin­­ța de lucru a consiliului intercooperatist. Dar nu pînă la capăt. La ora 13 era așteptat de cursanții de la cercul de studiere a Statu­tului P.C.R. In acel moment al zilei s-a­­ stabilit desfășura­rea primei convorbiri recapi­tulative din cadrul acelora care marchează încheierea ac­tualului an­ școlar în învăță­­mîntul de partid. Și, în cali­tate de propagandist, prezența tovarășului Ștefan Luca la a­­cest eveniment era mai mult decit necesară ... ... In sală erau prezenți a­­proape toți cursanții. Tema pusă în dezbatere se cunoștea din timp. Totuși, o reamintire a problemelor studiate s-a do­vedit binevenită. Discuțiile ce au avut loc au insistat asupra problemelor de principiu cu­prinse în expunerea tovară­șului Nicolae Ceaușescu la șe­dința de lucru a C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, ca și în alte documente de partid și de stat cu privire la îmbu­nătățirea organizării, planifi­cării­ și conducerii agriculturii. Vasile­ Chiriță, arătînd semni­ficația social-politică a măsuri­lor adoptate în acest domeniu important al economiei, a sub­liniat modalitățile în care e bine să se acționeze pe plan practic în cadrul cooperati­vei agricole, mai cu seamă în direcția îmbunătățirii modu­lui de retribuire a muncii în zootehnie pentru asigurarea stabilității oamenilor aici. Si­­mion Zale, un alt cursant, fă­­cînd legătura între cele studi­ate și activitatea practică, s-a referit la necesitatea­ creșterii cointeresării ma- HmMMMl­teriale, prin­­t­r-o rezultație mai stimulato­­rie a cooperato­rilor total de la sec­u­turi, de împre­sector deosebit de ren­tabil și cu po­sibilități largi de dezvoltare. ■BBBM Acesta­­ e unul din sectoarele cu care C.A.P. Sălsig, împreu­nă cu C.A.P. Ulmeni și Făr­­cașa, a aderat la Asociația intercooperatistă de împleti­turi, recent înființată aici și ca­re va asigura o mai bună in­tegrare a forței de muncă in­tr-o activitate permanent­ă. PAI FI (Continuare în pag. a 2-a) .­.astflfe: CONȚINUT BOGAT DE IDEI, UN GRAD ÎNALT DE EFICIENȚĂ lACT CAUTATEAI • • * * * *»• •* * *­ *­*­•­+* **« INTERNAȚIONALA! • Lucrările Congresului P.C.U.S. S • Helsinki: Festivități con­sacrate aniversării Aso­ciației Finlanda-România • Cuvîntarea președintelui Boumediene • Președintele cheamă poporul Allende chilian­ța vigilentă • Orientul Apropiat CHIRIAȘUL STRICĂ, DAR GAZDA? Pentru confortul mi­nerilor din Baia Borșa statul nostru a pus la dispoziție acestora pes­te 700 de apartamen­te noi. Numai în pe­rioada 1966-70, fondul de locuințe la Baia Borșa a crescut cu 480 apartamente. Localita­tea, dintr-un mic satu­ret de munte, a fost transformata într-o așe­zare modernă, cu șiruri lungi de blocuri și construcții social-cul­­turale, rețele de canal, electricitate apă, și căldură. Faptul că ai­ci, de la început nu a existat o întreprindere speciali­zată, sarcina de întreți­nere și gospodărire fondului de locuințe a­u revenit exploatării mi­niere. O vreme, dar nu mult, după darea în fo­losință a noilor blocuri, exploatarea minieră nu avea prea mari bătăi de cap cu ele. Lucruri­le s-au complicat însă de îndată ce unele in­stalații au început să se deterioreze, datorită, pe de o parte, lucrări­lor de­ construcții efec­tuate de mîntuială, și proastei întrețineri din partea unor locatari, pe de alta. Astăzi, servi­ciul administrativ al exploatării are de re­zolvat zeci de sesizări și reclamații, referitoare la instalația de apă și căldură etc. Cele mai multe dintre acestea sînt depuse de locatarii nou veniți și care in­­trînd în apartamente află ușile fără clanțe, instalațiile sanitare de­teriorate etc., etc. — Cine ar fi în mă­sură să le repare pe acestea, pentru ca noul locatar să găsească a­­partamentul în bună re­gulă, îl întrebăm pe Alexandru Peterfi,, șe­ful serviciului adminis­trativ? ,— Practic, sarcina ne-ar reveni nouă. Bu­năoară, după plecarea fiecărui locatar, servi­ciul nostru , întocmește o listă a stricăciunilor. După încasarea contra­valorii din partea celor în cauză normal ar fi ca deteriorările să fie remediate. Lucrul aces­ta se face însă foarte rar, din lipsa pieselor pentru care nu avem nici o repartiție. De asemenea ne lipsesc in­stalatori și alți mese­riași care să execute astfel de lucrări. Cerem și părerea to­varășului ing. Nicolae Urdar, șeful exploatării miniere.­­­ Situația fondului de locuințe este la noi o problemă mult discu­tată. De fiecare dată ajungem, însă, la ace­eași concluzie, Fondul de locuințe să fie ad­ministrat de o întreprin­dere specializată. Prac­tic, este peste puterile noastre să ne îngrijim cu competență de­ 1.000 de apartamente, cînd zilnic sîntem antrenați în atîtea sarcini de producție. Există apoi și o altă neclaritate. Ra­porturile dintre unitate și noii locatari nu sînt clarificate. De aici ?’ T. MIHAI (Continuare in pag. a 2-a) Cum este gospodărit fondul de locuințe la Baia Borșa Instantaneu realizat la Uzina centrală de preparare a minereurilor din Baia Mare.

Next