Pentru Socialism, mai 1973 (Anul 23, nr. 5987-6013)

1973-05-01 / nr. 5987

PROMTARI DJN TOATE ȚJIRIâB, WNIȚI-VA f ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN TRĂIASCĂ CENTRALĂ UNIVERSITARA f 1­ 1tlaI, ZIUA SOLIDARITAȚII INTERNA­ȚION­ALE A CELOR CE MUNCESC l Anul XXIII nr. 5987 Marti 1 Mai 1973 4 pagini— 30 bani IN PAG. A 2-A. La concursul „Cîntare patriei" CORUL DIN ARDUSAT A OBȚINUT UN NOU SUCCES DE PRESTIGIU Astăzi (marți), în ju­rul orei 10.00, posturi­le noastre de Radio și Televiziune vor tran­smite direct de la Sta­dionul Republicii din Capitală adunarea popu­lară organizată cu pri­lejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, ziua solida­rității internaționale a celor ce muncesc. ELINI hărniciei Ne fascinează frumusețile insolite, miraculoasele meta­morfoze ale primăverii. Ne fascinează și ne îmbărbătează. Primăvara ne strecoară in ini­mi, ca o sevă pură, tonifiantul sentiment al autodepășirii, cul­tul muncii și hărniciei neosto­ite. Primăvara e o mare pildă prin forța ei zămislitoare. Mereu înfrățit cu natura, o­­mul se întrece pe el însuși in a făuri mărețele zidiri ale ce­tății. Socialismul oferă cel mai febril cîmp de afirmare ple­nară a talentelor, aptitudini­lor, a energiilor creatoare ale oamenilor muncii. „Cimpul muncii" e singurul loc unde vocațiile înfloresc și rodesc cu adevărat. Niciodată ca in acești ani de transpu­nere lucidă în viață a hotă­­rîrilor Congresului al X-lea, ale Conferinței Naționale, ale plenarelor C.C., al P.C.R. — na­țiunea noastră n-a înflorit și rodit mai cu belșug spre mă­rirea țării și slavă acestui pă­­mînt de vis și dor, de mărețe și semnificative împliniri și iz­­­­bînzi socialiste, a acestui pă­­mînt strămoșesc reînnoit, care­ se cheamă atît de frumos — România. Intîi Mai e sărbătoarea muncii. E ziua solidarității și înfrățirii celor ce muncesc de pretutindeni. Intîi Mai, ca zi de slăvire a muncii, c­a un moment de bi­lanț. Și, ca legitimă mîndrie, colectivele maramureșene au înscris, in cinstea acestei zile, succese de prestigiu. Locurile II și I obținute de Organizația județeană de partid și Consi­liul popular județean în între­cerea pe țară sînt o mărturie grăitoare. Bilanțul de 1 Mai constituie, totodată, o bază de lansare spre noi solidă iz­­bînzi în muncă. Sărbătoarea muncii are loc, în acest an hotărîtor îndeplinirea cincinalului pentru îna­inte de ter­men, în condițiile unor adinci mutații în perfec­ționarea activității economi­­co-sociale. Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie, ca și­ măsurile ulteri­oare se răsfrîng pozitiv asu­pra eficienței și rodniciei mujicii noastre. Munca a fost ridicată la noi la rangul de datorie mentală, de onoare. Ne funda­sínt vis in memorie cuvintele ros­tite de tovarășul Ceaușescu : „Principiul Nicolae socia­list spune că nimeni nu poate trăi fără muncă. Socialiștii și comuniștii mai vechi aveau lozinca : „NICI MUNCĂ FĂRĂ PÎINE, NICI PÎINE FĂRĂ MUNCĂ!" Acest criteriu tre­buie să-l introducem în viață" fiindcă el este „esențial pen­tru progresul social, pentru construirea socialismului și comunismului". înflorirea națiunii, creșterea nivelului de trai depind de fructificarea capacității crea­­toare, a energiei, inteligenței, de dăruirea fiecăruia în mun­că. Mai puține vorbe și mai multe fapte de muncă 1. Auto­­mulțumirea, chiulul, neglijen­ța, birocrația sînt tare intole­rabile intr-un climat de muncă entuziast, sănătos. Pe fruntea țării strălucește, mai puternic ca oricînd, cunu­na de lauri a muncii. E o dia­demă care a schimbat numele românilor intr-un renume de popor neîntrecut în hărnicie, constructor entuziast al so­cietății socialiste dezvoltate, care își multilateral croiește, sub conducerea comuniștilor, un destin liber și suveran, po­trivit voinței sale, cu deplin și reciproc respect pentru su­veranitatea tuturor celorlalte națiuni ale lumii. V. GAFTONE BIBLIOTECA I Prin profesie, mine­rul nu este numai har­nic. Și asta nu numai că la orele lui de lu­cru nu fuge niciodată la cafeneaua din colț la cinci minute de ta­clare. Hărnicia singură Încă nu i-ar fi de a­­juns într-o meserie a curajului dacă n-ar ve­ni și Înțelepciunea cu­noașterii. Ziua lui de lucru este întotdeauna densă, cu implicații a­­dînci de ordin sufle­tesc. Gestul său de cu­legător de comori sub­terane se însoțește de Cunoașterea oamenilor în primul rînd. Aici fiecare depinde de fie­care. Numai hărnicia n-ar fi de ajuns. Ini­ma are nevoie de sen­timentul cunoașterii ce­lui de lingă tine, a­­dînc, nestrămutat, ne­șovăielnic. Intr-un abataj de la Baia Sprie, părăsit o vreme de zgomotul per­foratoarelor, peste ma­șina de încărcat se surpase o mare canti­tate de minereu. Reve­nit cu oamenii săi pen­tru a relua lucrul, teh­nicianul Ioan Terșin­schi a constatat cu ne­plăcere imposibilitatea practicării vreunei ma­nevre pentru degajarea mecanismului, a cărui valoare se ridica la frumuși ca sumă­­ de 120.000 lei. Din cerul întunecos al abatajului hăuri amenințătoare se căscau deasupra privi­rii. Oamenii s-au mu­tat în altă parte a mi­nei. Singura soluție pă­rea a fi săparea unei galerii de ocolire. Teh­nicianul însă, nu era mulțumit de această perspectivă. Ce fel de recuperare ar fi aceas­ta dacă s-ar face prin alte cheltuielii. Și-a mărturisit intenția de a încerca salvarea mași­nii direct din panou. Maistrul principal Iosif Costin, lăcătușii de în­treținere Gheorghe Cu­­ceric și Nicolae Os­­valt li bănuiau inten­­țile și i-au propus să-l accepte ca și colabora­tori. „Am acceptat co­laborarea lor pentru că știam că sunt oameni disciplinați, pricepuți, cu adevărat curajoși și care știu pînă unde poa­te merge îndrăzneala și unde începe riscul inu­til. Ei nu sînt nici cas­cadori, nici fanatici ob­sedați de complexe". Oamenii lucrau cu ră­suflarea întretăiată. La un moment dat se pă­rea că va fi nevoie să demonteze piesă cu piesă mașina. Li s-ar fi părut interminabilă această tentativă. N-a fost nevoie însă. .A biruit cunoașterea. Ma­șina a fost salvată. Tehnicianul Terșan­­schi ne vorbește rar­ cu sublinieri: „De-atîta vreme de clnd lucrez aici cunosc bine acest colectiv. E suficient să mă uit la om și el știe ce vreau, iar eu știu ce-ar vrea să spună și­­ îndemn. Pentru că II se face dreptate. Nu­mai făcînd dreptate poți cîștiga încrederea. Aprovizionarea o fac. echitabil. Și oamenii, prin muncă, și-au cîș­­igat încrederea și au cîștigat și bani. Nu-i părtinesc. la întrebarea Răspundem omului precis, d­ar­ închipui­­ți-vă cum m-ar privi oamenii aceștia, care vin de la zeci de kilo- Gh. SUSA (Continuare in pag. a 2-a) SEMIMt Mill L CllMIUSÎfKII I • . ** ü Valoarea etică de bază a societății noastre B „Pomul se s * cunoaște după poame, iar omul după fapte” ■ Făurar de ca­­­­ractere 8S Izvorul satisfacțiilor o Modalitate de perfecționare j și mijloc de înfrățire B „Nici muncă fără pîine, nici pîine­­ fără muncă” 1 Am cutreierat zilele acestea premergă­toare sărbătorii muncii mai multe unități ale județului. Am stat de vorbă cu autori ai faptelor de vrednicie. Și-am dedus din­colo de cuvintele lor simple, firești, dărui­re și pasiune, perseverență și competență, eroism cotidian și spirit de sacrificiu, dem­nitate și maturitate politică. Și le-am nu­mit caracteristici ale muncii de zi cu zi în­chinate înfloririi patriei. Le-am numit ca­lități care înfrumusețează și înnobilează e­­i­fortul creator al fiecărui colectiv și organi­­­­zație de partid, al fiecărui comunist și om­­ al muncii mîndru și răspunzător față de­­ înaltul titlu de cetățean al unei țări care­­ își făurește liberă și independentă drumul­­ către viitor. I In pagina a IlI-a reportajul: „MUNCA înfrumusețează OMUL”. j PREZENȚI LA SĂRBĂTOARE CU­­ CELE MAI FRUMOASE REALIZĂRI ( Intr-o lună cît în 44 de zile Fiecare colectiv raportează la acest Intîi de Mai cele mai frumoase succese în munca sa. Dintre toate unitățile miniere maramureșene, cel mai deose­bit rezultat este de partea minerilor de la Săsar. In cursul lunii aprilie, colectivul de aici a dat atîta metal de bază în concentrate încît a „acoperit" sarcina lunară de plan și încă pentru 14 zile de muncă. To­varășul Alexandru Otavă, se­cretarul comitetului de partid, ne-a definit astfel succesul re­purtat : „La fiecare loc de muncă, activitatea susținută pentru folosirea deplină a ce­lor­­ 6 ore de lucru și neslăbită atenție pentru calitatea pro­ducției". Se cuvine să reamintim că pînă azi, minerii Săsarului au dobîndit fin avans față de planul cincinal de 122 de zile. Succesul mecanizatorilor Zi de zi mecanizatorii de la S.M.A. Coroieni obțin noi suc­cese în întrecerea socialistă. Obiectivul principal este de­servirea operativă a unități­lor agricole, ridicarea întregii activități la un grad cu­ mai înalt de eficiență economică. La o recentă analiză econo­­mico-financiară, așa cum ne-a informat tovarășul Gavril Gre­­blea, contabilul șef al uni­tății, a rezultat că planul de venituri, al stațiunii a fost realizat în proporție de 169 la sută. Informa­ția nu ar fi completă dacă nu am evidenția că în ace­lași timp cheltuielile aferente, au fost diminuate cu 39,5 la sută. Acest succes de seamă își găsește explicația în­ buna îngrijire și exploatare a mași­nilor, în economii la consumul de carburanți și piese de schimb. Apare ca deosebit de sem­nificativ faptul că nici o sec­ție nu a rămas sub plan. Frun­tașă este secția din Coroieni, condusă de Ioan Stanciu, care raportează depășirea planului de venituri cu 130 la sută, efectuând în același timp doar 45,9 la sută din cheltuie­lile aferente admise. „A-3”, însemnul celor mai buni Secția a 3-a Tg. Lăpuș ,a­utobazei din Baia Mare de­ține un loc de frunte în între­­area oamenilor muncii din transporturile auto județene. Colectivul nostru, ne spune to­varășul Ioan Georgescu, șeful secției, înscrie pe graficul său de 1 Mai, peste 800.000 lei be­neficii și coeficienți de utili­zare a mijloacelor auto din do­tare, cu 5 la sută mai mari de­cât cei planificați. Completăm cele de mai sus, subliniind că în efortul colectiv, contribuția deosebită o au în­ special con­ducătorii auto Ioan Moldovan, Ștefan Székely, Ioan Pop, A­­lexandru Latiș, Gavril Cotuț. Trebuie de asemenea reținut exemplul lucrătorilor de­ între­ținere Augustin Vlașin și Gri­­gore Buda, mecanic de cate­gorie specială, din­­ mîinile că­rora ies numai lucrări de cea mai bună calitate". O vie activitate pe ogoare In întimpinarea zilei de 1 Mai — ne scrie corespondentul nostru Al. Bălănescu, cetățenii din satul Lăschia sînt antre­nați într-o largă acțiune de masă pe ogoare. Pe prim plan se înscriu însămînțările de primăvară, acestea aflîndu-se de-acum intr-un stadiu avan­sat. Mecanizatorii Ștefan Co­pil, Ioan Bărbos, și Ion Roman contribuie din plin la realiza­rea unor lucrări de bună cali­tate. Concomitent, membrii bri­găzii pomicole, in frunte cu Ion Pașca, Gavril Roman Gheorghe Pop au efectuat lu­ci­crările de întreținere în live­zile tinere și cele pe rod, pre­cum și în parcul de comestibili de pe platoul castani din „Vîrful viei". Producție suplimentară Succesele deosebite obținute în întrecerea socialistă de co­lectivul E.M. Băiuț, rod al e­­forturilor conjugate ale mine­rilor și preparatorilor în lupta pentru îndeplinirea cincinalu­lui în patru ani și jumătate, se materializează în sporuri de producție­ importante Planul pe patru luni, atît la minereu extras ci­ și la cel prelucrat, a fost îndeplinit înainte de ter­men, obținîndu-se suplimentar o producție de metale egală cu volumul celei pentru a cărei realizare o brigadă formată din 23 de muncitori ar trebui să lu­creze în subteran timp de a­­proape 100 de zile. întregul spor de producție a fost reali­zat pe seama creșterii produc­tivității muncii, indice la care sarcina de plan a fost depă­șită cu 1,15 tone/salariat. Mi­neri ca Nicolae Mîț III, Arte­­­nie Tulici, Irimie Fazekas, A­­lexandru Fekete, Partin Per­haița, Vasile Sidău III și alții, prin rezultatele obținute in producție — depășiri ale nor­melor de plan cu cite 5-31 la sută — sînt numai cîțiva din­tre cei cu contribuții deosebite la succesul care a făcut posi­bilă îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe ansamblul exploatării. Pentru protejarea fondului funciar de curînd s-a încheiat lucrare cu un efect economic , de o majoră importantă. Este vorba de oprirea eroziunii so­­lului pe terenuri de pantă. In acest scop, din inițiativa și sub îndrumarea directă a I.E.S.I.E.P. și O.C.O.T. Mara­mureș, pe travene s-au plantat 500.000 arbuști (salcîm, amorfa și sălcioară). Cu această oca­zie s-a împădurit 55 ha teren neproductiv care peste 1.100 ha teren protejează agricol. Un sprijin substanțial au acor­dat în această acțiune consi­liile populare din Băița de sub Codru, Băsești și Groși, pre­cum și cooperativele agricole Odești, Streamț, Corni, Bicaz, Oarța de Jos, prin mobilizarea cetățenilor la munci patriotice de interes obștesc.­­Ne infor­mează inginerul Al. Brassa(). Echivalent­­ cu două trenuri Complexul feroviar Baia­­ Mare se bucură de o deose­­­­bită apreciere între colectivele­­ similare de pe cuprinsul re­­­­gionalei C.F.R. Cluj, in primul ■ rînd pe seama realizărilor în­­ îndeplinirea planului de tran­ ■­sport. La acest 1 Mai, colectivele­­ Complexului raportează că la­­ expedierea trenurilor încărcate i­au deja peste plan aproape­­ 4.000 tone mărfuri, echiva­­­j lentul a două trenuri remor­­­­cate de locomotive Diesel. Re­­­­partizarea judicioasă a vagoa­­­­nelor după structura mărfuri­­­­lor, le-a permis să îmbunată­­­­țească cu 0,8 la sută sarcina­­ statică, iar urmărirea mai a­­n­tentă a încărcărilor și descăr­­­­cărilor a dus la reducerea­­ timpilor afectați acestor ope­­­­rații de bază cu 0,4 la sută.­­ Și, o noutate, s-a introdus­­ sistemul de vehiculare a măr­­­­furilor prin transcontainere.­­ Filatura băimăreană, S.C.V.A.­­ și alte unități cu plan de tran­­­­sport beneficiază de avantajele­­ transcontainerelor. Unitatea S specializată din cadrul com­­­­­plexului a fost dotată cu auto­­­ camioane — platformă specia­le. Este un sistem foarte eco­nomic, rapid și sigur.­­De la Ioan Pop, impiegat de mișcare, Baia Mare). Instantaneu realizat la Uzina de utilaj minier și reparații Baia Mare — foc de fertilă confluență a gin­­dirii cu tehnica modernă. IIII siIIIIII I

Next