Pentru Socialism, mai 1973 (Anul 23, nr. 5987-6013)
1973-05-01 / nr. 5987
PROMTARI DJN TOATE ȚJIRIâB, WNIȚI-VA f ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN TRĂIASCĂ CENTRALĂ UNIVERSITARA f 1 1tlaI, ZIUA SOLIDARITAȚII INTERNAȚIONALE A CELOR CE MUNCESC l Anul XXIII nr. 5987 Marti 1 Mai 1973 4 pagini— 30 bani IN PAG. A 2-A. La concursul „Cîntare patriei" CORUL DIN ARDUSAT A OBȚINUT UN NOU SUCCES DE PRESTIGIU Astăzi (marți), în jurul orei 10.00, posturile noastre de Radio și Televiziune vor transmite direct de la Stadionul Republicii din Capitală adunarea populară organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc. ELINI hărniciei Ne fascinează frumusețile insolite, miraculoasele metamorfoze ale primăverii. Ne fascinează și ne îmbărbătează. Primăvara ne strecoară in inimi, ca o sevă pură, tonifiantul sentiment al autodepășirii, cultul muncii și hărniciei neostoite. Primăvara e o mare pildă prin forța ei zămislitoare. Mereu înfrățit cu natura, omul se întrece pe el însuși in a făuri mărețele zidiri ale cetății. Socialismul oferă cel mai febril cîmp de afirmare plenară a talentelor, aptitudinilor, a energiilor creatoare ale oamenilor muncii. „Cimpul muncii" e singurul loc unde vocațiile înfloresc și rodesc cu adevărat. Niciodată ca in acești ani de transpunere lucidă în viață a hotărîrilor Congresului al X-lea, ale Conferinței Naționale, ale plenarelor C.C., al P.C.R. — națiunea noastră n-a înflorit și rodit mai cu belșug spre mărirea țării și slavă acestui pămînt de vis și dor, de mărețe și semnificative împliniri și izbînzi socialiste, a acestui pămînt strămoșesc reînnoit, care se cheamă atît de frumos — România. Intîi Mai e sărbătoarea muncii. E ziua solidarității și înfrățirii celor ce muncesc de pretutindeni. Intîi Mai, ca zi de slăvire a muncii, ca un moment de bilanț. Și, ca legitimă mîndrie, colectivele maramureșene au înscris, in cinstea acestei zile, succese de prestigiu. Locurile II și I obținute de Organizația județeană de partid și Consiliul popular județean în întrecerea pe țară sînt o mărturie grăitoare. Bilanțul de 1 Mai constituie, totodată, o bază de lansare spre noi solidă izbînzi în muncă. Sărbătoarea muncii are loc, în acest an hotărîtor îndeplinirea cincinalului pentru înainte de termen, în condițiile unor adinci mutații în perfecționarea activității economico-sociale. Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie, ca și măsurile ulterioare se răsfrîng pozitiv asupra eficienței și rodniciei mujicii noastre. Munca a fost ridicată la noi la rangul de datorie mentală, de onoare. Ne fundasínt vis in memorie cuvintele rostite de tovarășul Ceaușescu : „Principiul Nicolae socialist spune că nimeni nu poate trăi fără muncă. Socialiștii și comuniștii mai vechi aveau lozinca : „NICI MUNCĂ FĂRĂ PÎINE, NICI PÎINE FĂRĂ MUNCĂ!" Acest criteriu trebuie să-l introducem în viață" fiindcă el este „esențial pentru progresul social, pentru construirea socialismului și comunismului". înflorirea națiunii, creșterea nivelului de trai depind de fructificarea capacității creatoare, a energiei, inteligenței, de dăruirea fiecăruia în muncă. Mai puține vorbe și mai multe fapte de muncă 1. Automulțumirea, chiulul, neglijența, birocrația sînt tare intolerabile intr-un climat de muncă entuziast, sănătos. Pe fruntea țării strălucește, mai puternic ca oricînd, cununa de lauri a muncii. E o diademă care a schimbat numele românilor intr-un renume de popor neîntrecut în hărnicie, constructor entuziast al societății socialiste dezvoltate, care își multilateral croiește, sub conducerea comuniștilor, un destin liber și suveran, potrivit voinței sale, cu deplin și reciproc respect pentru suveranitatea tuturor celorlalte națiuni ale lumii. V. GAFTONE BIBLIOTECA I Prin profesie, minerul nu este numai harnic. Și asta nu numai că la orele lui de lucru nu fuge niciodată la cafeneaua din colț la cinci minute de taclare. Hărnicia singură Încă nu i-ar fi de ajuns într-o meserie a curajului dacă n-ar veni și Înțelepciunea cunoașterii. Ziua lui de lucru este întotdeauna densă, cu implicații adînci de ordin sufletesc. Gestul său de culegător de comori subterane se însoțește de Cunoașterea oamenilor în primul rînd. Aici fiecare depinde de fiecare. Numai hărnicia n-ar fi de ajuns. Inima are nevoie de sentimentul cunoașterii celui de lingă tine, adînc, nestrămutat, neșovăielnic. Intr-un abataj de la Baia Sprie, părăsit o vreme de zgomotul perforatoarelor, peste mașina de încărcat se surpase o mare cantitate de minereu. Revenit cu oamenii săi pentru a relua lucrul, tehnicianul Ioan Terșinschi a constatat cu neplăcere imposibilitatea practicării vreunei manevre pentru degajarea mecanismului, a cărui valoare se ridica la frumuși ca sumă de 120.000 lei. Din cerul întunecos al abatajului hăuri amenințătoare se căscau deasupra privirii. Oamenii s-au mutat în altă parte a minei. Singura soluție părea a fi săparea unei galerii de ocolire. Tehnicianul însă, nu era mulțumit de această perspectivă. Ce fel de recuperare ar fi aceasta dacă s-ar face prin alte cheltuielii. Și-a mărturisit intenția de a încerca salvarea mașinii direct din panou. Maistrul principal Iosif Costin, lăcătușii de întreținere Gheorghe Cuceric și Nicolae Osvalt li bănuiau intențile și i-au propus să-l accepte ca și colaboratori. „Am acceptat colaborarea lor pentru că știam că sunt oameni disciplinați, pricepuți, cu adevărat curajoși și care știu pînă unde poate merge îndrăzneala și unde începe riscul inutil. Ei nu sînt nici cascadori, nici fanatici obsedați de complexe". Oamenii lucrau cu răsuflarea întretăiată. La un moment dat se părea că va fi nevoie să demonteze piesă cu piesă mașina. Li s-ar fi părut interminabilă această tentativă. N-a fost nevoie însă. .A biruit cunoașterea. Mașina a fost salvată. Tehnicianul Terșanschi ne vorbește rar cu sublinieri: „De-atîta vreme de clnd lucrez aici cunosc bine acest colectiv. E suficient să mă uit la om și el știe ce vreau, iar eu știu ce-ar vrea să spună și îndemn. Pentru că II se face dreptate. Numai făcînd dreptate poți cîștiga încrederea. Aprovizionarea o fac. echitabil. Și oamenii, prin muncă, și-au cîșigat încrederea și au cîștigat și bani. Nu-i părtinesc. la întrebarea Răspundem omului precis, dar închipuiți-vă cum m-ar privi oamenii aceștia, care vin de la zeci de kilo- Gh. SUSA (Continuare in pag. a 2-a) SEMIMt Mill L CllMIUSÎfKII I • . ** ü Valoarea etică de bază a societății noastre B „Pomul se s * cunoaște după poame, iar omul după fapte” ■ Făurar de caractere 8S Izvorul satisfacțiilor o Modalitate de perfecționare j și mijloc de înfrățire B „Nici muncă fără pîine, nici pîine fără muncă” 1 Am cutreierat zilele acestea premergătoare sărbătorii muncii mai multe unități ale județului. Am stat de vorbă cu autori ai faptelor de vrednicie. Și-am dedus dincolo de cuvintele lor simple, firești, dăruire și pasiune, perseverență și competență, eroism cotidian și spirit de sacrificiu, demnitate și maturitate politică. Și le-am numit caracteristici ale muncii de zi cu zi închinate înfloririi patriei. Le-am numit calități care înfrumusețează și înnobilează eifortul creator al fiecărui colectiv și organizație de partid, al fiecărui comunist și om al muncii mîndru și răspunzător față de înaltul titlu de cetățean al unei țări care își făurește liberă și independentă drumul către viitor. I In pagina a IlI-a reportajul: „MUNCA înfrumusețează OMUL”. j PREZENȚI LA SĂRBĂTOARE CU CELE MAI FRUMOASE REALIZĂRI ( Intr-o lună cît în 44 de zile Fiecare colectiv raportează la acest Intîi de Mai cele mai frumoase succese în munca sa. Dintre toate unitățile miniere maramureșene, cel mai deosebit rezultat este de partea minerilor de la Săsar. In cursul lunii aprilie, colectivul de aici a dat atîta metal de bază în concentrate încît a „acoperit" sarcina lunară de plan și încă pentru 14 zile de muncă. Tovarășul Alexandru Otavă, secretarul comitetului de partid, ne-a definit astfel succesul repurtat : „La fiecare loc de muncă, activitatea susținută pentru folosirea deplină a celor 6 ore de lucru și neslăbită atenție pentru calitatea producției". Se cuvine să reamintim că pînă azi, minerii Săsarului au dobîndit fin avans față de planul cincinal de 122 de zile. Succesul mecanizatorilor Zi de zi mecanizatorii de la S.M.A. Coroieni obțin noi succese în întrecerea socialistă. Obiectivul principal este deservirea operativă a unităților agricole, ridicarea întregii activități la un grad cu mai înalt de eficiență economică. La o recentă analiză economico-financiară, așa cum ne-a informat tovarășul Gavril Greblea, contabilul șef al unității, a rezultat că planul de venituri, al stațiunii a fost realizat în proporție de 169 la sută. Informația nu ar fi completă dacă nu am evidenția că în același timp cheltuielile aferente, au fost diminuate cu 39,5 la sută. Acest succes de seamă își găsește explicația în buna îngrijire și exploatare a mașinilor, în economii la consumul de carburanți și piese de schimb. Apare ca deosebit de semnificativ faptul că nici o secție nu a rămas sub plan. Fruntașă este secția din Coroieni, condusă de Ioan Stanciu, care raportează depășirea planului de venituri cu 130 la sută, efectuând în același timp doar 45,9 la sută din cheltuielile aferente admise. „A-3”, însemnul celor mai buni Secția a 3-a Tg. Lăpuș ,autobazei din Baia Mare deține un loc de frunte în întrearea oamenilor muncii din transporturile auto județene. Colectivul nostru, ne spune tovarășul Ioan Georgescu, șeful secției, înscrie pe graficul său de 1 Mai, peste 800.000 lei beneficii și coeficienți de utilizare a mijloacelor auto din dotare, cu 5 la sută mai mari decât cei planificați. Completăm cele de mai sus, subliniind că în efortul colectiv, contribuția deosebită o au în special conducătorii auto Ioan Moldovan, Ștefan Székely, Ioan Pop, Alexandru Latiș, Gavril Cotuț. Trebuie de asemenea reținut exemplul lucrătorilor de întreținere Augustin Vlașin și Grigore Buda, mecanic de categorie specială, din mîinile cărora ies numai lucrări de cea mai bună calitate". O vie activitate pe ogoare In întimpinarea zilei de 1 Mai — ne scrie corespondentul nostru Al. Bălănescu, cetățenii din satul Lăschia sînt antrenați într-o largă acțiune de masă pe ogoare. Pe prim plan se înscriu însămînțările de primăvară, acestea aflîndu-se de-acum intr-un stadiu avansat. Mecanizatorii Ștefan Copil, Ioan Bărbos, și Ion Roman contribuie din plin la realizarea unor lucrări de bună calitate. Concomitent, membrii brigăzii pomicole, in frunte cu Ion Pașca, Gavril Roman Gheorghe Pop au efectuat lucicrările de întreținere în livezile tinere și cele pe rod, precum și în parcul de comestibili de pe platoul castani din „Vîrful viei". Producție suplimentară Succesele deosebite obținute în întrecerea socialistă de colectivul E.M. Băiuț, rod al eforturilor conjugate ale minerilor și preparatorilor în lupta pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani și jumătate, se materializează în sporuri de producție importante Planul pe patru luni, atît la minereu extras ci și la cel prelucrat, a fost îndeplinit înainte de termen, obținîndu-se suplimentar o producție de metale egală cu volumul celei pentru a cărei realizare o brigadă formată din 23 de muncitori ar trebui să lucreze în subteran timp de aproape 100 de zile. întregul spor de producție a fost realizat pe seama creșterii productivității muncii, indice la care sarcina de plan a fost depășită cu 1,15 tone/salariat. Mineri ca Nicolae Mîț III, Artenie Tulici, Irimie Fazekas, Alexandru Fekete, Partin Perhaița, Vasile Sidău III și alții, prin rezultatele obținute in producție — depășiri ale normelor de plan cu cite 5-31 la sută — sînt numai cîțiva dintre cei cu contribuții deosebite la succesul care a făcut posibilă îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe ansamblul exploatării. Pentru protejarea fondului funciar de curînd s-a încheiat lucrare cu un efect economic , de o majoră importantă. Este vorba de oprirea eroziunii solului pe terenuri de pantă. In acest scop, din inițiativa și sub îndrumarea directă a I.E.S.I.E.P. și O.C.O.T. Maramureș, pe travene s-au plantat 500.000 arbuști (salcîm, amorfa și sălcioară). Cu această ocazie s-a împădurit 55 ha teren neproductiv care peste 1.100 ha teren protejează agricol. Un sprijin substanțial au acordat în această acțiune consiliile populare din Băița de sub Codru, Băsești și Groși, precum și cooperativele agricole Odești, Streamț, Corni, Bicaz, Oarța de Jos, prin mobilizarea cetățenilor la munci patriotice de interes obștesc.Ne informează inginerul Al. Brassa(). Echivalent cu două trenuri Complexul feroviar Baia Mare se bucură de o deosebită apreciere între colectivele similare de pe cuprinsul regionalei C.F.R. Cluj, in primul ■ rînd pe seama realizărilor în îndeplinirea planului de tran ■sport. La acest 1 Mai, colectivele Complexului raportează că la expedierea trenurilor încărcate iau deja peste plan aproape 4.000 tone mărfuri, echivaj lentul a două trenuri remorcate de locomotive Diesel. Repartizarea judicioasă a vagoanelor după structura mărfurilor, le-a permis să îmbunatățească cu 0,8 la sută sarcina statică, iar urmărirea mai antentă a încărcărilor și descărcărilor a dus la reducerea timpilor afectați acestor operații de bază cu 0,4 la sută. Și, o noutate, s-a introdus sistemul de vehiculare a mărfurilor prin transcontainere. Filatura băimăreană, S.C.V.A. și alte unități cu plan de transport beneficiază de avantajele transcontainerelor. Unitatea S specializată din cadrul complexului a fost dotată cu auto camioane — platformă speciale. Este un sistem foarte economic, rapid și sigur.De la Ioan Pop, impiegat de mișcare, Baia Mare). Instantaneu realizat la Uzina de utilaj minier și reparații Baia Mare — foc de fertilă confluență a gindirii cu tehnica modernă. IIII siIIIIII I