Pentru Socialism, februarie 1974 (Anul 24, nr. 6221-6244)
1974-02-01 / nr. 6221
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Cum se pot obține BENEFICII PESTE PLAN ? Opinii exprimate de salariați ai U.M.T.C.F. La sfîrșitul anului 1973, pentru prima dată, colectivul de la U.M.T.C.F. Baia Mare a raportat beneficii peste plan. Valoarea acestora se ridică la 427.000 lei. Firește, acest rezultat e de natură să stimuleze oamenii spre a spori eficientța economică. Acest lucru s-a degajat și din analiza exigentă a activității în adunarea generală a oamenilor muncii, din care s-au desprins și posibilitățile ce se cer a fi din plin valorificate în interesul realizării exemplare sarcinilor de plan pe anul curent. De altfel, întregul colectiv — mobilizat de organizația de —----iîJ ____ îi afarît ca fJCLI Î.10 —— COVC iiuiuxii “• nu-și precupețească nici un efort în munca pe care o desfășoară tru a întîmpina cu perrezultate deosebite aniversarea a trei de la Eliberarea decenii României si Congresul al XI-lea al P.C.R. In acest scop, adunarea a dezbătut și aprobat în unanimitate un angajament de onoare: realizarea sarcinilor pe patru ani din cincinal înainte de termen cu 130 de zile. Porsibilități? Există. Iată cîteva puncte de vedere exprimate în legătură cu necesitatea luării unor măsuri menite să asigure orientarea întregii activități a unității spre noi cote ale eficienței economice. • Apreciez ca bune trebuiau, cei ce lucrează aici, să vadă și să aplice experiența de la secția din Tîrgu Lăpuș, unde s-au obținut beneficii in valoare de peste 614.000 lei. La fel, productivitatea realizată prezintă, pe salariat, între cele două secții, o CĂLITĂTE, EFICIENTĂ Ce, cum, cu cit producem ? rezultatele anului trecut. Ele puteau fi mult mai bogate dacă spiritul gospodăresc întronat la Secția de exploatare auto Tîrgu Lăpuș s-ar fi manifestat la fel de viguros în toate secțiile, și atelierele unității. Dar așa ceva nu s-a întîmplat peste tot. Secția de exploatare auto Tăuții de Sus a depășit consumul normal la benzină, iar cele 42 tone economisite la Secția Tîrgu Lăpuș n-au mai putut fi evidențiate. Mi se pare nefiresc și faptul că secția Tăuții de Sus a încheiat anul cu pierderi în valoare de 130.000 lei, diferență de aproape 8.000 lei. Cred că asemenea neajunsuri trebuie eliminate, combătute cu toată fermitatea. Numai așa vom reuși să sporim beneficiile. (Lidia Moiș, economista unității). • Trebuie să spun de la bun început că sunt setul unei coloane care nu și-a realizat sarcinile de plan pe anul trecut. O vină, ca să zic așa, mi se poate atribui și mie. Fiindcă am la Dragomirești mașini. Dar nu suficiente numai mie, ci și altora. Mă re Constantin fer la beneficiarii noștri de la U.F.E.T. Sighetu Marmației. Din pricină că n-au executat la timp lucrările pentru darea în exploatare masei lemnoase, în lunnile mai, iunie, iulie și august, din anul trecut aproape că n-am avut ce transporta. „Practica" se resimte din nou. Așa că, in anul 1974 am intrat încă din prima lună, pe jumătate cu... stiigul. (Alexandru Ciornei, șef de coloană). • Părerea mea este că anul acesta putem desfășura o activitate mult mai bună decit în 1973. I Cum anume? Beneficiarul să fie obligat a participa la eșalonarea activității noastre. Experiența arată că el nefiind prezent, noi programăm una, iar în pădure alta. Drept consecință mașinile in gol de la o aleargă rampă la alta spre a găsi material lemnos. Se înțelege, pentru așa ceva cheltuim bani fără vreo eficiență economică. Totodată, pentru ca activitatea noastră să se I. JOSAN (Continuare in pag. a 2-a) VA INFOREESMS Un nou atelier-școală La Liceul metalurgic din Ferneziu a fost amenajat un nou atelier-școală, dotat cu mașini și unelte de către I.M.M.N. Baia Mare. La amenajarea atelierului au contribuit echipele de întreținere din cadrul secției metalurgice nr. 3 Ferneziu. In zilele de practică elevii manevrează cu atenție mașinile, croiesc sau asamblează diferite piese sau unelte cum ar fi compasuri de interior, rafturi pentru școală, echere și altele. In mijlocul lor se află în permanență profesorul Zaharia Șumandea, șeful catedrei, care este ajutat de maiștri din întreprindere. Conducerea I.M.M.Ncest sens, a numit, în ape cei mai buni, cum sunt Ion Cherecheș, Zamfir Ciortea și Ștefan Rákóczi, maiștri care cunosc cele mai avansate tehnologii și metode de lucru. Trebuie menționat și faptul că activitatea elevilor este sprijinită îndeaproape de conducerea întreprinderii prin intermediul tovarășului inginer Ionel Stoianovici, care asistă deseori la orele de practică. (De la Irimie Mureșan, pensionar). VINERI CRINI PENTRU UN POET Ori de cîte ori „trec“ prin dreptul zilei de 1 februarie îmi vine în minte Ion Șiugariu, așa cum l-am văzut pe o copertă de carte. Mă urmărește ca o amintire, și în fiecare an de cind am învățat a scrie, trimit poetului în depărtare o scrisoare. Cuvinte scrise pe fata gîndului, pentru cel care a devenit simbol. Un suflet frumos ucis de o netrebnică schijă, un suflet pentru care atunci destinul a oftat. A plecat pe cărările lumii, ca fiu al minerului din Bâtta Maramureșului, cu un cufăr de cărți și o minte limpede pentru tată. A strîns în sufletitul pămîntului, pădurile, atît de dragi nouă, dar și alcătuirea minerului din noroi. Le-a purtat cu el, cum porți un dor care nu se stinge și în timpul de răgaz le-a turnat în forme cu simțire poetică. A iubit tot ce era demn de iubire. A scris tot ce era demn de cinstit. Cuvintele lui au intrat prin poarta iubirii unui neam cu gîndul poetului călător, ca o legendă. Cînd s-au născut stihurile lui Șiugariu, cînd a fost în putere de a ne da tot ceea ce astăzi nu știm, ceața se lăsase peste Europa. Un gînd curat numai spre limpezime rîvnește. Așa a plecat poetul lăsînd statornicia, și tot ce a iubit. A plecat și a fost o plecare fără întoarcere, in ziua aceea de 1 februarie 1945 eu cred că a căzut și o stea, pentru că s-a stins un dor cum se pierde încet o doină peste dealurile Maramureșului. Și învie iar, învie în noi și în toți care cinstim memoria unui suflet frumos căzut pentru tară... A rămas pe zăpada imaculată o dîră de singe. Au rămas foile albe și carnetul scris pînă la jumătate pe patul armei. Au rămas gînduri și doruri nespuse. Acum, în ziua aceasta la Băița cade o lacrimă din streașină casei și arborii se apleacă o prețuire. GHEORGHE PÂRJA ___________________________________ Anul XXIV nr. 6221 Vineri 1 februarie 1974 4 pagini — 30 bani ACTUALITATEA INTERNAȚIONALĂ Lucrările Conferinței pentru securitate cooperare în Europa și Orientul Apropiat Bolivia: Ciocniri între armată și muncitorii agricoli Informații diverse Prin muncă susținută, Reghina Horincar, de la Filatura de bumbac din Baia Mare a reușit să se situeze printre muncitoarele fruntașe in întrecerea socialistă. Ea se bucură de stima și prețuirea întregului colectiv. Foto . J)_ IOAN INTERVIU DE 3 MINUTE II avem ca interlocutor pe tovarășul Gheorghe Gliga, directorul întreprinderii comerciale cu ridicata a produselor alimentare din Baia Mare. L-am rugat să ne furnizeze o noutate pentru rubrica de față. — Noutatea despre care vă vorbesc este, pe undeva, nițel cam „ceferistă“. Merită însă neapărat a fi consemnată deoarece, în final, vizează reducerea cheltuielilor de circulație — acțiune în care sînt antrenate, bineînțeles, și lucrătorii noștri. Iată despre ce este vorba: începînd cu ziua de 1 februarie pe linia de garaj a întreprinderii noastre intră in funcțiune o locomotivă Diesel (L.D.H.). Cu ajutorul acesteia vom manevra vagoanele cu marfă care ne sosesc prin gara C.F.R. Baia Mare. Tot cu ajutorul acestei locomotive, care ne aparține, vom servi și alte întreprinderi și unități comerciale și economice care au linii de cale ferată în incinta sau apropierea lor, printre care: I.C.R.M., I.C.R.T.I.. C.L.F., Fabrica de conserve ,Agrofruct", întreprinderea teritorială de aprovizionare, I.J.E.COOP și șantierul T.J.C.M. Care este eficiența acestei măsuri tehnico-organizatorice? — După estimările făcute de noi, anual se vor înregistra economii de circa 1.000.000 lei. — STIATICA. • Tovarășul ing. Victor Gadja, șeful serviciului de gospodărire comunală și locativă al Consiliului popular municipal Sighetu Marmației, ne-a informat că se fac intense pregătiri pentru toaleta de primăvară a orașului. „In primul rind, zonele verzi și parcurile orașului vor depăși 25 ha, unde vom planta milioane de flori, ne-a spus interlocutorul. La sera de flori sunt pregătite 2.000 000 de răsaduri — begonii, panseluțe, garoafe, trandafiri. Până în prezent s-a făcut „toaleta“ arborilor decorativi (peste 16.000 bucăți). Acțiunea continuă. După ce va permite timpul, vom planta peste 2.000 bucăți arbori, tei, plopi, primi ornamentali, tufe și altele. De asemenea, de la nodul Vadului și pină la intrarea în municipiu, pe ambele părți ale șoselei, pe o distanță de 5 km, vom planta puieți de plopi. Mare parte a lucrărilor vor fi executate prin muncă patriotică". (De la Nicolae Racz. Sighetu Marmației). MERCUR :y;yAyy;;.;.wv;;v;v.^ La dispoziția cumpărătorilor de mărfuri alimentare s-au înființat două microcase de comenzi pentru livrarea mărfurilor la domiciliu sau ridicarea lor la ore fixe. Este vorba de magazinele nr. 20, strada Karl Marx, telefon 12684 și magazinul nr. 1, „Dacia" din P-ța Libertății, telefon 11262. • Sub genericul „Pionierii cântă țara", la Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare, elevii de la Școala generală nr. 12 au susținut un interesant program cultural-artistic. Programul s-a detașat prin interpretarea vibrantă a cîntecelor și versurilor patriotice, precum și a unor interesante numere de gimnastică artistică. Un aport considerabil pentru realizarea acestui program l-a primit din partea comitetului de părinți. (De la prof. Fr. Pop). • Zilele trecute, pe strada Victoriei din Baia Mare, in apropierea Institutului pedagogic de ani, eleva Rodica Cozma, de la Școala generală nr. 4 a găsit, o sumă de bani. Ea a dus banii la școală, predindu-i dirigintei. Acum, banii se găsesc depuși la Miliția municipiului. Un gest frumos din partea unei eleve. Cine i-o fi pierdut? • Cu cîteva zile în urmă, la inițiativa Comitetului comunal al U.T.C. din comuna Moisei, s-a deschis Clubul tineretului, încăperea a fost dotată cu televizor, mese de șah, masă de tenis și biliard. Clubul va atrage un mare număr de tineri din localitate, care vor participa la diferite acțiuni cultural-artistice. (De la Gh. Coman, postul de corespondenți voluntari Moisei). Recent am informat cititorii rubricii noastre că la Șomcuta Mare s-a dat în folosință un nou bloc de locuințe cu spațiu comercial la parter . Iată-1 în fotografia colaboratorului nostru Gh. OROS: ■ [UNK]viyiwi-iw'ivi'rri'ivivinWlvl | 3L * VREMEA După o perioadă de relativă încălzire la începutul săptămînii, ieri temperaturile au fost în ușoară scădere în tot județul. La ora 6:00, cea mai scăzută temperatură a fost înregistrată la Răzoare —15 grade, la Distra —11 grade, la Chislău —8 grade. Baia Mare și Borșa —4 grade, in ultimele 24 de ore, precipitații nu au fost semnalate. Grosimea zăpezii se menține în jurul valorilor din zilele precedente. Apele în general in staționare. La Chirlău, pe Someș, după o absență de 7 zile a reapărut fenomenul de „gheată la mal“. Grosimea gheții la Ulmeni 14 cm, la Răzoare 20 cm, la Lăpușel 10 cm. In lacul Firiza, Cei mai harnicii gospodari VIȘEU DE JOS. Joi 31 ianuarie, aici a avut loc adunarea cetățenească prilejuită de decernarea Diplomei de comună fruntașă pe județ în întrecerea patriotică pentru înfrumusețarea și gospodărirea localităților pe 1973. Diploma a fost înmânată de tovarășul Ioan Retegan, secretar al Comitetului județean de partid, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Tovarășul Grigore Pop, primarul comunei, a arătat că locul 11 pe județ — premiul de 50.000 lei — are la bază activitatea consiliului popular comunal, al organizațiilor din cadrul consiliului comunal al F.U.S., consultarea și antrenarea cetățenilor la acțiunile patriotice. In anul trecut, prin muncă patriotică, s-au efectuat lucrări în valoare de peste 1,8 milioane lei. S-a executat un dig din beton pe malul Vișeului și a altor riuri de 450 m.l„ s-au reparat 29.000 m.p. străzi și trotuare, s-au betonat peste 2.000 m.p. șanțuri și altele. Așa cum au arătat și alți vorbitori în acest an, în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei și Congresului al XI-lea al P.C.R., cetățenii comunei vor efectua lucrări prin muncă patriotică în valoare de peste 1,4 milioane lei. Vor continua lucrările la baia comunală, se vor repara și întreține 3.000 m.p. străzi, se vor planta peste 5.700 de plopi, sălcii, salcimi și altele. CICIRI AU. Această comună a fost clasată pe locul III pe județ în întrecerea patriotică fiind premiată cu 35.000 lei. In cursul anului trecut, aici s-au executat munci patriotice în sumă de peste 1,8 milioane lei. Diploma de comună fruntașă pe județ a fost înmînată — în cadrul unei însuflețite adunări care a avut loc ieri — de către tovarășul Dumitru Ciuclea, secretar al Comitetului județean de partid, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Tovarășul Vasile Vinț, președinte al comitetului , executiv al consiliului popular comunal, a arătat, în cadrul adunării, că în anul trecut cetățenii comunei au participat la construirea sediului consiliului popular, la ridicarea în roșu a căminelor culturale din Jiba și Birgău, a atelierului-școală, au reparat peste 16 km de drumuri și altele. In acest an, răspunzînd chemării adresate de Consiliul popular comunal Ruginoasa — Iași, în comună se vor efectua lucrări prin muncă patriotică în valoare de peste 1,3 milioane lei. Cei care au luat cuvîntul s-au angajat, în numele cetățenilor, să-și aducă din plin contribuția la continua înfrumusețare și gospodărire a comunei. Vor continua lucrările la căminele culturale, va fi dat în folosință atelierul-școală, se vor amenaja trotuare pe 1.000 m.p., vor fi desfundate văi pe 2 km și altele. RECOLTA RECORD 1974 SPORIREA PRODUCTIEI DE CARMI impune aplicarea riguroasă a ACORDULUI GLOBAL Sîntem în perioada unor ample pregătiri pentru producția agricolă din anul 1974. La toate nivelurile în prezent se discută și se aprobă indicatorii de plan. Se nasc cu această ocazie mii de propuneri și inițiative menite să pună în valoare cît mai din plin resursele de sporire a rodniciei ogoarelor. Pe aceste coordonate se înscrie și interesul major pentru a da un mai puternic impuls dezvoltării producției de cartofi. Dorințele, ca și intențiile ce se manifestă în acest sens sunt de bun augur. Ce măsuri concrete s-au preconizat însă în vederea îndeplinirii acestora? Iată o întrebare la care a fost invitat să răspundă tovarășul inginer Merișor Cocoșilă, director adjunct al Direcției agricole județene. — Ne-am însușit întru totul sarcina politică de mare importanță, potrivit căreia anul 1974 trebuie să devină un an al producției record în agricultură. Aceasta vizează deopotrivă toate sectoarele productive, cît și fiecare cultură în parte. Revenind la subiectul abordat — producția de cartofi, niciodată pină în prezent nu s-a acordat atîta atenție acestei culturi. Respectînd indicațiile conducerii superioare de partid și de stat, sarcinile trasate de Comitetul județean de partid, noi am analizat posibilitățile reale, ținînd seama de specificul climei, a solului fiecărei zone și unități. Așa am ajuns la concluzia necesității concentrării producției de cartofi în mai puține cooperative agricole, in cadrul celor șase unități, situate în lunca Someșului și a Tisei, care și-au asumat sarcini speciale de irigare a suprafețelor cultivate cu cartofi. Este vorba de 200 ha, din care cite 50 ha la C.A.P. Sălsig și Satulung, iar la Pribilești, Seini, Ardusat, Cîmpulung la Tisa — cartofii vor ocupa cîte 25 de hectare. — Care sunt producțiile scontate și măsurile preconizate pentru realizarea lor? — Față de 13.000 kg, producție medie la hectar pe județ, pe restul de o mie de hectare, in cultură irigată se prevede obținerea unei producții de kg/ha. Desigur, in acest caz 30.000 se impune din capul locului aplicarea unei tehnologii moderne și complexe. Terenurile pe care s-au amplasat culturile de cartofi au o textură ușoară, în majoritatea cazurilor aluvionară, pretabilă la irigat și la o totală mecanizare a procesului de producție. Am prevăzut și dozele optime de îngrășăminte minerale, în medie 170 kg, la hectar substanță activă (azotat de amoniu, superfosfat și sare potasică). Aceste terenuri sunt de altfel arate din toamnă, fertilizate cu gunoi de grajd și superfosfat. Celelalte doze de îngrășăminte chimice se vor aplica în primăvară, odată cu plantările sau în perioada de întreținere a culturilor. Un element decisiv, în complexul de măsuri agrotehnice, îl constituie, fără îndoială, semințele, valoarea culturală a acestora. Am solicitat, din fondul central, 600 tone cartofi din soiurile Desirée, Colina, Măgura, soiuri recunoscute ca fiind de înaltă productivitate. Restul semințelor, pînă la necesar — circa 2.400 to Convorbire realizată de N. SZÖBEL (Continuare în pag. a 2-a) debitele afluente reprezintă abia jumătate din debitul evacuat. Pentru următoarele 24 de ore, vreme frumoasă cu cer variabil. Temperaturile minime vor oscila intre —11 și —6 grade, iar maximele între — 6 și 3 grade. Dimineața, ceață pe văi. Vînt slab din sectorul sud-est. Vreme favorabilă schiului. (Cu ajutorul stațiilor meteo si hidro Baia Mare). i,M^w^^viVișy<^wrmrri u 11 w 11 j i \frrytTWr*. I jjPp • De la O.J.T. Maramureș se mai pot procura bilete de tratament pentru stațiunile: Călimănești (afecțiuni hepatobiliare, urorenale, respiratorii), Sîngeorz-băi (digestive, diateze urice); Slănic Moldova (gastro-intestinale, respiratorii); Vata — Hunedoara (reumatism) ; Vilcele (cardio-vasculare, căi urinare, nevroze). Se pot comanda bilete și pentru alte stațiuni. Informații la telefon 11043. Aspect din secția mobilă curbată a C.P.L. Sighetu Marmației