Pentru Socialism, februarie 1974 (Anul 24, nr. 6221-6244)

1974-02-01 / nr. 6221

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Cum se pot obține BENEFICII PESTE PLAN ? Opinii exprimate de salariați ai U.M.T.C.F. La sfîrșitul anului 1973, pentru prima dată, co­lectivul de la U.M.T.C.F. Baia Mare a raportat beneficii peste plan. Va­loarea acestora se ridi­că la 427.000 lei. Firește, acest rezultat e de na­tură să stimuleze oame­nii spre a spori eficient­ța economică. Acest lu­cru s-a degajat și din analiza exigentă a ac­tivității în adunarea ge­nerală a oamenilor mun­cii, din care s-au des­prins și posibilitățile ce se cer a fi din plin va­lorificate în interesul realizării exemplare sarcinilor de plan pe a­­­­nul curent. De altfel, în­tregul colectiv — mobi­lizat­ de organizația de —----iîJ ____ îi afarît ca fJCLI Î.10 —— COVC iiuiuxii “• nu-și precupețească nici un efort în munca pe care o desfășoară tru a întîmpina cu per­re­zultate deosebite ani­versarea a trei de la Eliberarea decenii Româ­niei si Congresul al XI-lea al P.C.R. In acest scop, adunarea a dezbă­tut și aprobat în unani­mitate un angajament de onoare: realizarea sarci­nilor pe patru ani din cincinal înainte de ter­men cu 130 de zile. Po­r­sibilități? Există. Iată cîteva puncte de vedere exprimate în legătură cu necesitatea luării unor măsuri menite să asigu­re orientarea întregii ac­tivități a unității spre noi cote ale eficienței e­­conomice. • Apreciez ca bune trebuiau, cei ce lucrea­ză aici, să vadă și să a­­plice experiența de la secția din Tîrgu Lăpuș, unde s-au obținut bene­ficii in valoare de peste 614.000 lei. La fel, pro­ductivitatea realizată prezintă, pe salariat, în­tre cele două secții, o CĂLITĂ­TE, EFICIENTĂ Ce, cum, cu cit producem ? rezultatele anului tre­cut. Ele puteau fi mult mai bogate dacă spiritul gospodăresc întronat la Secția de exploatare auto Tîrgu Lăpuș s-ar fi manifestat la fel de vi­guros în toate secțiile, și atelierele unității. Dar așa ceva nu s-a întîm­­plat peste tot. Secția de exploatare auto Tăuții de Sus a depășit consu­mul normal la benzină, iar cele 42 tone econo­misite la Secția Tîrgu Lăpuș n-au mai putut fi evidențiate. Mi se pare nefiresc și faptul că sec­ția Tăuții de Sus a în­cheiat anul cu pierderi în valoare de 130.000 lei, diferență de aproape 8.000 lei. Cred că aseme­nea neajunsuri trebuie eliminate, combătute cu toată fermitatea. Numai așa vom reuși să sporim beneficiile. (Lidia Moiș, economista unității). • Trebuie să spun de la bun început că sunt setul unei coloane care nu și-a realizat sarcini­le de plan pe anul tre­cut. O vină, ca să zic așa, mi se poate atribui și mie. Fiindcă am la Dragomirești mașini. Dar nu suficiente numai mie, ci și altora. Mă re­ C­onstantin fer la beneficiarii noș­tri de la U.F.E.T. Si­­ghetu Marmației. Din pricină că n-au executat la timp lucrările pentru darea în exploatare masei lemnoase, în lu­n­nile mai, iunie, iulie și august, din anul trecut aproape că n-am avut ce transporta. „Practica" se resimte din nou. Așa că, in anul 1974 am in­trat încă din prima lu­nă, pe jumătate cu... stiigul. (Alexandru Cior­nei, șef de coloană). • Părerea mea este că anul acesta putem desfășura o activitate mult mai bună decit în 1973. I Cum anume? Be­neficiarul să fie obligat a participa la eșalonarea activității noastre. Ex­periența arată că el ne­­fiind prezent, noi pro­gramăm una, iar în pă­dure alta. Drept conse­cință mașinile in gol de la o aleargă rampă la alta spre a găsi ma­terial lemnos. Se înțe­lege, pentru așa ceva cheltuim bani fără vreo eficiență economică. Totodată, pentru ca ac­tivitatea noastră să se I. JOSAN (Continuare in pag. a 2-a) VA INFOREESMS Un nou atelier-școală La Liceul metalurgic din Ferneziu a fost amenajat un nou atelier-școală, dotat cu mașini și unelte de către I.M.M.N. Baia Mare. La a­­menajarea atelierului au contribuit echipele de în­treținere din cadrul secți­ei metalurgice nr. 3 Fer­­neziu. In zilele de practică e­­levii manevrează cu aten­ție mașinile, croiesc sau asamblează diferite piese sau unelte cum ar fi com­pasuri de interior, rafturi pentru școală, echere și altele. In mijlocul lor se află în permanență profe­sorul Zaharia Șumandea, șeful catedrei, care este a­­jutat de maiștri din în­treprindere. Conducerea I.M.M.N­­cest sens, a numit, în a­­pe cei mai buni, cum sunt Ion Chere­­cheș, Zamfir Ciortea și Ștefan Rákóczi, maiștri care cunosc cele mai a­­vansate tehnologii și me­tode de lucru. Trebuie menționat și faptul că activitatea ele­vilor este sprijinită îndea­proape de conducerea în­treprinderii prin interme­diul tovarășului inginer Io­nel Stoianovici, care asis­tă deseori la orele de practică. (De la Irimie Mureșan, pensionar). VINERI CRINI PENTRU UN POET Ori de cîte ori „trec“ prin dreptul zilei de 1 februarie îmi vine în minte Ion Șiugariu, așa cum l-am văzut pe o copertă de carte. Mă urmă­rește ca o amintire, și în fiecare an de cind am învățat a scrie, trimit poetului în depărtare o scri­soare. Cuvinte scrise pe fata gîndului, pentru cel care a devenit simbol. Un suflet frumos ucis de o netrebnică schijă, un suflet pentru care atunci destinul a oftat. A plecat pe cărările lumii, ca fiu al minerului din Bâtta Maramureșului, cu un cufăr de cărți și o minte limpede pentru tată. A strîns în su­flet­itul pămîntului, pădurile, atît de dragi nouă, dar și alcătuirea minerului din noroi. Le-a purtat cu el, cum porți un dor care nu se stinge și în timpul de răgaz le-a turnat în forme cu simțire poetică. A iubit tot ce era demn de iubire. A scris tot ce era demn de cinstit. Cuvintele lui au intrat prin poarta iubirii unui neam cu gîndul poetului călător, ca o legendă. Cînd s-au născut stihurile lui Șiugariu, cînd a fost în putere de a ne da tot ceea ce astăzi nu știm, ceața se lăsase peste Europa. Un gînd curat numai spre limpezi­me rîvnește. Așa a plecat poetul lăsînd statorni­cia, și tot ce a iubit. A plecat și a fost o plecare fără întoarcere, in ziua aceea de 1 februarie 1945 eu cred că a căzut și o stea, pentru că s-a stins un dor cum se pierde încet o doină peste dealu­rile Maramureșului. Și învie iar, învie în noi și în toți care cinstim memoria unui suflet frumos căzut pentru tară... A rămas pe zăpada imaculată o dîră de sin­ge. Au rămas foile albe și carnetul scris pînă la jumătate pe patul armei. Au rămas gînduri și doruri nespuse. Acum, în ziua aceasta la Băița cade o lacri­mă din streașină casei și arborii se apleacă o prețuire. GHEORGHE PÂRJA _____________­______________________ Anul XXIV nr. 6221 Vineri 1 februarie 1974 4 pagini — 30 bani ACTUALITATEA INTERNAȚIONALĂ Lucrările Conferinței pentru securitate cooperare în Europa și Orientul Apropiat Bolivia: Ciocniri între armată și muncitorii a­­gricoli Informații diverse Prin muncă susținută, Reghina Horincar, de la Filatura de bumbac din Baia Mare a reușit să se situeze printre muncitoa­rele fruntașe in întrecerea socialistă. Ea se bucură de stima și prețuirea întregului colectiv. Foto . J)_ IOAN INTERVIU DE 3 MINUTE II avem ca interlocutor pe to­varășul Gheorghe Gliga, directo­rul întreprinderii comerciale cu ridicata a produselor alimentare din Baia Mare. L-am rugat să ne furnizeze o noutate pentru rubri­ca de față. — Noutatea despre care vă vor­besc este, pe undeva, nițel cam „ceferistă“. Merită însă neapărat a fi consemnată deoarece, în fi­nal, vizează reducerea cheltuieli­lor de circulație — acțiune în ca­re sînt antrenate, bineînțeles, și lucrătorii noștri. Iată despre ce este vorba: începînd cu ziua de 1 februarie pe linia de garaj a întreprinderii noastre intră in funcțiune o locomotivă Diesel (L.D.H.). Cu ajutorul acesteia vom manevra vagoanele cu marfă care ne sosesc prin gara C.F.R. Baia Mare. Tot cu ajutorul aces­tei locomotive, care ne aparține, vom servi și alte întreprinderi și unități comerciale și economi­ce care au linii de cale ferată în incinta sau apropierea lor, prin­tre care: I.C.R.M., I.C.R.T.I.. C.L.F., Fabrica de conserve ,­A­­grofruct", întreprinderea teritoria­lă de aprovizionare, I.J.E.COOP și șantierul T.J.C.M. Care este eficiența acestei măsuri tehnico-organizatorice? — După estimările făcute de noi, anual se vor înregistra eco­nomii de circa 1.000.000 lei. — STIATI­CA. • Tovarășul ing. Victor Gadja, șeful serviciului de gospodărire comunală și locativă al Consiliu­lui popular municipal Sighetu Marmației, ne-a informat că se fac intense pregătiri pentru toale­ta de primăvară a orașului. „In primul rind, zonele verzi și parcu­rile orașului vor depăși 25 ha, un­de vom planta milioane de flori, ne-a spus interlocutorul. La sera de flori sunt pregătite 2.000 000 de răsaduri — begonii, panseluțe, ga­roafe, trandafiri. Până în prezent s-a făcut „toaleta“ arborilor de­corativi (peste 16.000 bucăți). Ac­țiunea continuă. După ce va per­mite timpul, vom planta peste 2.000 bucăți arbori, tei, plopi, primi ornamentali, tufe și altele. De asemenea, de la nodul Vadului și pină la intrarea în municipiu, pe ambele părți ale șoselei, pe o distanță de 5 km, vom planta pu­­ieți de plopi. Mare parte a lucră­rilor vor fi executate prin muncă patriotică". (De la Nicolae Racz. Sighetu Marmației). MERCUR :y;yAyy;;.;.wv;;v;v.^ La dispoziția cumpărătorilor de mărfuri alimentare s-au înființat două microcase de comenzi pen­­tru livrarea mărfurilor la domici­liu sau ridicarea lor la ore fixe. Este vorba de magazinele nr. 20, strada Karl Marx, telefon 12684 și magazinul nr. 1, „Dacia" din P-ța Libertății, telefon 11262. • Sub genericul „Pionierii cântă țara", la Casa de cultură a sindicatelor di­n Baia Mare, elevii de la Școala generală nr. 12 au susținut un interesant program cultural-artistic. Programul s-a­ de­tașat prin interpretarea vibrantă a cîntecelor și versurilor patrio­tice, precum și a unor interesan­te numere de gimnastică artisti­că. Un aport considerabil pentru realizarea acestui program l-a pri­mit din partea comitetului de pă­rinți. (De la prof. Fr. Pop). • Zilele trecute, pe strada Vic­toriei din Baia Mare, in apropie­rea Institutului pedagogic de ani, eleva Rodica Cozma, de la­­ Școala generală nr. 4 a găsit, o sumă de bani. Ea a dus banii la școală, predindu-i dirigintei. A­­cum, banii se găsesc depuși la Mi­liția municipiului. Un gest frumos din partea unei eleve. Cine i-o fi pierdut? • Cu cîteva zile în urmă, la inițiativa Comitetului comunal al U.T.C. din comuna Moisei, s-a deschis Clubul tineretului, încă­perea a fost dotată cu televizor, mese de șah, masă de tenis și biliard. Clubul va atrage un mare număr de tineri din localitate, ca­re vor participa la diferite acțiuni cultural-artistice. (De la Gh. Co­­man, postul de corespondenți vo­luntari Moisei). Recent am informat cititorii rubricii noastre că la Șomcuta Mare s-a dat în folosință un nou bloc de locuințe cu spațiu comercial la parter . Iată-1 în fotografia colaboratorului nos­tru Gh. OROS:­ ­■ [UNK]viyiwi-iw'ivi'rri'ivivi­nWlvl | 3L * VREMEA După o perioadă de relativă încălzire la începutul săptămînii, ieri temperaturile au fost în u­­șoară scădere în tot județul. La ora 6:00, cea mai scăzută tempe­ratură a fost înregistrată la Ră­zoare —15 grade, la Distra —11 grade, la Ch­islău —8 grade. Baia Mare și Borșa —4 grade, in ulti­mele 24 de ore, precipitații nu au fost semnalate. Grosimea zăpezii se menține în jurul valorilor din zilele precedente. Apele în gene­ral in staționare. La Ch­irlău, pe Someș, după o absență de 7 zile a reapărut fenomenul de „gheată la mal“. Grosimea gheții la Ul­­meni 14 cm, la Răzoare 20 cm, la Lăpușel 10 cm. In lacul Firiza, Cei mai harnici­i gospodari VIȘEU DE JOS. Joi 31 ia­nuarie, aici a avut loc aduna­rea cetățenească prilejuită de decernarea Diplomei de comună fruntașă pe județ în întrecerea patriotică pentru înfrumuseța­rea și gospodărirea localităților pe 1973. Diploma a fost înmâna­tă de tovarășul Ioan Retegan, secretar al Comitetului jude­țean de partid, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consi­liului popular județean. Tovarășul Grigore Pop, prima­rul comunei, a arătat că locul 11 pe județ — premiul de 50.000 lei — are la bază activitatea consiliului popular comunal, al organizațiilor din cadrul consi­liului comunal al F.U.S., consul­tarea și antrenarea cetățenilor la acțiunile patriotice. In anul tre­cut, prin muncă patriotică, s-au efectuat lucrări în valoare de peste 1,8 milioane lei. S-a exe­cutat un dig din beton pe ma­lul Vișeului și a altor riuri de 450 m.l„ s-au reparat 29.000 m.p. străzi și trotuare, s-au betonat peste 2.000 m.p. șanțuri și altele. Așa cum au arătat și alți vorbitori în acest an, în cinstea celei de-a XXX-a aniver­sări a Eliberării patriei și Con­gresului al XI-lea al P.C.R., ce­tățenii comunei vor efectua lu­crări prin muncă patriotică în valoare de peste 1,4 milioane lei. Vor continua lucrările la baia comunală, se vor repara și întreține 3.000 m.p. străzi, se vor planta peste 5.700 de plopi, săl­cii, salcimi și altele. CICIRI­ AU. Această co­mună a fost clasată pe locul III pe județ în întrecerea patriotică fiind premiată cu 35.000 lei. In cursul anului trecut, aici s-au executat munci patriotice în sumă de peste 1,8 milioane lei. Diploma de comună fruntașă pe județ a fost înmînată — în ca­drul unei însuflețite adunări care a avut loc ieri — d­e către tovarășul Dumitru Ciuclea, se­cretar al Comitetului județean de partid, vicepreședinte al Co­mitetului executiv al Consiliu­lui popular județean. Tovarășul Vasile Vinț, pre­ședinte al comitetului , executiv al consiliului popular comunal, a arătat, în cadrul adunării, că în anul trecut cetățenii comunei au participat la construirea se­diului consiliului popular, la ri­dicarea în roșu a căminelor cul­turale din Jiba și Birgău, a ate­­lierului-școală, au reparat peste 16 km de drumuri și altele. In acest an, răspunzînd che­mării adresate de Consiliul popular comunal Ruginoasa — Iași, în comună se vor efectua lucrări prin muncă patriotică în valoare de peste 1,3 milioane lei. Cei care au luat cuvîntul s-au angajat, în numele cetățe­nilor, să-și aducă din plin con­tribuția la continua înfrumuse­țare și gospodărire a comunei. Vor continua lucrările la cămi­nele culturale, va fi dat în folo­sință atelierul-școală, se vor a­­menaja trotuare pe 1.000 m.p., vor fi desfundate văi pe 2 km și altele. RECOLTA RECORD 1974 SPORIREA PRODUCTIEI DE CARMI impune aplicarea riguroasă a ACORDULUI GLOBAL Sîntem în perioada unor ample pregătiri pentru producția agri­colă din anul 1974. La toate ni­velurile în prezent se discută și se aprobă indicatorii de plan. Se nasc cu această ocazie mii de propuneri și inițiative menite să pună în valoare cît mai din plin resursele de sporire a rodniciei ogoarelor. Pe aceste coordonate se înscrie și interesul major pen­tru a da un mai puternic impuls dezvoltării producției de cartofi. Dorințele, ca și intențiile ce se manifestă în acest sens sunt de bun augur. Ce măsuri concrete s-au preconizat însă în vederea îndeplinirii acestora? Iată o în­trebare la care a fost invitat să răspundă tovarășul inginer Meri­­șor Cocoșilă, director adjunct al Direcției agricole județene. — Ne-am însușit întru totul sarcina politică de mare impor­tanță, potrivit căreia anul 1974 trebuie să devină un an al pro­ducției record în agricultură. A­­ceasta vizează deopotrivă toate sectoarele productive, cît și fie­care cultură în parte. Revenind la subiectul abordat — producția de cartofi, niciodată pină în pre­zent nu s-a acordat atîta atenție acestei culturi. Respectînd indica­țiile conducerii superioare de partid și de stat, sarcinile trasate de Comitetul județean de partid, noi am analizat posibilitățile rea­le, ținînd seama de specificul cli­mei, a solului fiecărei zone și u­­nități. Așa am ajuns la concluzia necesității concentrării produc­ției de cartofi în mai puține coo­perative agricole, in cadrul celor șase unități, situate în lunca Someșului și a Tisei, care și-au asumat sarcini speciale de irigare a suprafețelor cultivate cu cartofi. Este vorba de 200 ha, din care cite 50 ha la C.A.P. Săl­­sig și Satulung, iar la Pribileș­ti, Seini, Ardusat, Cîmpulung la Ti­sa — cartofii vor ocupa cîte 25 de hectare. — Care sunt producțiile scon­tate și măsurile preconizate pen­tru realizarea lor? — Față de 13.000 kg, produc­ție medie la hectar pe județ, pe restul de o mie de hectare, in cultură irigată se prevede obține­rea unei producții de kg/ha. Desigur, in acest caz 30.000 se impune din capul locului aplica­rea unei tehnologii moderne și complexe. Terenurile pe care s-au amplasat culturile de cartofi au o textură ușoară, în majorita­tea cazurilor aluvionară, pretabi­­lă la­ irigat și la o totală mecani­zare a procesului de producție. Am prevăzut și dozele optime de îngrășăminte minerale, în medie 170 kg, la hectar substanță acti­vă (azotat de amoniu, superfos­­fat­ și sare potasică). Aceste tere­nuri sunt de altfel arate din toamnă, fertilizate cu gunoi de grajd și superfosfat. Celelalte do­ze de îngrășăminte chimice se vor aplica în primăvară, odată cu plantările sau în perioada de întreținere a culturilor. Un element decisiv, în com­plexul de măsuri agrotehnice, îl constituie, fără îndoială, semințe­le, valoarea culturală a acestora. Am solicitat, din fondul central, 600 tone cartofi din soiurile Desirée, Colina, Măgura, soiuri recunoscute ca fiind de înaltă productivitate. Restul semințelor, pînă la necesar — circa 2.400 to­ Convorbire realizată de­ N. SZÖBEL (Continuare în pag. a 2-a) debitele afluente reprezintă abia jumătate din debitul evacuat. Pentru următoarele 24 de ore, vreme frumoasă cu cer variabil. Temperaturile minime vor oscila intre —11 și —6 grade, iar maxi­mele între — 6 și 3 grade. Dimi­neața, ceață pe văi. Vînt slab din sectorul sud-est. Vreme favorabi­lă schiului. (Cu ajutorul stațiilor meteo si hidro Baia Mare).­ ­i,M^w^^viVișy<^wrmrri u 11 w 11 j i \frrytTWr*. I jjPp • De la O.J.T. Maramureș se mai pot procura bilete de trata­ment pentru stațiunile: C­ălimă­­nești (afecțiuni hepatobiliare, uro­­renale, respiratorii), Sîngeorz-băi (digestive, diateze urice); Slănic Moldova (gastro-intestinale, respi­ratorii); Vata — Hunedoara (reu­matism) ; Vilcele (cardio-vascula­­re, căi urinare, nevroze). Se pot comanda bilete și pentru alte sta­țiuni. Informații la telefon 11043. Aspect din secția mobilă curbată a C.P.L. Sighetu Marmației

Next