Progresul, ianuarie-iunie 1870 (Anul 8, nr. 1-49)
1870-01-28 / nr. 7
No. 7 ANUL VIII FOAEA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI IN IASSI prennraeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, oliţa . ^ Primăriei. ţMarul 80 Publici de la 1-2 coaie pe Septâmânâ. iaSlr. CeVCUVi 28 l MUarie 1870. Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patra luni 1 galbenii, 107 In districtele României, prenumeraţiunea se face la biirourile postale. Înserarea unuî rând de 35 litere, costa un leă cursul fiscala Iaşii, 28 Ianuarie 1870. Depeşe Telegrafice. Bucureşti, 25 Ianuarie 1870. Domnitorul, priimindu demisiunea D-lui M. Cogălniceanu, s’au făcută următoarele renumirî în Cabinetula ce am onoare a preşeda: Subsemnatul ministru de Interne şi ad-Interim la lucrările Publice, şi D Gh. Cantacuzino la Justiţie. — Fiind cunoscuţii în România, credu că pot a me despensa a face o profesiune de credinţă; ve amintescu numai că’mî au plăcută a mănţinea pe funcţionarii predecesoriloru mei, îndată ce’şî vor fi îndeplini cu zelu şi onestitate funcţiunele ce le suntu încredinţate şi abţinându-se mai cu osebire de tutu spiritulu de partidă în îndeplinirea datoriilor lorii. (Semnată) Ministru de Interne, 1). Ghica. VIENA, 2 Fevruarie. Ziarul oficial, ediţia de sală, au publicat lista noului cabinet: Hasner, preşedinte; Wagner, de resbelu; Bankhaus, de agricultură; Stromayer, de instrucţiune publică. Ceilalţi miniştri au rămasă. PARIS, 2 Fevruarie.— Mareşalulă Régnault aă murită, în corpulă legislativă s’aă discutată amendamentul lui Grevy, prin care cere a se da Corpului legislativă dreptul de a recurge la puterea armată pentru apărare. Grevy face: „Represintaţia naţională se aibă puterea suverană de a nu fi la discreţia puterei esecutive“. Ministrul a răspinst că libertatea se poate fonda numai pe încrederea tuturor partidelor, protestă contra posibilităţei unui conflictă între puterile Statului şi respinge amendamentul, ca inconstituţional şi, ca actă de neîncredere. Jules Favre au susţinută amendamentul, făcend că, cu regimul actuală, Corpul legislativă este la discreţia unui singură omu, amintindă pe două Decembre. Amendamentulă aă căzută cu 217 voturi contra şi 43 pentru. MMIH, 3 Fevruarie. — Regele aă retuşată se primească adresa Reichsratului, din causa atacurilor, contra ministeriului, lipsite de orice fundamentă. (Monitor viu.) Circulara D-luî ministru instrucţiunii publice şi alu cultelor, cătră toţi D-nii profesori din ţeră. Domnule profesor, Intre interesele morale ce măltată are de regulată, fără de nici un dublu, instrucţiunea publică ocupa cel d’ântăiă loc. Chiămat în capul instrucţiunii publice prin înalta încredere a Măriei Sale Domnului, simţesc de a mea datorie, chiar la începutul carierei mele ministeriale, d’a mă adresa câtră întreg corpul profesoral, care are cea mai nobilă misiune de îndeplinit în societate, voiă se adică d'a forma cetăţeni nu numai cu consciinţa de drepturile şi datoriile lor ci, dera şi cu bune maniere, adică cu o educaţiune alesă. Ca ministru şi ca şef suprem al instrucţiunii publice nu'mi disimuleze întru niraică dificultăţile misiunii mele, căci nu este de datoria mea numai a semnala representaţiunii naţionale, de a căriea bine-viitore atenţiune nu avemă de câtă a ne aplauda, viţiile, defectuosităţile şi relele ce esistâ, deri în acelaşi timp cată să propun şi se aplică remediile cele mai salutarii. M’aşă crede în capace d’a învinge aceste dificultăţi, decâ o dulce gândire nu m’ar consola. Acea gândire este că întreg corpul profesorală va întinde o mână cordială vechiului elev al şcolelor naţionale şi'1 va ajuta cu luminele, esperienţa şi amerea de datorie, ordine şi disciplină. Câci dacă în vreun corp aceste elemente şi condiţiuni de prosperitate a unei naţiuni trebue a se găsi, securamente amerea de datorie, ordine şi disciplină, trebue să domnescă, să fie înrădăcinată în acest corp. A respândi instrucţiunea publică, a o râdica la înălţimea ei cea adevarată şi prin urmare ai da locul ce merită ; a asigura şi garanta independinţa corpului profesorală întindendă inamovibilitatea şi în sfere inferiore cursului superioră ; a asigura posiţiunea materială a fiecărui profesorii, resplătindă truda şi ostenelile fiecărui, potrivită cu însărcinările şi îndatoririle ce are a face ca disciplina să domnescă în şcoli, ca elevul să dea respectul cuvenită profesorului şi profesorul superiorului să detă idei în realizarea cărora nu voi cruţa nimic. Nu voi tolera cea mai mică lipsă de respectă câtră un profesor, precum nu voi tolera pe nici un elev leneşă a se bucura de beneficiile ce legile acordă talentului, sirguinţei şi bunei purtări. Cer şi reclam de la D-voastră, D-lor profesori, ca să faceţi să înţăleagă fiecare elev şi studentă că, cât timp se află pe bancele de sedii şi portă acest nume, el nu are şi nici pète avea altă datorie de căt aeea d’aş dobîndi cunoscinţele neapărate de a deveni ună cetăţeană folositoră ţerei sale. Prin urmare, în şcoli şi pe bancele de seblă, de la mică la mare, opresc orice politică şi orice spirită de partidă. Pe bancele de seară şi pe scaunul profesoral, nu voesc a vedea şi sunt dator a nu avea decât un singur partid: partidul profesorilor , şi eleviloru sirguitoriţi cu bună purtare ! Şi fiindcă am rostit cuvântul politică, veţi sei, D-lor profesori că nu neg şi nici pot nega vreunui profesor dreptul de a se conduce în politică după cum inima şi cugetul ’1 înveţă. Totă ce cer şi redăm, şi legea me autorisa d’a reclama acesta, este ca, în eserciţiul drepturilor politice, profesorii se aibă o conduită decentă şi cuviincioase. Nu voiă tolera, şi voiă avea chiar ună rochiă neadormită asupra tuturm celor cari, sub pretext de esercitarea drepturilor politice, se folosescă de a esercita pasiunile şi a aduce resvrătirea şi ura între cetăţeni. Adevarata misiune a unui profesor este de a aduce iubire şi dragoste chiar între acei ce se prigonesc. Oamenii, ijic profesorii celebri, nu trăesc in societate spre a se mânca între ei, ci din contra, spre a’ţi uni toate forţele fisice -ţi morale, spre a’şi dobândi cea mai mare cantitate de fericire posibilă. Acest adeveră rostită de pe înălţimea catedrei de profesor, trebue şi cată a fi rostită şi de pe tribuna politică. Es , citarea la pasiuni, resvrătirea, intrigile, manifestaţiunile de orice gen prin birturi şi uliţe, desbinările şi injuriile între chiar membrii aceluiaşi corpu, le oprescă cu desiverşire şi le voiă pedepsi cu asprime, căci nu numai că ele nu sunt compatibile cu caracterul şi demnitatea ce trebue şi cată să aibă orice profesor, dară apoi nici potă lăsa timpă unei ocupări serioase şi consciinţioase, şi ce este mai multă şi mă regretabil, ele aă de conştiinţă fatală a face să se peardă autoritatea şi respectul ce junimea studioasă e datoare a avea pentru acei cărora societatea încredinţa desvoltarea mintei şi a inimei generaţiunilor venitoare. Mare, frumoasă, nobilă, înaltă şi grea este misiunea unui profesor pentru a’l mai vedea târât şi întinată în pasiunile înrăutăţite ce câte-odată luptele de moment şi de partide aducă necesarmente după sine. Resumându-mi o cer şi reclam de la domniile-voastre toţi, D-lor profesori, gată de a aplica fără cruţare şi părtinire mediile ce legea mi le pune la disposiţiune, o exactitudine în serviciu şi în îndeplinirea de datorie, reclam o ocupare serioasă şi consciincioasă precum şi o disciplină şi o bună manieră cer să esiate în serviciul instrucţiune! publice de la mică la mare. Aceste idei şi principii sănătoase realizate, nu şi cu junimea studioasă, dară ţara întreagă va fi recunoscătoare corpului profesoral, şi noi cu toţii, de la ministru şi până la cel mai mică înveţătur, vom avea satisfacţiunea morală azice că ne am îndeplinită consciinţios datoria la care ne am legată când am întrată în funcţiunile noastre respective dinaintea lui Dumnezeu şi oamenilor ! Strîngându-ve mâna cu cordialitate, D-lor profesori, ve salută cu afecţiune, şi ve invită pe fiecare a ve face datoria cu consciinţă şi exactitate. Ministru, G. MÂRZESCU. No. 365, Ianuarie 16. In urma discuţiunilor urmate în Camera Deputaţilor şi relaţive la reparaţiunile penitenciarului de la Văcăreşti, admiţându-se un amandament contrariu susceptibilităţilor fostului Cabinet, donii Ion Brăteanu, Anton Arion şi Radu Mihaiă şi au dat demisiunea din mandatul de deputaţi. Aceste demisiuni Camera nu le a primit, deşi procedarea ei le a provocată şi chiar pânâ la ună oare-care punt le a făcut necesarii.— D-lui Lazăr Calenderul, ales deputat în colegiul III din Bucureşti a demisionat, în ziua de 20 Ianuarie, protestând versta sa înaintitî de peste 70 ani. — In şedinţa Senatului de ieri s’a anunţat officialmente demisia D-lui B. Boerescu ca ministru al Justiţiei şi înlocuirea sa a d lui Dimitrie Ghica. BURSA PUBLICĂ DIN VIENA. Cursul din dlipa de 26 Ianuarie 1870. VIJBUOATXI ATWmi&m&TIVB. Judet. Iaşii. No. 606. Cocforma oficieî D. Ministru de Interne No. 692. Iar a viitoarei luni Fevuarie urmend a cer ne în C mera acestui oficiu licitaţ’une pentru darea în antrepri a aprov’zorârei Penitenciarului centrui din acest oraşu, cu suma de 100 s’ânjini lemne, pe term’n de un an începătorii de la 1 Aprilie anul curent, se publică aceasta spre cunoştinţa generală. Prefectura judeţ. Calini. No. 11. Pe teritoriul comunei Burci! Moldoveni, plsa Costing fia acest judeţa, pregăşindu-se un cală la păr negru, coame si coada tunsă; se publică aceasta pentru prevenirea răgubului a acelui cala, ore cu doveşl ! » în reg ’’a să se preainte la menciona comună spre al primi în păstrare. Prefectura Județ. DornhoiA No. 75. Domnul sub Pr« fephaei II rt p*in referatul sub No. 2929 încre ’inţ ele. Lâ 1» 29 Dechemvrie nul 1839 ‘n pi at de propas 6 bo* în cotor« B runoace*- plasă, du ă semnele urrpătore: 2 boi porumbi, înf r. ț! la coarnele drepte cu semnalul 9, 3 pl vuni ş 1 g-Obău, fârfi alte semne, îq onsecvenţă dar s' publică : £Ur*a ţ ăg b şuiul acelor boî, care întovărăş t da dovelila tagale să se prea nte la autoritatea respectivă spre a le primi, cu lămurire, că după esprava terminuluî de 6 luni nu se va ivi păgubaşul, atunci acele vitele vor vinde licitfttivfi îa profitul comunei unde s’d ă pripăşit, conformii legal Poliţiei rurale. Prefectura judeţ. FMcia. No. 290. In comuna urbei Huşi constatându-se a fi de pripas o vacă în păr porumbă, coarnele ţapoşe, se publică terminal de 6 roni pentru încunoştinţarea proprietarului ei, care să se prezinte cu dovedi la Primăria comunei. Prefectura judeţ, Borna». No. 193. Pe teritoriuîu comunei Băniştenii s’au pripăşit 2 cămile, din care una de secsu masculina, arabe 1» păr vinete gobnc, şi cu câte un ghiu în spate, se publică spre cunoştinţa păgubaşului ce ar fi, crae în lăuntrul legiuitului termin să se preainte la Cotnuri citată cu dovt^I spre a’şî primi vitele, căci 1* din contra sa vor vinde licitative. Comitetul Permanent al judeţului Iaşii. No. 159. Consiliul« general al judeţului I ş l, în sesiunea ordinară din 1869, nu emi»a unu vote în souiu de » se perfuţîona srviciul sanitaru a acestu’ j tdtul pentru ac«fii finit au in tituitu 7 poeturi d-4 raidie! p ntru 7 aronéi »mente, toţi aceştia să preinde a fi doctori în medifină, şi fie care voru ave câte un salari de 300 francî pe lună, plus 300 franci pe caspese de transport, ac^ste ponturi se voru dobândi prin contrau în presența unei comisiuni esaminâtoare comparâ dintre medicii cel mal esperțî. Jioa decUâ pentru scest concursu va fi la 19 Martie ! anul curent, D-n»I doritori ce vor voi a concura pontm aceste posturi, să brac voeascăt ca în clipa maradonală să se prconte în Camera Comitetului Permanent însoţiţi de diplomele de doctorati în midicină. No. 189. escredronul da dorobanţi din acest oraşu, fiind necesitate de 150 mindire, 150 pături de aşternut, 150 pături de învălit, 105 perne câte 2 rânduri feţe la plăşi, 7 ciubere pentru ţinut apă, 7 cofe, 7 topoare, 7 tinichele pentru băut apă; se publică spre ştiinţa tuturor, ca doritorii ce vor voi a se întârcina cu facerea acestor obiecte, să se presinte în clipa de 9 a viitoarei luni Fevruarie în Camera Comitetului Permanent, însoţiţi de garanţii în regulă, pentru a concura la licitaţiune.