Progresul, ianuarie-iunie 1870 (Anul 8, nr. 1-49)

1870-01-28 / nr. 7

No. 7 ANUL VIII FOAEA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI IN IASSI prennraeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, oliţa . ^ Primăriei. ţMarul 80 Publici de la 1-2 coaie pe Septâmânâ. i­­aSlr. CeVCUVi 28 l­ MUarie 1870. Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patra luni 1 galbenii, 1­0­7 In districtele României, prenumeraţiunea se face la biirourile postale. Înserarea unuî rând de 35 litere, costa un leă cursul fiscala Iaşii, 28 Ianuarie 1870. Depeşe Telegrafice. Bucureşti, 25 Ianuarie 1870. Domnitorul, priimindu demisiunea D-lui M. Co­­gălniceanu, s’au făcută următoarele renumirî în Cabinetula ce am onoare a preşeda: Sub­semna­­tul ministru de Interne şi ad-Interim la lucrări­le Publice, şi D Gh. Cantacuzino la Justiţie. — Fiind cunoscuţii în România, credu că pot a me despensa a face o profesiune de credinţă; ve a­­mintescu numai că’mî au plăcută a mănţinea pe funcţionarii predecesoriloru mei, îndată ce’şî vor fi îndeplini cu zelu şi onestitate funcţiunele ce le suntu încredinţate şi abţinându-se mai cu osebi­re de tutu spiritulu de partidă în îndeplinirea da­­toriilor­ lorii. (Semnată) Ministru de Interne, 1). Ghica. VIENA, 2 Fevruarie. Z­iarul oficial, ediţia de sală, au publi­­cat lista noului cabinet: Hasner, preşedinte; Wagner, de resbelu; Bankhaus, de agricultură; Stromayer, de instrucţiune publică. Cei­lalţi miniştri au­ rămasă. PARIS, 2 Fevruarie.— Mareşalulă Régnault aă murită, în corpulă legislativă s’aă discutată amendamentul lui Grevy, prin care cere a se da Corpului legislativă dreptul de a recurge la puterea armată pentru apărare. Grevy face: „Represintaţia na­ţională se aibă puterea suverană de a nu fi la discreţia puterei esecutive“. Ministrul a răspins­­t că libertatea se poate fonda numai pe încrederea tuturor partidelor­, protestă contra posibili­­tăţei unui conflictă între puterile Statului şi respinge amenda­­mentul, ca inconstituţional şi, ca actă de neîncredere. Jules Favre au susţinută amendamentul, făcend că, cu regimul actuală, Cor­pul legislativă este la discreţia unui singură omu, amintindă pe două Decembre. Amendamentulă aă căzută cu 217 voturi con­tra şi 43 pentru. MM­IH, 3 Fevruarie. — Regele aă retuşată se primească adre­sa Reichsratului, din causa atacurilor, contra ministeriului, lipsite de ori­ce fundamentă. (Monitor viu.) Circulara D-luî ministru instrucţiunii publice şi alu cultelor, cătră toţi D-nii profesori din ţe­ră. Domnule profesor, Intre interesele morale ce m­ă­ltată are de regulată, fără de nici un dublu, instrucţiunea publică ocupa cel d’ântăiă loc. Chi­­ămat în capul instrucţiunii publice prin înalta încredere a Măriei Sale Domnului, simţesc de a mea datorie, chiar la începutul ca­rierei mele ministeriale, d’a mă adresa câtră întreg corpul profe­soral, care are cea mai nobilă misiune de îndeplinit în societate, voiă se adică d'a forma cetăţeni nu numai cu consciinţa de drep­turile şi datoriile lor ci, dera şi cu bune maniere, adică cu o edu­­caţiune alesă. Ca ministru şi ca şef suprem al instrucţiunii pu­blice nu'mi disimuleze întru niraică dificultăţile misiunii mele, căci nu este de datoria mea numai a semnala representaţiunii naţionale, de a căriea bine-viitore atenţiune nu avemă de câtă a ne aplauda, viţiile, defectuosităţile şi relele ce esistâ, deri în ace­laşi timp cată să­ propun şi se aplică remediile cele mai saluta­rii. M’aşă crede în capace d’a învinge aceste dificultăţi, decâ o dulce gândire nu m’ar consola. Acea gândire este că întreg corpul profesorală va întinde o mână cordială vechiului elev al şcolelor­ naţionale şi'1 va ajuta cu luminele, esperienţa şi amerea de datorie, ordine şi disciplină. Câci dacă în vre­un corp aceste elemente şi condiţiuni de pros­peritate a unei naţiuni trebue a se găsi, securamente amerea de datorie, ordine şi disciplină, trebue să domnescă, să fie înrădăci­nată în acest corp. A respândi instrucţiunea publică, a o râdica la înălţimea ei cea adevarată şi prin urmare ai da locul ce me­rită ; a asigura şi garanta independinţa corpului profesorală în­­tindendă inamovibilitatea şi în sfere inferiore cursului superioră ; a asigura posiţiunea materială a fie­cărui profesorii, resplătindă truda şi ostenelile fie­cărui, potrivită cu însărcinările şi îndatori­rile ce are­ a face ca disciplina să domnescă în şcoli, ca elevul să dea respectul cuvenită profesorului şi profesorul superiorului să d­­­etă idei în realizarea cărora nu voi­ cruţa nimic. Nu voi­ tolera cea mai mică lipsă de respectă câtră un profesor, precum nu voi­ tolera pe nici un elev leneşă a se bucura de beneficiile ce legile acordă talentului, sirguinţei şi bunei purtări. Cer şi reclam de la D-voastră, D-lor profesori, ca să faceţi să înţăleagă fie­care elev şi studentă că, cât timp se află pe bance­­le de sedii şi portă acest nume, el nu are şi nici pète avea al­tă datorie de căt aeea d’aş dobîndi cunoscinţele neapărate de a deveni ună cetăţeană folositoră ţerei sale. Prin urmare, în şcoli şi pe bancele de seblă, de la mică la mare, opresc ori­ce politică şi ori­ce spirită de partidă. Pe ban­cele de seară şi pe scaunul profesoral, nu voesc a vedea şi sunt dator a nu avea de­cât un singur partid: partidul profesorilor­ , şi eleviloru sirguitori­ţi cu bună purtare ! Şi fiind­că am rostit cuvântul politică, veţi sei, D-lor profesori că nu ne­g şi nici pot nega vre­unui profesor dreptul de a se­­ conduce în politică după cum inima şi cugetul ’1 înveţă. Totă ce cer şi redăm, şi legea me autorisa d’a reclama acesta, este ca, în eserciţiul drepturilor politice, profesorii se aibă o conduită decentă şi cuviincioase. Nu voiă tolera, şi voiă avea chiar ună r­ochiă neadormită asupra tuturm­ celor cari, sub pretext de eser­citarea drepturilor politice, se folosescă de a esercita pasiunile şi a aduce resvrătirea şi ura între cetăţeni. Adevarata misiune a unui profesor este de a aduce iubire şi dragoste chiar între acei ce se prigonesc. Oamenii, ijic profesorii celebri, nu trăesc in soci­­etate spre a se mânca între ei, ci din contra, spre a’ţi uni toate forţele fisice -ţi morale, spre a’şi dobândi cea mai mare cantitate de fe­ricire posibilă. Acest adeveră rostită de pe înălţimea catedrei de profesor, trebue şi cată a fi rostită şi de pe tribuna politică. Es­ , citarea la pasiuni, resvrătirea, intrigile, manifestaţiunile de ori­ce gen prin birturi şi uliţe, desbinările şi injuriile între chiar mem­brii aceluiaşi corpu, le oprescă cu desiverşire şi le voiă pe­depsi cu asprime, căci nu numai că ele nu sunt compatibile cu carac­terul şi demnitatea ce trebue şi cată să aibă ori­ce profesor, dară apoi nici potă lăsa timpă unei ocupări serioase şi consciinţioase, şi ce este mai multă şi m­ă regretabil, ele aă de conştiinţă fatală a face să se peardă autoritatea şi respectul ce junimea studioasă e datoare a avea pentru acei cărora societatea încredinţa­ des­­voltarea mintei şi a inimei generaţiunilor venitoare. Mare, frumoasă, nobilă, înaltă şi grea este misiunea unui pro­fesor pentru a’l mai vedea târât şi întinată în pasiunile înrăută­ţite ce câte-o­dată luptele de moment şi de partide aducă nece­sarmente după sine. Resumându-mi o cer şi reclam de la domniile-voastre toţi, D-lor profesori, gată de a aplica fără cruţare şi părtinire mediile ce le­gea mi le pune la disposiţiune, o exactitudine în serviciu şi în îndeplinirea de datorie, reclam o ocupare serioasă şi consciincioa­­să precum şi o disciplină şi o bună manieră cer să esiate în ser­­viciul instrucţiune! publice de la mică la mare. Aceste idei şi principii sănătoase realizate, nu şi cu junimea studioasă, dară ţara întreagă va fi recunoscătoare corpului profe­soral, şi noi cu toţii, de la ministru şi până la cel mai mică în­­veţătur­, vom avea satisfacţiunea morală a­­zice că ne am înde­plinită consciinţios datoria la care ne am legată când am întrată în funcţiunile noastre respective dinaintea lui Dumnezeu şi oa­menilor ! Strîngându-ve mâna cu cordialitate, D-lor profesori, ve salută cu afecţiune, şi ve invită pe fie­care a ve face datoria cu con­­sciinţă şi exactitate. Ministru, G. MÂRZESCU. No. 365, Ianuarie 16. In urma discuţiunilor­ urmate în Camera Deputaţilor şi relaţi­ve la reparaţiunile penitenciarului de la Văcăreşti, admiţându-se un amandament contrariu susceptibilităţilor fostului Cabinet, do­nii Ion Brăteanu, Anton Arion şi Radu Mihaiă şi au dat demisiunea din mandatul de deputaţi.­ Aceste demisiuni Camera nu le a primit, de­şi procedarea ei le a provocată şi chiar­ pânâ la ună oare-care punt le a făcut necesarii.­­— D-lui Lazăr Calenderul, ales deputat în colegiul III din Bucureşti a demisionat, în ziua de 20 Ianuarie, protestând versta sa înaintitî de peste 70 ani. — In şedinţa Senatului de ieri s’a anunţat officialmente demi­sia D-lui B. Boerescu ca ministru al Justiţiei şi înlocuirea sa a d lui Dimitrie Ghica. BURSA PUBLICĂ DIN VIENA. Cursul din dlipa de 26 Ianuarie 1870. VIJBUOATXI ATWmi&m&TIVB. Judet. Iaşii. No. 606. Cocforma oficieî D. Ministru de Interne No. 692. Ia­r a viitoarei luni Fevuarie urmend a ce­r ne în C mera acestui oficiu licitaţ’une pentru da­rea în antrepr­i­ a aprov’z­or­ârei Penitenciarului centr­ui din acest ora­şu, cu suma de 100 s’ânjini lemne, pe term’n de un an începătorii de la 1 Aprilie anul curent, se publică aceasta spre cunoştinţa generală. Prefectura judeţ. Calini. No. 11. Pe teritoriul comunei B­urci! Moldoveni, pl­sa Costing fia acest judeţa, pregăşindu-se un cală la păr negru, coame si coada tunsă; se publică a­­ceasta pentru prevenirea răgub­­ului a acelui cala, o­re cu doveşl ! » în reg ’’a să se preainte la mencio­­n­­a comună spre al primi în păstrare. Prefectura Județ. DornhoiA No. 75. Domnul sub Pr« fe­­­phaei II rt p*­in re­feratul sub No. 2929 încre ’inţ ele. Lâ 1» 29 De­chemvrie nul 1839 ‘n pi at de propas 6 bo* în co­tor« B runoa­­ce*- plasă, du ă semnele urrpăto­re: 2 boi porumbi, înf r. ț! la coarnele drepte cu sem­nalul 9, 3 pl vuni ş 1 g-Obău, fârfi alte semne, îq onsec­venţă dar s' publică : £Ur*a ţ ăg b şuiul ace­lor boî, care întovărăş t da dov­elila tagale să se pre­­a nte la autoritatea respectivă spre a le primi, cu lă­murire, că după esp­rava­­ terminuluî de 6 luni nu se va ivi păgubaşul, atunci acele vite­le vor vinde licitfttivfi îa profitul comunei unde s’d ă pripăşit, con­formii legal Poliţiei rurale. Prefectura judeţ. FMcia. No. 290. In comuna urbei Huşi consta­tându-se a fi de pripas o vacă în păr porumbă, coarnele ţapoşe, se publică terminal de 6 roni pentru încunoştinţarea proprietarului ei, care să se prezinte cu dovedi la Primăria comunei. Prefectura judeţ, Borna». No. 193. Pe teritoriuîu comunei B­ăniştenii s’au pripăşit 2 cămile, din care una de secsu masculina, arabe 1» păr vinete gob­nc, şi cu câte un gh­iu în spate, se publică spre cunoştinţa păgubaşului ce ar fi, crae în lăuntrul legiuitului termin să se preainte la Cotnuri citată cu dovt^I spre a’şî primi vitele, căci 1* din contra sa vor vinde licitative. Comitetul Permanent al judeţului Iaşii. No. 159. Consiliul« general al judeţului I ş l, în sesiunea ordinară din 1869, nu emi»a unu vote în s­ouiu de » se perfu­ţîona s­rviciul sanitaru a aces­­tu’ j td­tul pentru ac«fii finit au in tituitu 7 poeturi d-4 raidie! p ntru 7 aronéi »mente, toţi aceştia să pre­­inde a fi doctori în medifină, şi fie care voru ave câte un salari de 300 fr­ancî pe lună, plus 300 franci pe ca­spese de transport, ac^ste ponturi se voru dobândi prin con­trau în presența unei comisiuni e­­saminâtoare comparâ dintre medicii cel mal esperțî.­­ Jioa decUâ pentru scest concursu va fi la 19 Martie ! anul curent, D-n»I doritori ce vor voi a concura pon­­t­­m aceste posturi, să brac voeascăt ca în clipa mara­­d­onală să se prconte în Camera Comitetului Perma­nent însoţiţi de diplomele de doctorati în m­idicină. No. 189. escredronul da dorobanţi din acest o­­raşu, fiind necesitate de 150 mindire, 150 pături de aşternut, 150 pături de învălit, 105 perne câte 2 rân­­­­duri feţe la plăşi, 7 ciubere pentru ţinut apă, 7 co­fe, 7 topoare, 7 tinichele pentru băut apă; se publi­­că spre ştiinţa tuturor, ca doritorii ce vor voi a se în­târcina cu facerea acestor obiecte, să se presinte în clipa de 9 a viitoarei luni Fevruarie în Camera Co­mitetului Permanent, însoţiţi de garanţii în regulă, pentru a concura la licitaţiune.

Next