Radical, iulie-septembrie 1992 (Anul 3, nr. 400-465)

1992-07-01 / nr. 400

V COTIDIAN INDEPENDENT« SIBIU Anul III, (CCIL) Nr. 400 Miercuri, t iulie 1992 5 lei MELIȚATUL Asemenea cucilor care depun ouă prin cui­buri ce nu le aparțin s-au pornit și parti­dele noastre politicești (cu sutele) să-și de­pună candidații la președinție. Tentant mai poate fi: Doamne, fotoliul cotrocenist, în ca­re s-a vîrît, precum căpușa în gîtul oii, cel mai zîmbăreț fiu al națiunii. Partidele­ cu ei depun ouă fără bănuț, sterile și cer electo­ratului să le clocească. Dar, evident, din ste­ril, steril ... răsare. Și nu-i nici o taină (ma­re) de ce se întîmplă așa. Electoratul trebuie zăpăcit — procedeu folosit, pe vremuri, de țiganii-hoți-de-cai pentru a scăpa cu furtișa­gul. Un fel de diversiune cu efecte bine in­tuite de cei în cauză. Și totuși... La urma urmelor, în țara tuturor demo­crațiilor originale (că originare n-au cum fi) se poate orice. Sute de partide, zeci de pre­­zidențiabili (plus regele Cioabă). Dar impor­tantă lucrare va fi melițatul Mănușile de cî­­nepă trebuie frînte bine, melițate pînă se scoate toată puzderia. Și va fi de lucru, nu glumă. Apoi, grămezile astea de deșeuri, ne­vrednice nici pentru a îngrășa pămîntul, vor fi date la foc. Fuiorul va fi tors frumos, fir curat, subțire dar rezistent, pentru țesătura veșmîntului is­toriei contemporane (care să nu se destrame din fire — firea românului fiind alta decît cea a unor politruci). Vrem să credem cu tot dinadinsul că poporul acesta, bun gospo­­­dar în ograda sa, va ști să dea bine prin meliță cînepa politică spre a o curăța de puz­derii. Și nici nu va cloci ouă de cuci. Se pare, pînă acum cel puțin, că singură Convenția Democratică a înțeles acest lucru — 17 partide s-au unit, solidare, pentru un singur candidat. Au procedat democratic la selecție, în respect față de alegători. Să dl. prof. Emil Constantinescu, rectorul Univer­sității București, este sau nu cel mai potrivit om al opoziției pentru candidatura la preșe­dinția țării, deocamdată cei mulți nu o știu. Dar cu siguranță că, atunci cînd propusul se va prezenta și își va prezenta programul vom afla cărui hram slujește. Zic unii, un necunoscut! Dar, mai zic alții, pe Iliescu îl cunoaștem și la ce ne folosește? Traian SUGIU ALT CANDIDAT? O măsură care stîrnește reacții contradictorii în sînul aceluiași grup social nu este o măsură fericită. Metehnele unor astfel de măsuri se ex­plică prin lipsa de probitate profesională a celor care te propun și se susțin, sau, în cazul cel mai trist, dar nu cel mai rar întîlnit, printr-o in­tenție criminală izvorîtă din eternul interes politic. Se în­tîmplă deseori ca interesul personal să nu se potrivească perfect cu interesul politic al momentului și, în acest caz, opțiunea omului politic desti­nat să ia hotărîri este deter­minată de fa­cori emoționali, de educație, de temperament sau de caracter. O mostră de opțiune între interesele țării și interesele personale ne-au oferit distinșii noștri parla­mentari pe care n-o să putem să i uităm niciodată. Cele două guvernări fese­­niste, ale domnilor Petre Ro­man și Theodor Stolojan, au căzut în groapa democrației originale săpată de cazmaua prezidențială, compromițînd ideea de reformă, în egală măsură, dar cu mijloace dife­rite. Dacă dl. Petre Roman purta minciuna la rever, ea ,pe o cocardă, apelînd la un întreg arsenal actoricesc de gestică și mimică, menit să-i zăpăcească de-a binelea pe cei care amenințau că se vor dezmetici, dl. Theodor Stolo­­zjan a schimbat registrul, a­­bordînd o mască impenetra­bilă și aruncînd în fața na­țiunii cîteva adevăruri pe ca­re tot românul le simțise pe pielea lui, dar nu le auzise din gura conducerii. Astfel, cea mai înțeleaptă dintre spu­sele premierului Stolojan a fost: „asta e situația“, iar cel mai frecvent răspuns la pre­tențiile cetățeanului a fost: „nu se poate“. Renunțînd, în mare măsură, la serviciile minciunii, îmbră­­țișînd, pentru moment, teoria adevărului gol-goluț și specu­­lînd efectele unei demisii an­te­r­oare, despre care mulțimea a crezut că este și o dezicere de politica Roman, dl. prim­ministru Stolojan s-a trezit cu un capital moral care îl sal­tă peste predecesorul său, fa­­vorizînd iluzia că dumnealui ar fi omul potrivit la momen­tul potrivit. Un mare filozof român, drag nouă, observa cu mulți ani înainte că dacă se poartă adevărul necondiționat, brutalitatea își găsește, și ea, o justificare. Diferențele dintre fostul și actualul prim-ministru sunt multe, sunt mari și lesne de sesizat. Ele se datoresc, în principal, factorilor de educa­ție și de temperament. Dl. Sto­­lojan s-a dovedit a fi un foar­te bun observator, un estima­tor aproape exact al situațiilor economice și, cîteodată, chiar al situațiilor politice. Dar a­­tît! Domnia­ sa le-a sesizat și, avînd tăria să le pună sub o­­chii tuturor, a cîștigat încre­derea celor mai mulți dintre noi. Dar dacă analizăm și comparăm poziția în care ne-a părăsit guvernarea Roman, cu poziția în care ne găsim azi­, vom constata cu ușurință că micul pas înainte pe care l-am făcut este rezultatul trecerii­­ timpului și nicidecum al unei guvernări mai inspirate. In punctele cheie care sînt le­gea funciară, privatizarea protecția socială nu s-a miș­și­rat mai nimic și nici nu se întrevede ceva îmbucurător cîtă vreme continuăm să or­becăim intr-un cadru legis­lativ incert, dătător de apă la moara comunistă care conti­nuă, la rîndu-i să macine. Dl. Theodor Stolojan știe mai bine decît Petre Roman pașii dansului, dar dansează între corzile aceluiași ring. Rîndurile de față n-ar fi fost scrise dacă nu s-ar auzi tot mai insistent voci grăbite a-l invita pe dl. Theodor Stolojan să candideze la foto­liul din Cotroceni. Noi mizăm însă pe decența domniei sale și credem, în mod sincer, în­­tr-un rămas bun, la termenul promis, într-o despărțire fără regrete și fără entuziasm, cum este orice despărțire de un om care nu ți-a făcut nimic. Mihai BRATU De la dictatură la harababură Tot mai răspicate sînt gla­surile celor care, criticînd reaua stare de fapt din so­cietatea noastră, susțin că „pe vremea lui ceaușescu nu s-ar fi întîmplat toate astea“. A­­dică haosul ce domnește peste tot, în industrie, în agricultu­ră, în comerț. „Uite și la pri­vații ăștia cum­­ au ridicat prețurile fără pic de rușine. Asta-i economia de piață? A­­tunci mai bine ne lipsim de ea!“. Degeaba încerci să-i ex­plici domnului roșu de furie, împreună cu care stai la coa­dă la pâine, sau împreună cu care aștepți un autobuz ce nu mai vine, că prețurile s-au ridicat deopotrivă și „la stat“ și la „particulari“ și că toate faptele care ne indignează (Continuare în pag. a HI-a) Ovidiu TOMULEȚIU INFORMAȚII • INFORMAȚII • INFORMAȚII As­azi la TV­­Petre Țuțea Astăzi, cu zece minute îna­inte de miezul nopții, Televi­ziunea Română a programat „Lumea ideilor“, o emisiune de Vartan Arachelian. Subiec­tul emisiunii: „PETRE ȚUȚEA — mărturie inedită“ (I). Este simptomatică progra­marea acestei emisiuni la o oră (23,50) de minimă audien­ță. Ziaristul Vartan Arache­­lian incomodează vădit con­ducerea R.TV. iar Petre Țuțea și opera lui au constituit un subiect tabu pînă la Revoluție. Acum, într-o lume a concu­renței acerbe, onor televiziu­nea noastră națională dă do­vezi certe că se teme de „ma­rea cultură“. Semn că condu­cătorii noștri (cacofonia nu e deloc întîmplătoare în ceea ce-l privește) nu consideră R.TV. o instituție culturală. La așa conducători, nici nu e lucru de mirare... (O. T.) de coarde (solist: Cristian Florea). J.S. Bach — Suita a treia în re major;­ J. Rodrigo — Goncierto de Aranjuez pen­tru chitară și orchestră (solist: Manuel Gonzalez — Spania). (M. G.) Concert de cameră Concert de orgă Azi, 1 iulie la ora 18, în sa­la Cercului Militar, Orches­tra de cameră a Filarmonicii din Sibiu prezintă cel de-al doilea concert din seria celor ce vor fi interpretate în cursul turneului din Spania din a­­ceastă lună. Sub bagheta lui Cristian Florea se va putea audia următorul program: Mare Kopitman — „Kaddish“ pentru violoncel și orchestră Tot azi, ora 18, la Biserica Evanghelică din Sibiu va a­­vea loc Concertul de orgă susținut de organiștii Wolf­gang Dalmann din Heidelberg. Concertul cuprinde lucrări de J.S. Bach, R. Schumann, G.­­Franck, 3. Brahms și M­­. Da­ Pid. Cu această ocazie se re­deschide seria concertelor de orgă ce vor avea loc aici în fiecare miercuri. (M. G.)

Next