Rampa, octombrie 1923 (Anul 7, nr. 1779-1804)

1923-10-01 / nr. 1779

Leni, 1 Octombrie 1920,­TI AM PA «sas Rezultatele anchetei defa Opări­ re a constatat comisiunea de anchetă. Dacia esteEle unui membru al com^siunei * «sfesentea adîKîfîSstraisv al ®p@r©£ wr Si ea ifîîesâeS pentru toate instfft«i$i!3e dia teatru din tară ©birourile administraţiei O­­perei Române împreună cu anehiva si registrele acestei in­stituţiuni au fost câtva timp câmpul de activitate al ocand­­sianei de anchetă instituită cfo Suntem informaţi dealtfel că . . . . . . . . în urma propunerei din ranoar-Ministerul Artelor pentru a tQ] comisiile^ ministerul A* verifica gestiunea financiară. . va iatroduce ^ toate tea- La urma unui denunţ- ano-­­­orim, care viza direct pe d. A­­­ lexandru Buzescu, administra-­­ torul general al Operei ale căr­­­rui calităţi de energie şi extre-­ mă conştiinciozitate sunt înde- , ajuns cunoscute, comisiunea de anchetă şi-a început activita-­ tea, sfârşind’o în chipul cel mai satisfăcător, joi seara, când şi-a depus reportaj. * Ce corţine raportul Am putut afla că, departe de a fi un „report oficial** propriu aia, actul de încheere a anchetei , mai mult un elogiu adus es­­eeientelor condiţiuni de ordine şi preciziune în care a fost gă-­­sită întreaga administraţie a Operei, Comiunea constată cu sa­tisfacţie sistemul perfect de organizare introdus de d. Ale­xandru Buzescu, şi propune in­troducerea acestui regulament în administraţiile tuturor tea­trelor de stat din toată ţara. DeclaraţiSle unui membru al comisiei Unul din membrii comisiei de anchetă, a decimat de alt­fel că administraţia operei tre­­bue dată ca pildă şi că denun­ţul împotriva d-lui B­uz­escu nu poate fi decât o meschină răzbunare a cuiva care a avut prilejul să cunoască străşmicia de conducător a acestuia. tr-'te oficiale, regulamentul­­ui ,licistrativ al Operei Ro­mâne. Odată cu depunerea raportu­lui, ancheta fiind definitiv închisă puteau, exprima buc»-* ria pentru satisfacţia ce s’a dat d-lui Alexandru Buzescu, acest­ e­xcelent organizator şi prie­ten al artiştilor. Pentru folosul instituţiei d-sa va continua să lucreze,­ea mai multă voe­ bună încă, în­­deplinîdu-şi însărcinările sale grele şi pline de răspundere. Se ştie doar că în conducerea Operei Române, administrato­rul general are singur întrega răspundere a gestiunei finan­ciare, aşa cum pentru gestiu­nea morală e responsabil di­rectorul general. Sigma 1 W00Q0 I —JS-xjfî Ouat Regulament Unie 0-1 AX. Cronica teatrală teatrul central Trupa israelîtâ de Operetă. — Deschiderea stagiune! de iarnă : „Se iubesc bărbaţi“, operetă în trei acte de P­al Breîtma­n. — Muzica de Boris Segal O operettă care poartă marca bunei dispoziţii şi a unui humor din cele mai agreabile. Brodat pe tema «unor situa­ţiuni de un ‘comic foarte uşor,­ digerabil, libretul operetei !,,Ce iubesc bărbaţii?“ se insinuiază printre câteva uşoare melodii şi ajunge repede la ţinta urmărită: aceea de a i amuza pe spectatori. De la­­început acţiunea­­porneşte viu şi urmează­­antrenant până la lăsarea cortinei asupra ulti­mului act. Detalii­­de toată nostimada, îm­pletite la locul­­lor. Nimic de pri­sos. Scenele de surprize se suc­ced cu umor, iar printre ele sunt risipite scenele de sentimenta­lism. 1 . Fără îndoială însă că succesul pe care „Ce iubesc bărbaţii?“ l-a obţinut la­­premieră, se da­­toreşte în largă măsură inter­preţilor, în fruntea cărora a stat cu o s­trălucire, cu o vervă şi cu o spontaneitate din cele mai gus­tate d-na Vera­ Kanievska. Comunicativă, vioaie, exube­rantă, duioasă, d-na­­ Vera Ka­nievska umple scena şi stabileşte un intim contact­e cu sala.­­ Cu multă fantezie şi cu im­provizaţii delicioase, d-sa are farmec în tot ce face. In aceste condiţiuni nu e de mirare că a avut întregul succes al serei şi că a fost obiectul unor călduroase manifestaţii de simpatie din partea publicului care a obligat-o să biseze câteva scene. D-l Paul Breitmann a obţinut alături de d-na Kanievska un cald şi meritat succes. Câteva dan­suri l-a şi mai ales cel de la sfâr­şitul actului al II-lea pe care l-a executat cu d-na Kanievska au fost furtunos aplaudate şi a trebuit fi bisat. D­-l Berger a schiţat cu humor silueta unui servitor şi graţie hu­morului pe care îl risipeşte este în operetă un element de pri­ma ordine.­­ D-nii Serebroff şi Natan au schiţat cu mult tact rolurile în­credinţate. Muzica, datorită d-lui Boris Segiai e scrisă cu multă pricepere­­ etc, şi a contribuit foarte mult la­­ reuşita operetei Sala Teatrului Central, reno­vată ca şi s­cena, a făcut o­ exce­lentă impresie publicului. " Spectacolele nouei companii cu­­ excelentul ansamblu pe care îl are, şi în cadrul simpatic al Tea­trului Central, va fi desigur u­­nul din punctele de atracţie ale stagiunei actuale. ,. " Premiera TmIpmS Vaudeviile s > „L’Enfant“ („£opitu!$r ‘­sie­i să în frei at«« ű® Bri«ux La teatral Vaudeville «Un Pa-­­ rifs a avut loc joi prima, repre­zentaţie a notfu­i piese a lui Henri­ Br­eux, intitulată «L’Enfant», variaţiuni în trei acte asupra parad­ioceliSE teoriilor feministe. Protagonista dramei e o tână­ră femeie care a obţinut diploma de inginer şi care se află în lup­tă continuă cu prejudecăţile în­vechite ale familiei. Ea refuză categoric a ei se asocieze la pr­e­iectele familiare ale Unei căsă­torii cu un bogătaş de dată re-­­ centă şi de vârstă matură. In­­ schimb are o slăbiciune propri-­­ ţaţă pentru un văr care găseşte opiniile ei ridicole şi o consideră oarecum ţicnită. Orificii parizieni spun că, pâ­nă la un punct, publicul e tentat să-i dea dreptate. Vărul anti-feminist nu are în­să nici un motiv ca să facă pe mironisita, şi cu toată diploma de inginer care stă în drum, el consimte să procure fetei fără prejudecăţi bucuria maternităţii. Dar înaintea copilului se naş­te un scandal, şi faţă de mustră­rile familial, vărul plşcăit se de­clară gata să repare paguba. In­gineriul în fuste protestează cu vehemenţă, refuză reparaţia şi se laudă CU fapta, dezvoltând cu emfază trgoria copilului care trebue să fie numai al mamei, iar bărbatului nu trebie să i se acorde nici un drept asupra co­piilor. Refused et pare familiei un semn de nebunie şi ai ei nu-i dau pace până când viitoarea mamă nu sfârşeşte prin a se lăsa convinsă, acceptând­­căsătoria re­paratoare. Comedia lui Briefs a nviît jttn spjenep de gespegL Dela Teatral Naţiona din Iaşi I­ ndt«va s^QStatole In matinere! de Dumineca tre­cută s’a reluat «Don Cezar, da Bazare. b .K-11-1 Petroni a fost tot atât de perfect în rolul titular ca şi la trecuta, stagiune, celelalte roluri au­ fost în mod inteligent sus­ţinute de Anele Castriş. Braes­­ehy şi d-nii Boldesop. Cr­eachy, Damira, MoreprescfrToleajetrv In gnoatoa profesorilor udn­­versitari, cari au participat la congresul universitar p’a repre­zentat piesa d-lui V. I. Poppa: «Ciuta*. IC suficient toi arătăm cum ajî fost distribuite rolurile, pentru a se vedea de ce interpretare ideală s’a budurat această piesă o­ notă discordantă făcând doar d­eos­ele, pentru care *piul lui Getav Șoimii e prea difier. D-na D. Castriş a jucat-o pe dna Micu. Ana N. Profir pe Ana Anta şi d-ţii Sorana Ţopa pe Carmen. D -nii Vernescu- Vâlcea în dn­ Micu, Damira în Moccand, şi I. Profir în Take Voinea. Apariţiile d-lor Vernescu-Vâl-­ cea şi I. Profir, au fost salutate cu aplauze. ciunte / xxxx---­ *co ea I pari»i«iiHSîUltime informafiuni I). lon Mirodescu, directorul general al Artelor a fost numit membrii și comitetul de lectură ai Teatrului National în locul d-lui Cathon Theodor­ian al că­­ru M mandat a expirat. VHtoarea premieră a „Teatrului Miti' vei aedea toc Luni 1 Octombrie,­­ când se va reprezenta pentru prima oară la noi. „fUn om în frac“ o de­licioasă comedie de Ives Mirande. Rolurile principale din această piesă vor fi interpretate de d-nele El­vira Pope­scu, Dorina Heller şi d-na Ion Iancovescu şi Lefter. A treia premieră va fi :Cusuto-­­ reaua din Lunevilla“ de Alfred Sa­­j­voit. cMedeea s­au marea tragediană Agatha Bârsescu se va juca la Teatrul Naţional Vineri 12 tombrie. In tegavura cu ancheta admi­nistrativă care se face la Tea­trul Naţional din Capitală, di­recţiunea generală ne trimite spre publicare Următorul comu­nicat: «Comisiunea de anchetă şi-a terminat corectările la Operă şi Teatrul Naţional din Bucureşti. La acest din urmă teatru, co­­­misia a descoperit serioase ne­reguli, a căror autori sunt câţi­va funcţionari administrativi împotriva cărora se vor lua sanc­ţiun­e deve­ni­te. Fostele direcţii ale acestei in­stituţii sunt străine de nereguli­ Mâine seară inni­ate VSc la Teatrul Naţional premiera trch­­ediei lui Grillparzer *Sapho», cm d na Agatha Bârsescu. Celelalte roluri sunt interpre­tate de d-nii Ion Petrescu, M. Cons­tan­tin­esett şi d-nele Lug Popo­v­ici, El. ParisianU. După întoarcerea echipei de propagandă, teatrul Naţional va prine în studiu piesa «Când vi­ne viforul» de A­l. Tătărăsei. Premiera comediei lui Crom­­melink «Magnificul încornorat» care se va juca la teatrul Re­gina Marin cu d. V. Maximilian de comise», in rolul principal a fost defini-­­tiv fixată pentru Joi, 11 Ge­to­m­­arie. La teatric Regina Maria s’au reluat repetiţiile dramei luii Pa­­liny Codina «Maria del Carmen» (rotul titular, va fi interpretat de d-na Almajan­ Buzescu. In cele­lalte roluri apar d-nii Tony Ba­­ladra, V. Maximilian, O. Brăde­­scu, etc. eJ Maria del Carmen» va fi a­po­i treia premieră a campaniei Bu- I­londra. ­ A fi auzit de Ceka ! E un nume, care face să se sbârlească părul pe cupet oricui a trăit în Rusia sovietică şi care, bate înţeles, mai posedă cap , după acest „sirous“.­­. Ceha este poliţia secretă bolşe­­ci, un soi de pravoslavnică închizi­­­­ţie, în care o blondă, mistică şi visă­toare Nataşe (orice revoluţionară, care se respectă, se chiamă Nataşa, sau, în cazul cel mai rău, Sonia) joa­că rolul lui Torquemada. Toate instrumentele de torturi, pe care le propunem între culisele actu­lui al doilea din ,,Tosco", toate chi­nurile diabolice, care au germinat a­­pocaliptice în creerul alcoolizat al lui Edgard Pag, au fost puse în acţiune de această Ceka. — Ci canalie ! —pe de o parte Pentru a stârpi radical revoluţio­narismul, iar pe de alta pentru a ser­vi presei mondiale argumente de în­fricoşare a mulţimilor, în faţa spec­trului bolşevic, cu ochelari, şapcă ru­sească şi bluză roşie de garibaldian. Ziarele, deznădăjduite de banaliza­rea războaielor, revoluţiilor, atentate­lor, violurilor, catastrofelor de drum de fier şi a incompetinţelor ministe­riale, au descris­­ culori vii­ts­pe cit permite proasta cerneală tipogra­fică, ce te întrebuinţează azi e­for­turile ce se pun la cede în beciurile poliţiei sovietice. (Şi în Rusia, ca şi la noi, ordinea publică se asiguri la beciul‘. Justiţia fiind oarbă, nici nu are posibilitatea de a deosebi întune­ricul de lumină). Dar nici smulgerea firelor de bar­bă unul câte unul, nici înlocuirea maimuţelor cu condamnaţi poliţiei în experienţele d-rului Varonoff, nici in­jecţiile cu sare amară, nici lectura regulată a foiletoanelor d-lui Miha­­lache Dragomirescu, nu pot fi com­parate, în înfiorătoarea, în măreaţa lor grozăvie, cu chinul la care sun­t supuşi acei ce i­u subscriu la împru­mutul intern al sovietelor. In adevăr, oficiosul bolşevic Prav­da anunţă că telefonistele din Mos­cova au primit ordin să întrebe zil­nic pe abonaţi, odată sau chiar de câteva ori, dacă şi-au făcut datoria către ţară şi teoriile lui Marx, sub­scriind la împrumut. O singură dată, în viaţa mea, am avut telefon în casă. La început, e­­ram fireşti entuziasmat. Faptul că nu căpătăm legătura telefonică la timp, mă enerva relativ puţin. îmi distram vremea, ce trecea până la răspunsul centralei, scobindu-mă în dinţi câr­ibidu-mi unghile, dând muştele afară, sau şterg cina praful,— de ! eram la mine acasă. Ce sic întâmplat însă ! A treia sau a patra zi, pe când îmi făceam siesta şi mă lăsam moleşit de călduţele emanaţii ale asimilării alimentelor, ce sugerasem, clopoţelul telefonului începu să stărnâie pre­­lung, strident, implacabil ! Am sărit buimac, bâjbâind un Hal­­low tragic în cornetul infernalului instrument. — Allot mi se răspunse. Salvarea . — Nu, domnule, aici ca să particu-lar.„ — Scuzați, eroare . Mă culcai furios. Dar de abia începu să mă cuprin­dă iarăși toropeala, fi sbărnăitul prelung, insistent, feroce, îmi sfre­deli ereeri. Mă repezii iar la trief­on­: — AUoooo ! — Ailo ! Afi cerut Bacăul ! — Ce ! Cum ? Da' de unde ! Na ! Mi-am găsit Bacăul„ — Nu sunteţi 99/8S t — Nu, duduie, păcatele mele, eu­­ sunt 89/98.* — Scuzaţi ! Er­oare! Mă culc furios. Dar aa-abia f. a. m. dH tind tele­fonul : — Alloooo 00 7 — AUo ! Instituiri antifabic I — Nu, domnule, nu, nu, nu, nuuu ! Deşi aşa avea nevoie, fiindcă simt că turbez.„ — Și ce strigi aşa T — Fiindcă aşa îmi place. La mine acasă fac ce vreau, măgarule„ — PorculeI — Boule 1 — Idiotule ! ' - r" Am închis telefonul și am dat ordin servitoarei să-l arunce la gunoi. Vă închipuiţi acum ce trebue să fie la Moscova, când la trei noaptea sună teelefonul. — Allo ! 89/98 T — Da, duduie — Aţi subscris la împrumut f — Cum ! Aha ! Da ! O si sub­scriu,,, — Când f — Mă tine„ * — Bineee.^ ă A doua zi : ^ — AUo ! 89/98 L, — Da, duduie — Aţi subscris la împrumut ! Cu sistemul acesta trebue să sub­scrii. Ori­cât ai subscrie, tot debursezi mai puţin decât întreţinerea şi pen­­sia într’un balamuc. Skanderbog AştaaBHâti, acfitafttăfi Barbarii bolşevice

Next