Rampa, octombrie 1923 (Anul 7, nr. 1779-1804)
1923-10-01 / nr. 1779
Leni, 1 Octombrie 1920,TI AM PA «sas Rezultatele anchetei defa Opări re a constatat comisiunea de anchetă. Dacia esteEle unui membru al com^siunei * «sfesentea adîKîfîSstraisv al ®p@r©£ wr Si ea ifîîesâeS pentru toate instfft«i$i!3e dia teatru din tară ©birourile administraţiei Operei Române împreună cu anehiva si registrele acestei instituţiuni au fost câtva timp câmpul de activitate al ocandsianei de anchetă instituită cfo Suntem informaţi dealtfel că . . . . . . . . în urma propunerei din ranoar-Ministerul Artelor pentru a tQ] comisiile^ ministerul A* verifica gestiunea financiară. . va iatroduce ^ toate tea- La urma unui denunţ- ano-orim, care viza direct pe d. A lexandru Buzescu, administra- torul general al Operei ale cărrui calităţi de energie şi extre- mă conştiinciozitate sunt înde- , ajuns cunoscute, comisiunea de anchetă şi-a început activita- tea, sfârşind’o în chipul cel mai satisfăcător, joi seara, când şi-a depus reportaj. * Ce corţine raportul Am putut afla că, departe de a fi un „report oficial** propriu aia, actul de încheere a anchetei , mai mult un elogiu adus eseeientelor condiţiuni de ordine şi preciziune în care a fost gă-sită întreaga administraţie a Operei, Comiunea constată cu satisfacţie sistemul perfect de organizare introdus de d. Alexandru Buzescu, şi propune introducerea acestui regulament în administraţiile tuturor teatrelor de stat din toată ţara. DeclaraţiSle unui membru al comisiei Unul din membrii comisiei de anchetă, a decimat de altfel că administraţia operei trebue dată ca pildă şi că denunţul împotriva d-lui Buzescu nu poate fi decât o meschină răzbunare a cuiva care a avut prilejul să cunoască străşmicia de conducător a acestuia. tr-'te oficiale, regulamentului ,licistrativ al Operei Române. Odată cu depunerea raportului, ancheta fiind definitiv închisă puteau, exprima buc»-* ria pentru satisfacţia ce s’a dat d-lui Alexandru Buzescu, acest excelent organizator şi prieten al artiştilor. Pentru folosul instituţiei d-sa va continua să lucreze,ea mai multă voe bună încă, îndeplinîdu-şi însărcinările sale grele şi pline de răspundere. Se ştie doar că în conducerea Operei Române, administratorul general are singur întrega răspundere a gestiunei financiare, aşa cum pentru gestiunea morală e responsabil directorul general. Sigma 1 W00Q0 I —JS-xjfî Ouat Regulament Unie 0-1 AX. Cronica teatrală teatrul central Trupa israelîtâ de Operetă. — Deschiderea stagiune! de iarnă : „Se iubesc bărbaţi“, operetă în trei acte de Pal Breîtman. — Muzica de Boris Segal O operettă care poartă marca bunei dispoziţii şi a unui humor din cele mai agreabile. Brodat pe tema «unor situaţiuni de un ‘comic foarte uşor, digerabil, libretul operetei !,,Ce iubesc bărbaţii?“ se insinuiază printre câteva uşoare melodii şi ajunge repede la ţinta urmărită: aceea de a i amuza pe spectatori. De laînceput acţiuneaporneşte viu şi urmeazăantrenant până la lăsarea cortinei asupra ultimului act. Detaliide toată nostimada, împletite la locullor. Nimic de prisos. Scenele de surprize se succed cu umor, iar printre ele sunt risipite scenele de sentimentalism. 1 . Fără îndoială însă că succesul pe care „Ce iubesc bărbaţii?“ l-a obţinut lapremieră, se datoreşte în largă măsură interpreţilor, în fruntea cărora a stat cu o strălucire, cu o vervă şi cu o spontaneitate din cele mai gustate d-na Vera Kanievska. Comunicativă, vioaie, exuberantă, duioasă, d-na Vera Kanievska umple scena şi stabileşte un intim contacte cu sala. Cu multă fantezie şi cu improvizaţii delicioase, d-sa are farmec în tot ce face. In aceste condiţiuni nu e de mirare că a avut întregul succes al serei şi că a fost obiectul unor călduroase manifestaţii de simpatie din partea publicului care a obligat-o să biseze câteva scene. D-l Paul Breitmann a obţinut alături de d-na Kanievska un cald şi meritat succes. Câteva dansuri l-a şi mai ales cel de la sfârşitul actului al II-lea pe care l-a executat cu d-na Kanievska au fost furtunos aplaudate şi a trebuit fi bisat. D-l Berger a schiţat cu humor silueta unui servitor şi graţie humorului pe care îl risipeşte este în operetă un element de prima ordine. D-nii Serebroff şi Natan au schiţat cu mult tact rolurile încredinţate. Muzica, datorită d-lui Boris Segiai e scrisă cu multă pricepere etc, şi a contribuit foarte mult la reuşita operetei Sala Teatrului Central, renovată ca şi scena, a făcut o excelentă impresie publicului. " Spectacolele nouei companii cu excelentul ansamblu pe care îl are, şi în cadrul simpatic al Teatrului Central, va fi desigur unul din punctele de atracţie ale stagiunei actuale. ,. " Premiera TmIpmS Vaudeviile s > „L’Enfant“ („£opitu!$r ‘siei să în frei at«« ű® Bri«ux La teatral Vaudeville «Un Pa- rifs a avut loc joi prima, reprezentaţie a notfui piese a lui Henri Breux, intitulată «L’Enfant», variaţiuni în trei acte asupra paradioceliSE teoriilor feministe. Protagonista dramei e o tânără femeie care a obţinut diploma de inginer şi care se află în luptă continuă cu prejudecăţile învechite ale familiei. Ea refuză categoric a ei se asocieze la preiectele familiare ale Unei căsătorii cu un bogătaş de dată re- centă şi de vârstă matură. In schimb are o slăbiciune propri- ţaţă pentru un văr care găseşte opiniile ei ridicole şi o consideră oarecum ţicnită. Orificii parizieni spun că, până la un punct, publicul e tentat să-i dea dreptate. Vărul anti-feminist nu are însă nici un motiv ca să facă pe mironisita, şi cu toată diploma de inginer care stă în drum, el consimte să procure fetei fără prejudecăţi bucuria maternităţii. Dar înaintea copilului se naşte un scandal, şi faţă de mustrările familial, vărul plşcăit se declară gata să repare paguba. Ingineriul în fuste protestează cu vehemenţă, refuză reparaţia şi se laudă CU fapta, dezvoltând cu emfază trgoria copilului care trebue să fie numai al mamei, iar bărbatului nu trebie să i se acorde nici un drept asupra copiilor. Refused et pare familiei un semn de nebunie şi ai ei nu-i dau pace până când viitoarea mamă nu sfârşeşte prin a se lăsa convinsă, acceptândcăsătoria reparatoare. Comedia lui Briefs a nviît jttn spjenep de gespegL Dela Teatral Naţiona din Iaşi I ndt«va s^QStatole In matinere! de Dumineca trecută s’a reluat «Don Cezar, da Bazare. b .K-11-1 Petroni a fost tot atât de perfect în rolul titular ca şi la trecuta, stagiune, celelalte roluri au fost în mod inteligent susţinute de Anele Castriş. Braesehy şi d-nii Boldesop. Creachy, Damira, MoreprescfrToleajetrv In gnoatoa profesorilor udnversitari, cari au participat la congresul universitar p’a reprezentat piesa d-lui V. I. Poppa: «Ciuta*. IC suficient toi arătăm cum ajî fost distribuite rolurile, pentru a se vedea de ce interpretare ideală s’a budurat această piesă o notă discordantă făcând doar deosele, pentru care *piul lui Getav Șoimii e prea difier. D-na D. Castriş a jucat-o pe dna Micu. Ana N. Profir pe Ana Anta şi d-ţii Sorana Ţopa pe Carmen. D -nii Vernescu- Vâlcea în dn Micu, Damira în Moccand, şi I. Profir în Take Voinea. Apariţiile d-lor Vernescu-Vâl- cea şi I. Profir, au fost salutate cu aplauze. ciunte / xxxx--- *co ea I pari»i«iiHSîUltime informafiuni I). lon Mirodescu, directorul general al Artelor a fost numit membrii și comitetul de lectură ai Teatrului National în locul d-lui Cathon Theodorian al căru M mandat a expirat. VHtoarea premieră a „Teatrului Miti' vei aedea toc Luni 1 Octombrie, când se va reprezenta pentru prima oară la noi. „fUn om în frac“ o delicioasă comedie de Ives Mirande. Rolurile principale din această piesă vor fi interpretate de d-nele Elvira Popescu, Dorina Heller şi d-na Ion Iancovescu şi Lefter. A treia premieră va fi :Cusuto- reaua din Lunevilla“ de Alfred Sajvoit. cMedeea sau marea tragediană Agatha Bârsescu se va juca la Teatrul Naţional Vineri 12 tombrie. In tegavura cu ancheta administrativă care se face la Teatrul Naţional din Capitală, direcţiunea generală ne trimite spre publicare Următorul comunicat: «Comisiunea de anchetă şi-a terminat corectările la Operă şi Teatrul Naţional din Bucureşti. La acest din urmă teatru, comisia a descoperit serioase nereguli, a căror autori sunt câţiva funcţionari administrativi împotriva cărora se vor lua sancţiune devenite. Fostele direcţii ale acestei instituţii sunt străine de nereguli Mâine seară inniate VSc la Teatrul Naţional premiera trchediei lui Grillparzer *Sapho», cm d na Agatha Bârsescu. Celelalte roluri sunt interpretate de d-nii Ion Petrescu, M. Constantinesett şi d-nele Lug Popovici, El. ParisianU. După întoarcerea echipei de propagandă, teatrul Naţional va prine în studiu piesa «Când vine viforul» de Al. Tătărăsei. Premiera comediei lui Crommelink «Magnificul încornorat» care se va juca la teatrul Regina Marin cu d. V. Maximilian de comise», in rolul principal a fost defini-tiv fixată pentru Joi, 11 Getomarie. La teatric Regina Maria s’au reluat repetiţiile dramei luii Paliny Codina «Maria del Carmen» (rotul titular, va fi interpretat de d-na Almajan Buzescu. In celelalte roluri apar d-nii Tony Baladra, V. Maximilian, O. Brădescu, etc. eJ Maria del Carmen» va fi apoi treia premieră a campaniei Bu- Ilondra. A fi auzit de Ceka ! E un nume, care face să se sbârlească părul pe cupet oricui a trăit în Rusia sovietică şi care, bate înţeles, mai posedă cap , după acest „sirous“.. Ceha este poliţia secretă bolşeci, un soi de pravoslavnică închiziţie, în care o blondă, mistică şi visătoare Nataşe (orice revoluţionară, care se respectă, se chiamă Nataşa, sau, în cazul cel mai rău, Sonia) joacă rolul lui Torquemada. Toate instrumentele de torturi, pe care le propunem între culisele actului al doilea din ,,Tosco", toate chinurile diabolice, care au germinat apocaliptice în creerul alcoolizat al lui Edgard Pag, au fost puse în acţiune de această Ceka. — Ci canalie ! —pe de o parte Pentru a stârpi radical revoluţionarismul, iar pe de alta pentru a servi presei mondiale argumente de înfricoşare a mulţimilor, în faţa spectrului bolşevic, cu ochelari, şapcă rusească şi bluză roşie de garibaldian. Ziarele, deznădăjduite de banalizarea războaielor, revoluţiilor, atentatelor, violurilor, catastrofelor de drum de fier şi a incompetinţelor ministeriale, au descris culori viitspe cit permite proasta cerneală tipografică, ce te întrebuinţează azi eforturile ce se pun la cede în beciurile poliţiei sovietice. (Şi în Rusia, ca şi la noi, ordinea publică se asiguri la beciul‘. Justiţia fiind oarbă, nici nu are posibilitatea de a deosebi întunericul de lumină). Dar nici smulgerea firelor de barbă unul câte unul, nici înlocuirea maimuţelor cu condamnaţi poliţiei în experienţele d-rului Varonoff, nici injecţiile cu sare amară, nici lectura regulată a foiletoanelor d-lui Mihalache Dragomirescu, nu pot fi comparate, în înfiorătoarea, în măreaţa lor grozăvie, cu chinul la care sunt supuşi acei ce iu subscriu la împrumutul intern al sovietelor. In adevăr, oficiosul bolşevic Pravda anunţă că telefonistele din Moscova au primit ordin să întrebe zilnic pe abonaţi, odată sau chiar de câteva ori, dacă şi-au făcut datoria către ţară şi teoriile lui Marx, subscriind la împrumut. O singură dată, în viaţa mea, am avut telefon în casă. La început, eram fireşti entuziasmat. Faptul că nu căpătăm legătura telefonică la timp, mă enerva relativ puţin. îmi distram vremea, ce trecea până la răspunsul centralei, scobindu-mă în dinţi câribidu-mi unghile, dând muştele afară, sau şterg cina praful,— de ! eram la mine acasă. Ce sic întâmplat însă ! A treia sau a patra zi, pe când îmi făceam siesta şi mă lăsam moleşit de călduţele emanaţii ale asimilării alimentelor, ce sugerasem, clopoţelul telefonului începu să stărnâie prelung, strident, implacabil ! Am sărit buimac, bâjbâind un Hallow tragic în cornetul infernalului instrument. — Allot mi se răspunse. Salvarea . — Nu, domnule, aici ca să particu-lar.„ — Scuzați, eroare . Mă culcai furios. Dar de abia începu să mă cuprindă iarăși toropeala, fi sbărnăitul prelung, insistent, feroce, îmi sfredeli ereeri. Mă repezii iar la triefon: — AUoooo ! — Ailo ! Afi cerut Bacăul ! — Ce ! Cum ? Da' de unde ! Na ! Mi-am găsit Bacăul„ — Nu sunteţi 99/8S t — Nu, duduie, păcatele mele, eu sunt 89/98.* — Scuzaţi ! Eroare! Mă culc furios. Dar aa-abia f. a. m. dH tind telefonul : — Alloooo 00 7 — AUo ! Instituiri antifabic I — Nu, domnule, nu, nu, nu, nuuu ! Deşi aşa avea nevoie, fiindcă simt că turbez.„ — Și ce strigi aşa T — Fiindcă aşa îmi place. La mine acasă fac ce vreau, măgarule„ — PorculeI — Boule 1 — Idiotule ! ' - r" Am închis telefonul și am dat ordin servitoarei să-l arunce la gunoi. Vă închipuiţi acum ce trebue să fie la Moscova, când la trei noaptea sună teelefonul. — Allo ! 89/98 T — Da, duduie — Aţi subscris la împrumut f — Cum ! Aha ! Da ! O si subscriu,,, — Când f — Mă tine„ * — Bineee.^ ă A doua zi : ^ — AUo ! 89/98 L, — Da, duduie — Aţi subscris la împrumut ! Cu sistemul acesta trebue să subscrii. Oricât ai subscrie, tot debursezi mai puţin decât întreţinerea şi pensia într’un balamuc. Skanderbog AştaaBHâti, acfitafttăfi Barbarii bolşevice