Rampa, ianuarie 1927 (Anul 12, nr. 2756-2779)

1927-01-01 / nr. 2756

B­ e.MAOVAN FRATII ROI STRADA CAROL ETAJ N­­ '.jâ,msasm. Doamnelor! Pentru soție! i-voastră fiul D-voastră ginerele D-voas ră fratele D-voastrâ părintele D-voastră n «9 9* mal indicat cte Sf. Sărbători 3 Cravate LE11050 Exclusivități «absolute in Calea Victoriei No. 50 CUMPĂRAȚI Cadour i utile, »pasmoase si eVtinfe ^ela Magazinul special de Articole F©t®gs,afice L. WANDELMANN S-sor FOTO-SPORT Tel 31/19. — Str. Câmpineanu, 6. — Bucureşti Aparate KODAK, GOERZ, CONTESSA-NETTEL, şl ICA cu ZEISS TESSAR, ER3NEMANNI Toate produsele Fabricei AGFA Patefoane de voiaj şi de salon SINGURUL LABORATOR de speicalitate execuţi lucrurile cele mai artistice pentru amatori. APARAT CINEMATOGRAFIC de casă pentru fllm normal CADOURI utile pentru mic şi mare, mai eftin ca ori­unde la SOCEC&CLIL Calea Victoriei No. 13 | VAST ASORTIMENT de Arficol@ pentru cadouri ca: Vase Galle, Cristaluri, Statuete, Obiecte de artă etc. precum şi un mare stoc de JUCĂRII GĂSIŢI LA Librăria „UNIVERSALA“ ALCALAY & CU CALEA VICTORIEI No. 27 (Coif Bulevardul Elisabeta)­­­DOMfhrt la „RAMPA" Carnavalul se deschi­de prin balul Presei Anul acesta carnavalul se deschide sub cele mai frumoase au­spicii. Des­chiderea se face prin cel mai frumos bal mascat şi costumat. BALUL ASOCIAŢIEI GE­NERALE A PRESEI ROMANE El va avea loc in sala E­­FORIEI în seara de 8 Ia­nuarie. Biletele s-au pus în vân­zare de pe acum la maga­zinul de muzică Jean Fe­der din calea Victoriei Martirii troglodiţi dela sate.­­ Şcoala în faliment continuu» — Casa şcoalelor. — Pregătirea elementelor de activitate, de în­vă titutul V­iaţa In aer liber Ancheta noastră — Precizări şi alte răspunsuri — Propaganda culturală la sate DE VORBA CU d. G. D. MUGUR lori. — Problema culturii să priind­e problema economică. — Ins. literatură«. — — Cinematograful pentru popor . La „Fundaţia Culturală _ Principele Carol” in strada Latină, se frământă in jurul problemei culturale la sate, inte­­lectualul cel mai metodic, gospodarul cel mai atent, românul cel mai sincer. D. G. D. Mugur, omul care nu te lasă să-l părăseşti fără un îndemn s­­ o car­te bună, petrece sub abat-tourul mesei sale, nopţi întregi pentru Planurile ma­re lupte pe care „Fundaţia” a intre­­prins-o. Si in rurfala scrisului său, ca si pe fată, in ochii mici si par’că strâns­ ca să vadă detaliul si structura moleculară, ghiceşti deopotrivă frăumân­tarea lăuntrică a ormului ciare nu cu­noaşte strada şi care şi-a închinat via­ţa unei opere de o amploare care de­­păşeşte posibilităţile unuia singur. Căci A­l. D. Mugur, cu anturajul său de intelectuali, poeţi şi oameni de carte, se află ca pe o insulă „ singu­rătăţii. Singur a fost d. G. D. Mugur pe vremea când îşi mâna cercetaşi! prin munţi Şi Pe plutele o . «.", san­gur se află astăzi, când opera începută cu entuziasmul şi posibilităţile unui Prinţ rămâne in seama unui stat ma­­jor idealist şi mobilizat de cele mai te­meinice planuri d­e luptă. In arsenalul din strada Latina se pregăteşte Ro­­mânia cea de peste o sută de ani. Lupta culturală este ca orice luptă. Dacă eu pleci aprovizionat cu tot ce-ţi trebue lupta e iremediabil­ă pierdută. Iată ce a’tuu înţeles cei cari, înaintea, noastră, porneau, cu bune intenţiuni, dar nepregătiţi, în propagandă cultu­rală la sate. Căci satul românesc este fundamental deosebit de viaţa noastră de­aici. Ţăranii încă trăesc ca troglo­­­diţi-Intr’o comună, din jud. Teleorman, unde „Fundaţia Principele Carol” are un cămin cultural, preşedinte a fost numit nu învăţătorul nici preotul, ci, pur si simplu, un tiran. Era indicat la această demnitate prin curăţenia gos­podăriei lui, ca şi prin cinstea de care se bucura în sat. Inchipueşte-ţi că ura semenilor lui din sat a mers până a­­colo încât i-au dat foc căpiţelor aces­tui gospodar... Viaţa politică cu falsurile ei a­ o­trăvit sufletul ţăranului. Nici­ un fac­tor serios nu şi-a asumat răspunderea pentru educaţia, ţăranului. Prietenul meu, Nichifo­r Crainic, spu­nea cu bună dreptate că şcoala noa­stră e într’un permanent faliment- Pen­tru că ea nu e continuată social. Du­pă absolvirea ca vai de lume a celor patru clase primare, țăranul reintră în primitivitate. Statul nu a­ vegheat cum trebue asupra acestui important oficiu de cultură. Și într’adevăr Spi­ni Haret care a început-o propriu zisă campanie culturală nu avea ni­ci un plan organic. El primea propu­neri scrise de la învăţători şi preoţi şi le punea în aplicare, fragmentar şi fără coherenţă. CASA ŞCOALELOR ŞI ROLUL EI Problema era să formăm mai în­tâi elementele cari să activeze la sa­te şi apoi să producem material­­ di­dactic necesar unei asemenea Tmţuti­­ri. Pentru acest scop a fost creată C­asa Şcoalelor, care iarăş din nea­­plicarea programului preconizat de noi şi-a rătăcit menirea. Abia din 1820 ea s’a intitulat „...şi a culturii pop­or­u­lui”. Fundaţia Culturală Principele Ca­rol are astăzi o serie de publicaţii şi un program care constituesc primul început de îndrumare în acţiunea de cultivare a poporului. Acest program nu e de fapt decât acela­ pe care eu îl propuneam Casei Şcoalelor. Să luăm pilda Germaniei, din seco­lul al nouăsprezecilea. Acest secol a însemnat enorm pentru actuala des­făşurare de energie organizată care e Germania de azi. Toată acţiunea de salvarea a­cestei ţă­ri după războaiele napoleoniene îşi are geneza in renaşterea lor culturală începută la 1808 prin faimoasele un­sprezece discursuri ale lui Schicht, sprijinite de experimentele lui Pesta, lozzi. E înfricoşetor să afli astăzi că pu­blicul nostru cunoaşte pe oamenii noştri cu adevărat mari, din auzite . Rebreanu, Sadoveanu, sunt mituri. Va trebui deci să facem antologii cu bucăţi alese pentru ţăran, operă care s’ar complecta cu traduceri din Ancheta noastră va dura până la 15 ianuarie, întrucât am primit la redac­­ţie peste 200 de răspunsuri în afară de cele publicate până acum, iar în fiecare zi primim mereu altele, rugăm pe cititori să aibe in vedere că spaţiul retrâns nu ne permite publicarea răs­punsurilor mai lungi. Credem că citi­torii noştri cari răspund la anchetă­ vor face în aşa fel, încât răspunsul lor să fie scurt, conchis.­­ La selecţia ce se va face nu se va avea în vedere răspunsul cel mai lung, ci cel mai scurt posibil, dar care să spună mult... • In afară de premiile anunţate, doi sportivi cari vor să rămână anonimi, ne-au donat o cupă artistică şi o sta­tuetă în bronz: „Foot-ball“. Aceste două obiecte vor fi deasemeni distri­­buite la sfârşitul concursului nostru, jucătorilor cu cele mai multe voturi. Vrem sa consacrâm pe cel mai bun jucător al regiunei, şi totodată să cu­noaştem părerea publicului asupra celor mai buni jucători ai noştri. Distribuţia premiilor se va­ face in cadrul unei serbări sportive. Mai jos, continuăm publicarea altor răspunsuri primite. 94 Privit ca talie, şi experienţă, eu îl prefer pe Tiki Deleanu şi-l votez pen­tru interesanta anchetă. Leo« Meetzer Labirint 8i 95 Atât prin experienţă, intezie, tactică şi curaj, tot Deleanu Dare cel mai in­dicat, pentru lecţii menţionat în Onora­tul dv. ziar. 1 Sami Gald­i. Carol 14 literatura rusă, scandinavă, germană. Acestea să fie cărţile pentru popor — într’un cuvânt literatura pentru su­flet. Pe urmă, în scară ascendentă, ne­am gândit la literatura de cunoştinţe. Higienă întâi de toate. Actualmente d. V. Voiculescu lucrează la o astfel de lucrare. Spectrul morţii trebue să ameninţe la fiecare rând pe ţăran. Cu acelaş larg scop trebue să oferim acelor oa­meni simpli un mănunchi de cunoş­tinţe folositoare într-o formă care să-l ispitească. Americanii în această di­recţie sunt neîntrecuţi. O carte despre creşterea şi întreţi­nerea porcilor se intitulează : „Vrei să câştigi ATATA la porci". Senzaţio­nalul este singura cale. Orice carte să aibe nu numai rolul didactic ci şi determinativ. O ARHIVA DE FILME ISTORICE id’am gândit la cinematograful pen­tru popor. îmi dau seama cât de pre­ţioasă poate fi o arhivă a filmului istoric şi naţional în care să înregi­străm scene şi datine cari se pierd.­­Tot in acest scop am lansat şi che­stionarul folkloristic pentru muzeul etnografic din Cluj, care e o minune de realizare. Şezătoare şcolară la Corabia Activitatea extra-şcolară in oraşul nostru, a reînceput Duminică 19 De­cembrie, printr-o şezătoare literară şi artistică, dată de elvii cursului supe­rior de la liceul „Şt. Popescu“. Programul s-a desfăşurat în ordinea următoare : Cor, sub conducerea ele­vului Feraru Florea, „Viaţa şi operele lui Coşbuc“, conferinţă ţinută de ele­vul Puiu Nicolae. Vorbitorul, atât pe cât l-au ajutat cunoştinţele, a ţinut să scoată în re­lief, laturile marelui talent, ce­­a posedat Coşbuc. Ca poet al ţărănimii şi al dorurilor şi durerilor ce ne leagă­­le pământul ,ţarei noastre, ca prozator-povestitor şi ca traducător, Coşbuc a rămas şi rămânea legat şi subit până la vene­raţie de generaţiile ce se ridică, cu idealuri lipiti de vieaţă. Tânărul Titi Rădulescu, a cântat la chitară o bu­cată din repertoriu străin. Elevul Ciurescu Marin, a recitat „Groparul“ de Gloşbuc. Elevul Pârvulescu Nico­lae, i­ executat un solo la vioară. Ele­vul IStănescu ,„ a recitat cu talent „Tatăl“, versurile lui Francisc Copee, în­­traducerea lui Coşbuc. Elevul Gruia,, a cântat o „Romanţă“ la vioară şi elevul Marcu un bun solist al torului, a cântat „Bătrânii“ versu­rile, de Goga. A­­ urmat apoi un concert de chitară, mal­dolină şi vioară, executat de ele­vii Vliesen, Oprea Ionescu şi Feraru, dupâ care elevul Oprea Ionescu, a irişt singur din mandolină, o bu­cată­ orientală, aplaudată şi bisată de public. Cvântul de Închidere, a fost spus de Elevul Miu Ilie, care a adus vii mulţumiri d-lui I. Teodorescu, direc­­torul liceului, pentru dragostea ce are­ faţă de instrucţia şi educaţia ele­vilor, I. S. Pr. I. V. Procopiescu pro­fesor al liceului şi prezidentul ser­­bărei pentru multa grije şi răbdare ce pa­re la organizarea acestor şeză­tori ai asistenţei ce a luat parte. A urmat apoi comedia într’un act, „Umbrela pierdută“­in care s’a re­marcat elevii Stănescu, Miu şi Sfâ­­rcială.­ Sala­­unde s’a ţinut şezătoarea, este întocmit ca o carte roasă de vreme, însă­ruţi ale căreia pagini, expiră tinereţii­ şi avântul către ideal. De aceea, această sală era arhiplină de popor tineret şi persoane din elita oraşului, cari­ au ţinut să ia parte, încurajând această muncă, cu scop nobil şi frumos. Sub prezidenţia S. S. Pr. I. V. Pro­­copiescu, se va fixa o normă defini­tivă, după care şezătorile vor urma în mod regulat, fapt îmbucurător din multe puncte de vedere, pe cari le voi arăta într'un­ număr viitor. ANGHEL 96 Sunt de părere că Melkiori n'are ad. 'versar încă în regiune. Acest jucător de toate -clasă întru­nește toate calităţile unui internatio­nal. Lică Gherner G-xal Luhuvary, 100 .­­..,V- „Vi 97 ' ■ ■ - ,-f- ■, B Votăz-pV-Laky dela „Juv­eatas”. Stoenescu Calea, Plevmer 98 Consider ca cel mai bun jucător de foot-ball pe portarul Juventus­ului Laki care a dovedit de atâtea ori că merită pe deplin acest renume. Numai cine a fost la disputele pen­tru cupa ..Criterium” poate să-și dea seama ce ■ -­to un golkeaper bun. Gârleșteanuu Aurel Halelor. 7 Pe Laky îl votez. 1. Cristescu Str. Mihail Cogălniceanu 10­1 Alegerea este dificilă Intre Mel­chior, Stroek, WLuckier si Deleanu. Cum ultimul este indigen si după părerea mea egal cu ceilalţi, il pre­fer. Cartapopol Trofeu*. 10 101 CONCENTRĂRI In ceea ce priveste viitorul apropiat cred că mai avem de sperat. Actualii seminarişti şi normalişti vor primi instrucţiuni speciale in ceea ce pri­veşte rolul lor faţă de popor. Dar pâ­nă la această mult aşteptată zi, ce ne facem cu actualele elemente de cultură ? Ne-am gândit la concentrări în tim­pul verii, pentru cursuri, în diferite regiuni : în Oltenia, în Dobrogea.,, Statul este mereu absent din această imperioasă problemă. Dementul e vast şi regret că în a­­ceastă oră nu ţi-am putut înfăţişa de­cât in linii generale o parte a ei. Tre­bue să ne intre in cap că problema culturii la sate trebue să o­primeze în Stat înaintea problemei economice. Dar despre aceasta vom mai vorbi şi altădată. La despărţire, d. G. D. Mugur era extenuat. Vorbise pe nesimţite două ore, cu o însufleţire nemai­întâlnită. Am coborât profund impresionat de această forţă care se condamna la chinuri şi la îndoeli neînchipuita nu­­mai pentru că îşi iubeşte şi cunoaşte ţara. ROMULUS DIANU Expozitîa de pictura la Bacău Expoziţia d-lui Nicu Enea­ s’a des­chis în ziua de 24 Decembrie. Un pu­blic numeros, care apreciază lucrările d-lui Enea, s’a grăbit să viziteze nouile lucrări, expuse în sala de re­cepţie a primăriei. Expoziţia constă în 54 de tablouri, compuse din portrete şi vederi de la sate, natura mai ale­s, pre­dominând. Mărturisesc însă că mă aşteptam la o exu­nere mai artistică. Câteva ta­­blouri din expoziţia de anul trecut, mă făceau să sper că act­olia expozi­ţie va cuprinde lucrări alese. Intr’ade­­vă­r, găsesc şi­ câteva tablouri bine executate, portretele mai ales. In cele mai multe însă lipseşte armonia cu­lorilor,­xactitatea obiectelor­ naturii. Pe când în portrete (No. 1 „Elvira” şi „Portretul No. 14) expresia e bine ro­dată, în tablourile descriptive ale na­turii, găsim personagii complect lip­site de expresie. In No. 3­1 — „Corturi de ţigani”, — găsim un „tigan” în fa­ta cortului. Insă acel „ţigan”, pe lân­gă că nu e ţigan, n’are nici aparentă de om măcar. Pare un cap artificial, vârât in nişte scivenţe. Găsim însă şi tablouri reuşite : „Natura noastră de la No. 34, ca şi aceia de la No. 47, ta­bloul „vară”, „cap de copil”, „la tors” (40) şi altele. Repet însă, mă aşteptam la ceva mai artistic. Preferam 20, din cele 54 de tablouri reuşite: „Natura moartă” de dacă nu i-ar fi adus rezultatul mate­rial prea mare, reputaţia d-lui Enea ar fi avut de câştigat mai mult. * In seara zilei de 25 Decembrie, „Asociaţia tineretului băcăuan“, a or­ganizat o serată culturalo-dansantă cu invitaţii speciale. Cunoscutul scrii­tor Barbu Lăzăreanu, cunoscut pu­blicului nostru printr-o conferinţă la A. C. F. E., a fost invitat de tânăra asociaţie, să ţină o conferinţă. Su­biectul conferinţei d-lui Lăzăreanu intitulat : „Poetul Misterios“, a fost tratat şi la „A. C. F. E.“ Bucureşti, cu acelaş succes. Stilul sobru dar atrăgător, frazele poetice şi mai ales concluzia în versuri, ne-a încântat. D. Lăzăreanu a ţinut încordată aten­ţia publicului în tot timprul conferin­ţei, o conferinţă poetică, răsplătită cu mari aplaude, este cel mai bun jucător al regiunii. ’ Are o technică superioară. E. Vasilescu Rea-Sylvia, 20­­03 După părerea mea cel mai bun ju­cător al regiunii este Laky. Cred că este deajuns­­să-i spun numai numele. S. Moldoveanu Str. Bucovinei 104 ' Aveţi în vedere forma unui jucător în general şi în acest sens, înclin a crede că lui Deleanu i­­s’ar cuveni o­­noarea de a fi declarat cel mai bun. Petre Dobrotă Student. Uranus No. 16 105 După părerea mea cel mai indicat jucător pentru a ob­tine premiul este portarul clubului ros albastru Laky care mu are adversar la regiune. Gh. Standtul Str. Oborului, 43 106 Melchior­ este cel mai bun­ jucător. II votez. Bondescu­ I. Str. Profesorilor 107 Ca­rasiuis la ancheta întreprinsă de ,­Rampa”, sunt de părere că cel mai bun jucător actual din Capitală este portarul Laky. Alfons Aldemy Gtr. Deniei, 9 Poşta Redacţiei Sportive Domnul care ne-a transmis un plic cu o informaţie privitoare la deplasa­rea Cluj-Arad, e rugat sa ne indice nu­­mele autorului, şi să ne facă dovada celor afirmate. Co­n­trariu nu ne putem lua răspunderea gravei acuzaţii ce se aduc persoanelor vizate, şi deci nu şut© i­mnblica nimic. La r­epresentatia, de Luxd seara a piesei „Păianjenul” rolul Mira Dăianu va fi jucat de d-ra Puia Ionescu. D. Patti Gusty a început repetiţiile piesei „Greşala lui Dumnezeu” de d. Gaton Theodorian. Beaux-Arts şI Calea Victoriei No. 39 CADOURI de artă în : CRISTALURI PORŢELANURI Pite de verre­t Mărcile mondiale Viitoarea premieră a teatrului Carol cel Mare va fi „Vivat!” noua revistă a d-lor N. Vlădoianu si V. Radan. In primele roluri vor apare d-nele Natalita Pavelescu, Ecaterina Vasiliu, Lizica Pe­trescu, Violeta Ionescu şi d-nii Tămase, Titu Protopopescu, Co­druţ, Dan Demetrescu şi d-n­a Tuchy Eremie. Apreciatul violonist bucureştean, d. Adrian Sarvas, actualmente profesor la conservatorul de muzică din Cer­năuţi, dă în seara de 12 ianuarie un concert în sala filarmonică d­mn Cer­­năuţi. Programul cuprinde : sonata de Ri­chard Strauss, concertul de Ernst, Ciaconia de Bach şi bucăţi mai mici de Nardfimi, Pugnani, Sarasiate şi Co­­relli-Kreisler, ’V **~~~­*~* Toate mamele de elită, şi-au dat în­tâlnire de Sărbători, cu copiii lor la FOTO-LUVRU. B-dul Academiei 2. Telefon 51/36. In foagerele Teatrului National se repetă „Georges Dandin” de Moliora D. Eugen Demet­riu, şeful de cabi­net al Teatrului Naţional din Bucu­reşti, a fost trecut şef de cabinet al Ministerului de Interne. « Cunoscuta şi apreciata pictură, d-na Eugenia Filotti-Atanasiu, va deschi­de mâine, în sala No. 3 a Ateneului Român, o expoziţie de pictură,­­ flori. Expoziţiunea va rămâne deschisă în tot cursul lunei ianuarie. La 11 ianuarie are loc la Opera Ro­mână premiera operei­­„Gianni Schi­­chi” de Pucc­ini. Spectacolul va fi complectat cu ba­letul „Flautul fermecat”. Viitoarea premieră a Teatrului Na­țional va fi „Dama cu Camelii” de A. Dumas. Compania, de reviste C.­­ Tănase va represinta Sâmbătă şi Duminică atât în matineu cât şi seara revista , „într’un ceas ban” de d. N. Kiriţescu. Opera Română anunţă pentru astă seară un spectacol compus din ,,Ca­valeria rusticană” şi „Zâna Păpuşilor ’ La Teatrul Naţional se va pune în studiu comedia „Tanti Viorica” de d. Th. Scortescu. Teatrul Mic va reprezenta în cursul lunii lanţurm­e comedia lui Feydeau „Dama de la Maxim”. Primele roluri vor fi jucate de­ d-na Tantzi Gutaya Barosz. Din cauza balului Societăţii „Mater­na,” care are loc astă seară la Eforia,­ compania de reviste C. Tănase nu face relache, Duminică 9 Ianuarie, iu avea, toil Ceaiul dansant dat de D. F. I. In folo­­­sul Orfelinatului din str. Italiană ÎS saloanele .Sinidi,catului Ziaristilor, Bu­levardul Carol 7. Program cu diferite productiuni 9! alte surprize, Jazz-band de la ore fi până la 2 noaptea. ~ , Bufet asortat. Mad­an­M Tem­nisiui Aranjând pentru Revelionul anului 1927 un bogat si select Menu, cu frumoase surprize roagă Onorata clientelă a re­tine locuri din timp, numărul­­ meselor fiind limitat. imn Pe scena Teatrului National se re­­petă „Henric al IV-lea” d® Pirandei la în regia d-lui Soare Z. Solaxe, „Elegantaw B-dLul Elisabeta«­­ (sub Hotel Boulevard) bine asortat în galanterie fină bărbi«­tească și de damă, cravate pullover, mănuşi piele, ciorapi, battere. Ungerie fină, după măsură, etc. Vitoarea premieră a teatrului Regina Maria va fi comedia lui Sacha Guiti* „Berg op Zoom”. Sculptorul Savargin, deschide ex­poziţia sa la Ateneul Român, la ziua de 1 Ianuarie. In urma succesului mereu crescând al celebrei comedii „Prostul“, direct­­iunea Teatrului Mic a modificat re­pertoriul, lăsând până la 3 ianuarie în fiecare seară şi matineu : „Pros­tul“, afară de astă seară, când se va ura ca: „Coniţa are 2 conaşi“. In comei­dia lui Fulda : „Prostul“, Mişu For­tino are o creaţie interesantă iu per-­ sonală, d-na Maria Ciucurescu-Bul­­linsky şi-a reluat vechiul succes la d-na Schirmer. Surpriza serii este însă d-na Anula Capustin, care de curând Întoarsă de la Paris, în afară de succesul pe care-l obţine ca actriţă, interpretând pe Boris, stârneşte la fiecare intrare in scenă admiraţia publicului, prin toaletele, mereu schimbate şi care sunt ultimile creaţi­uni ale­­marilor case de mode din Paris. In fiecare Duminică Matineu Daal sânt organizat de „Noua Maternitate"­ în saloanele Sindicatului Ziariştilor, Bul. Carol 7. De la orele 4—S d. a. Jazz-Band Ghindă. Sâmbătă şi Duminică, în matineu se va reprezenta la Teatral Fantasio pie­sa pentru copii „Motanul încălţat” de d-nii Adrian Maniu şi George Silviu, care a obţinut iun mare succes la prer­mieră. 99 S9 Laky ( premiat, acela care merită să fie T. Leîbovici Calea Moşilor 102 iTorcez pe Laky, sa lui. Spira Haret» Cssncetizări Curterul Juventu-X Vasilescu Rea-Silvia, 20 Piaţa .Valter Mărăcineanu. Telef. 84/17 Orele 8.30 Cavaleria rusticană SPECTACOLE WWW SPECTACOLE CONFERINŢE JSk JWm H CONFERINŢE CONCERTE CONCERTE ŞEZĂTORI Vineri 31 Decembrie 1926 ŞEZĂTORI OPERA ROMANA d-na C. Dobrescu d-na Nimna Botty J-ra Tania Nanescu d. A. Georgewsky d. N. Dumitrescu muzicală : D. E. Mas­aim . Director de scenă : D. Const. Pavel; Sufler : D. C. Damian. Zona păpușilor Balet în 2 acte de Joseph Bayer Interpretat de d-rele Eleonora Do­­bietzka, I. Sternfeld, EL Prodanovici, M. Heiban, Em. Svoboda și d-na A. Romanovski, St. Civinsky, P. Do­brietzky, V. Georgescu. Direcţia de scenă: d. A. Roma­novski. Conducerea muzicală : id. C. Bein. TEATRUL MIC» V. Compania dramatică Tantzi Cuta­va« Barozzi — M. Fotino, orele 1 seara Conifa are doi conafl Comedie in 3 acte de F. Gandess. DISTRIBUŢIA if Martha! Tanti Irene Leonie Suzanne Georges Adolf de Monte-Crlato”. ^ d-ra Marietta Rarei d-ra René­ Annie d-ra Silvia Dumitrescu d-ra Elvira Godeana d. Misu Fotino d. D. Chamnel TEATRUL NATIONAL Piaţa Teatrului National. Tel. S/13 Orele 8.30 Patima roşie Piesă *In S acte de M. Sorbul —­DISTRIBUŢIA Tofana dana Marioara Zimniceanu Crin» «­us LutH Cruceanu Rudy d. A. Pop Marţian Castru­ d. C. Cutuleica Schilz d. Ion Brezeanu TEATRUL REGINA MARIA Pasaejul Comedia. Telefon 52/45 Campania dramatică Bulandra-Mano­lescu-Maximilan-Storin Orele 9 seara Goana după bărbat Comedie în 3 aere de Maurice Dounay . DISTRIBUȚIA Frioley d, V. Maximilian D-l Vyon d. I. Talianu Philippe d. Marcel Enescu Basket d. G. Groner Unchiul Gabriel I d. Al. Giugariu Prosper d. V. Bulandra Jounod d. C. Hoeiung Simona d-na M. Mohor Suzana d-ra Sofia Ionescu Odette d-na N. Piacentini; Fraucoise d-ra Catusa Elvas D-na Vyon d-ra Paula Anastasia Alice d-na Liana, Constantmescu Glaudine d-ra Mana Beltramo Yvette d-ra Camelia Mihail Roger d. H. Acterian TEATRUL FANTASIO (fost Alhambra, Strada Sărincii Direcţiunea lancoveseu€ m ■ * *»4 Orele 0 seara’ Axa la comedie in 3 acte de Louis VemewÜ! •t Georges Ben* DISTRIBUŢIA Baronul Wurtz Felix Borneret Vicontele Langeais Omar Constantmoviei Lugutn Francois Stromboli Dl. Bile Baroana Wurz fjuzette Contesa Romanii r d. Loon Leitei d, I. lancoveseu d. I. Stro« d. a LăzlW reset« s d. I. Negoescm d. P. Maţi i. I. Basaral d. Draga d-na Nely Steria« d-ra Leny Caler d-ra M. Deoulesctt COE tel 3Oft TEATRUL CAROL CEL MARE — Bulevardul Elisabeta. Xelete* M/S Bal TEATRUL CENTRAL h Calea Călărașilor 11. Tel. 34/V TRUPA DIN VILNA -n orele 9 seara visă*. Floarea dra Stambul TEATRUL Iul. POPULAR{ Extet CINEMATOGRAF! CINEMA MARIOARA VOICULESCU» Piratul negru. CINEMA LIPSCANI PALACE. m\ Berold Lloyd sl Fetele. ri CINEMA CAPITOL. — Trăsura No. 13! cu Lily Damita. CINEMA LUX : Pat sl Patachon GL . neri­ d ■ CINEMA VLAICU: Malec Cow-Boy« 1 CINEMA JUPITER: Copiii părăsiți’ în 12 acte, copie nouă.­­ CINEMA GLORIA.­­ Matchul Demi­­psey- Tuney și Malec Cowboy. CINEMA ATENEUL GOLESCIL­* Contele de Monte-Cristo Seria 11*CU STIRI DIVERSE Santuzza Lola Maria Lucia Turridu Alfio Conducerea „Harry”

Next