Rampa, ianuarie 1927 (Anul 12, nr. 2756-2779)
1927-01-01 / nr. 2756
B e.MAOVAN FRATII ROI STRADA CAROL ETAJ N '.jâ,msasm. Doamnelor! Pentru soție! i-voastră fiul D-voastră ginerele D-voas ră fratele D-voastrâ părintele D-voastră n «9 9* mal indicat cte Sf. Sărbători 3 Cravate LE11050 Exclusivități «absolute in Calea Victoriei No. 50 CUMPĂRAȚI Cadour i utile, »pasmoase si eVtinfe ^ela Magazinul special de Articole F©t®gs,afice L. WANDELMANN S-sor FOTO-SPORT Tel 31/19. — Str. Câmpineanu, 6. — Bucureşti Aparate KODAK, GOERZ, CONTESSA-NETTEL, şl ICA cu ZEISS TESSAR, ER3NEMANNI Toate produsele Fabricei AGFA Patefoane de voiaj şi de salon SINGURUL LABORATOR de speicalitate execuţi lucrurile cele mai artistice pentru amatori. APARAT CINEMATOGRAFIC de casă pentru fllm normal CADOURI utile pentru mic şi mare, mai eftin ca oriunde la SOCEC&CLIL Calea Victoriei No. 13 | VAST ASORTIMENT de Arficol@ pentru cadouri ca: Vase Galle, Cristaluri, Statuete, Obiecte de artă etc. precum şi un mare stoc de JUCĂRII GĂSIŢI LA Librăria „UNIVERSALA“ ALCALAY & CU CALEA VICTORIEI No. 27 (Coif Bulevardul Elisabeta)DOMfhrt la „RAMPA" Carnavalul se deschide prin balul Presei Anul acesta carnavalul se deschide sub cele mai frumoase auspicii. Deschiderea se face prin cel mai frumos bal mascat şi costumat. BALUL ASOCIAŢIEI GENERALE A PRESEI ROMANE El va avea loc in sala EFORIEI în seara de 8 Ianuarie. Biletele s-au pus în vânzare de pe acum la magazinul de muzică Jean Feder din calea Victoriei Martirii troglodiţi dela sate. Şcoala în faliment continuu» — Casa şcoalelor. — Pregătirea elementelor de activitate, de învă titutul Viaţa In aer liber Ancheta noastră — Precizări şi alte răspunsuri — Propaganda culturală la sate DE VORBA CU d. G. D. MUGUR lori. — Problema culturii să priinde problema economică. — Ins. literatură«. — — Cinematograful pentru popor . La „Fundaţia Culturală _ Principele Carol” in strada Latină, se frământă in jurul problemei culturale la sate, intelectualul cel mai metodic, gospodarul cel mai atent, românul cel mai sincer. D. G. D. Mugur, omul care nu te lasă să-l părăseşti fără un îndemn s o carte bună, petrece sub abat-tourul mesei sale, nopţi întregi pentru Planurile mare lupte pe care „Fundaţia” a intreprins-o. Si in rurfala scrisului său, ca si pe fată, in ochii mici si par’că strâns ca să vadă detaliul si structura moleculară, ghiceşti deopotrivă frăumântarea lăuntrică a ormului ciare nu cunoaşte strada şi care şi-a închinat viaţa unei opere de o amploare care depăşeşte posibilităţile unuia singur. Căci Al. D. Mugur, cu anturajul său de intelectuali, poeţi şi oameni de carte, se află ca pe o insulă „ singurătăţii. Singur a fost d. G. D. Mugur pe vremea când îşi mâna cercetaşi! prin munţi Şi Pe plutele o . «.", sangur se află astăzi, când opera începută cu entuziasmul şi posibilităţile unui Prinţ rămâne in seama unui stat major idealist şi mobilizat de cele mai temeinice planuri de luptă. In arsenalul din strada Latina se pregăteşte România cea de peste o sută de ani. Lupta culturală este ca orice luptă. Dacă eu pleci aprovizionat cu tot ce-ţi trebue lupta e iremediabilă pierdută. Iată ce a’tuu înţeles cei cari, înaintea, noastră, porneau, cu bune intenţiuni, dar nepregătiţi, în propagandă culturală la sate. Căci satul românesc este fundamental deosebit de viaţa noastră deaici. Ţăranii încă trăesc ca troglodiţi-Intr’o comună, din jud. Teleorman, unde „Fundaţia Principele Carol” are un cămin cultural, preşedinte a fost numit nu învăţătorul nici preotul, ci, pur si simplu, un tiran. Era indicat la această demnitate prin curăţenia gospodăriei lui, ca şi prin cinstea de care se bucura în sat. Inchipueşte-ţi că ura semenilor lui din sat a mers până acolo încât i-au dat foc căpiţelor acestui gospodar... Viaţa politică cu falsurile ei a otrăvit sufletul ţăranului. Nici un factor serios nu şi-a asumat răspunderea pentru educaţia, ţăranului. Prietenul meu, Nichifor Crainic, spunea cu bună dreptate că şcoala noastră e într’un permanent faliment- Pentru că ea nu e continuată social. După absolvirea ca vai de lume a celor patru clase primare, țăranul reintră în primitivitate. Statul nu a vegheat cum trebue asupra acestui important oficiu de cultură. Și într’adevăr Spini Haret care a început-o propriu zisă campanie culturală nu avea nici un plan organic. El primea propuneri scrise de la învăţători şi preoţi şi le punea în aplicare, fragmentar şi fără coherenţă. CASA ŞCOALELOR ŞI ROLUL EI Problema era să formăm mai întâi elementele cari să activeze la sate şi apoi să producem material didactic necesar unei asemenea Tmţutiri. Pentru acest scop a fost creată Casa Şcoalelor, care iarăş din neaplicarea programului preconizat de noi şi-a rătăcit menirea. Abia din 1820 ea s’a intitulat „...şi a culturii poporului”. Fundaţia Culturală Principele Carol are astăzi o serie de publicaţii şi un program care constituesc primul început de îndrumare în acţiunea de cultivare a poporului. Acest program nu e de fapt decât acela pe care eu îl propuneam Casei Şcoalelor. Să luăm pilda Germaniei, din secolul al nouăsprezecilea. Acest secol a însemnat enorm pentru actuala desfăşurare de energie organizată care e Germania de azi. Toată acţiunea de salvarea acestei ţări după războaiele napoleoniene îşi are geneza in renaşterea lor culturală începută la 1808 prin faimoasele unsprezece discursuri ale lui Schicht, sprijinite de experimentele lui Pesta, lozzi. E înfricoşetor să afli astăzi că publicul nostru cunoaşte pe oamenii noştri cu adevărat mari, din auzite . Rebreanu, Sadoveanu, sunt mituri. Va trebui deci să facem antologii cu bucăţi alese pentru ţăran, operă care s’ar complecta cu traduceri din Ancheta noastră va dura până la 15 ianuarie, întrucât am primit la redacţie peste 200 de răspunsuri în afară de cele publicate până acum, iar în fiecare zi primim mereu altele, rugăm pe cititori să aibe in vedere că spaţiul retrâns nu ne permite publicarea răspunsurilor mai lungi. Credem că cititorii noştri cari răspund la anchetă vor face în aşa fel, încât răspunsul lor să fie scurt, conchis. La selecţia ce se va face nu se va avea în vedere răspunsul cel mai lung, ci cel mai scurt posibil, dar care să spună mult... • In afară de premiile anunţate, doi sportivi cari vor să rămână anonimi, ne-au donat o cupă artistică şi o statuetă în bronz: „Foot-ball“. Aceste două obiecte vor fi deasemeni distribuite la sfârşitul concursului nostru, jucătorilor cu cele mai multe voturi. Vrem sa consacrâm pe cel mai bun jucător al regiunei, şi totodată să cunoaştem părerea publicului asupra celor mai buni jucători ai noştri. Distribuţia premiilor se va face in cadrul unei serbări sportive. Mai jos, continuăm publicarea altor răspunsuri primite. 94 Privit ca talie, şi experienţă, eu îl prefer pe Tiki Deleanu şi-l votez pentru interesanta anchetă. Leo« Meetzer Labirint 8i 95 Atât prin experienţă, intezie, tactică şi curaj, tot Deleanu Dare cel mai indicat, pentru lecţii menţionat în Onoratul dv. ziar. 1 Sami Galdi. Carol 14 literatura rusă, scandinavă, germană. Acestea să fie cărţile pentru popor — într’un cuvânt literatura pentru suflet. Pe urmă, în scară ascendentă, neam gândit la literatura de cunoştinţe. Higienă întâi de toate. Actualmente d. V. Voiculescu lucrează la o astfel de lucrare. Spectrul morţii trebue să ameninţe la fiecare rând pe ţăran. Cu acelaş larg scop trebue să oferim acelor oameni simpli un mănunchi de cunoştinţe folositoare într-o formă care să-l ispitească. Americanii în această direcţie sunt neîntrecuţi. O carte despre creşterea şi întreţinerea porcilor se intitulează : „Vrei să câştigi ATATA la porci". Senzaţionalul este singura cale. Orice carte să aibe nu numai rolul didactic ci şi determinativ. O ARHIVA DE FILME ISTORICE id’am gândit la cinematograful pentru popor. îmi dau seama cât de preţioasă poate fi o arhivă a filmului istoric şi naţional în care să înregistrăm scene şi datine cari se pierd.Tot in acest scop am lansat şi chestionarul folkloristic pentru muzeul etnografic din Cluj, care e o minune de realizare. Şezătoare şcolară la Corabia Activitatea extra-şcolară in oraşul nostru, a reînceput Duminică 19 Decembrie, printr-o şezătoare literară şi artistică, dată de elvii cursului superior de la liceul „Şt. Popescu“. Programul s-a desfăşurat în ordinea următoare : Cor, sub conducerea elevului Feraru Florea, „Viaţa şi operele lui Coşbuc“, conferinţă ţinută de elevul Puiu Nicolae. Vorbitorul, atât pe cât l-au ajutat cunoştinţele, a ţinut să scoată în relief, laturile marelui talent, cea posedat Coşbuc. Ca poet al ţărănimii şi al dorurilor şi durerilor ce ne leagăle pământul ,ţarei noastre, ca prozator-povestitor şi ca traducător, Coşbuc a rămas şi rămânea legat şi subit până la veneraţie de generaţiile ce se ridică, cu idealuri lipiti de vieaţă. Tânărul Titi Rădulescu, a cântat la chitară o bucată din repertoriu străin. Elevul Ciurescu Marin, a recitat „Groparul“ de Gloşbuc. Elevul Pârvulescu Nicolae, i executat un solo la vioară. Elevul IStănescu ,„ a recitat cu talent „Tatăl“, versurile lui Francisc Copee, întraducerea lui Coşbuc. Elevul Gruia,, a cântat o „Romanţă“ la vioară şi elevul Marcu un bun solist al torului, a cântat „Bătrânii“ versurile, de Goga. A urmat apoi un concert de chitară, maldolină şi vioară, executat de elevii Vliesen, Oprea Ionescu şi Feraru, dupâ care elevul Oprea Ionescu, a irişt singur din mandolină, o bucată orientală, aplaudată şi bisată de public. Cvântul de Închidere, a fost spus de Elevul Miu Ilie, care a adus vii mulţumiri d-lui I. Teodorescu, directorul liceului, pentru dragostea ce are faţă de instrucţia şi educaţia elevilor, I. S. Pr. I. V. Procopiescu profesor al liceului şi prezidentul serbărei pentru multa grije şi răbdare ce pare la organizarea acestor şezători ai asistenţei ce a luat parte. A urmat apoi comedia într’un act, „Umbrela pierdută“in care s’a remarcat elevii Stănescu, Miu şi Sfârcială. Salaunde s’a ţinut şezătoarea, este întocmit ca o carte roasă de vreme, însăruţi ale căreia pagini, expiră tinereţii şi avântul către ideal. De aceea, această sală era arhiplină de popor tineret şi persoane din elita oraşului, cari au ţinut să ia parte, încurajând această muncă, cu scop nobil şi frumos. Sub prezidenţia S. S. Pr. I. V. Procopiescu, se va fixa o normă definitivă, după care şezătorile vor urma în mod regulat, fapt îmbucurător din multe puncte de vedere, pe cari le voi arăta într'un număr viitor. ANGHEL 96 Sunt de părere că Melkiori n'are ad. 'versar încă în regiune. Acest jucător de toate -clasă întrunește toate calităţile unui international. Lică Gherner G-xal Luhuvary, 100 ...,V- „Vi 97 ' ■ ■ - ,-f- ■, B Votăz-pV-Laky dela „Juveatas”. Stoenescu Calea, Plevmer 98 Consider ca cel mai bun jucător de foot-ball pe portarul Juventusului Laki care a dovedit de atâtea ori că merită pe deplin acest renume. Numai cine a fost la disputele pentru cupa ..Criterium” poate să-și dea seama ce ■ -to un golkeaper bun. Gârleșteanuu Aurel Halelor. 7 Pe Laky îl votez. 1. Cristescu Str. Mihail Cogălniceanu 101 Alegerea este dificilă Intre Melchior, Stroek, WLuckier si Deleanu. Cum ultimul este indigen si după părerea mea egal cu ceilalţi, il prefer. Cartapopol Trofeu*. 10 101 CONCENTRĂRI In ceea ce priveste viitorul apropiat cred că mai avem de sperat. Actualii seminarişti şi normalişti vor primi instrucţiuni speciale in ceea ce priveşte rolul lor faţă de popor. Dar până la această mult aşteptată zi, ce ne facem cu actualele elemente de cultură ? Ne-am gândit la concentrări în timpul verii, pentru cursuri, în diferite regiuni : în Oltenia, în Dobrogea.,, Statul este mereu absent din această imperioasă problemă. Dementul e vast şi regret că în această oră nu ţi-am putut înfăţişa decât in linii generale o parte a ei. Trebue să ne intre in cap că problema culturii la sate trebue să oprimeze în Stat înaintea problemei economice. Dar despre aceasta vom mai vorbi şi altădată. La despărţire, d. G. D. Mugur era extenuat. Vorbise pe nesimţite două ore, cu o însufleţire nemaiîntâlnită. Am coborât profund impresionat de această forţă care se condamna la chinuri şi la îndoeli neînchipuita numai pentru că îşi iubeşte şi cunoaşte ţara. ROMULUS DIANU Expozitîa de pictura la Bacău Expoziţia d-lui Nicu Enea s’a deschis în ziua de 24 Decembrie. Un public numeros, care apreciază lucrările d-lui Enea, s’a grăbit să viziteze nouile lucrări, expuse în sala de recepţie a primăriei. Expoziţia constă în 54 de tablouri, compuse din portrete şi vederi de la sate, natura mai ales, predominând. Mărturisesc însă că mă aşteptam la o exunere mai artistică. Câteva tablouri din expoziţia de anul trecut, mă făceau să sper că actolia expoziţie va cuprinde lucrări alese. Intr’adevăr, găsesc şi câteva tablouri bine executate, portretele mai ales. In cele mai multe însă lipseşte armonia culorilor,xactitatea obiectelor naturii. Pe când în portrete (No. 1 „Elvira” şi „Portretul No. 14) expresia e bine rodată, în tablourile descriptive ale naturii, găsim personagii complect lipsite de expresie. In No. 31 — „Corturi de ţigani”, — găsim un „tigan” în fata cortului. Insă acel „ţigan”, pe lângă că nu e ţigan, n’are nici aparentă de om măcar. Pare un cap artificial, vârât in nişte scivenţe. Găsim însă şi tablouri reuşite : „Natura noastră de la No. 34, ca şi aceia de la No. 47, tabloul „vară”, „cap de copil”, „la tors” (40) şi altele. Repet însă, mă aşteptam la ceva mai artistic. Preferam 20, din cele 54 de tablouri reuşite: „Natura moartă” de dacă nu i-ar fi adus rezultatul material prea mare, reputaţia d-lui Enea ar fi avut de câştigat mai mult. * In seara zilei de 25 Decembrie, „Asociaţia tineretului băcăuan“, a organizat o serată culturalo-dansantă cu invitaţii speciale. Cunoscutul scriitor Barbu Lăzăreanu, cunoscut publicului nostru printr-o conferinţă la A. C. F. E., a fost invitat de tânăra asociaţie, să ţină o conferinţă. Subiectul conferinţei d-lui Lăzăreanu intitulat : „Poetul Misterios“, a fost tratat şi la „A. C. F. E.“ Bucureşti, cu acelaş succes. Stilul sobru dar atrăgător, frazele poetice şi mai ales concluzia în versuri, ne-a încântat. D. Lăzăreanu a ţinut încordată atenţia publicului în tot timprul conferinţei, o conferinţă poetică, răsplătită cu mari aplaude, este cel mai bun jucător al regiunii. ’ Are o technică superioară. E. Vasilescu Rea-Sylvia, 2003 După părerea mea cel mai bun jucător al regiunii este Laky. Cred că este deajunssă-i spun numai numele. S. Moldoveanu Str. Bucovinei 104 ' Aveţi în vedere forma unui jucător în general şi în acest sens, înclin a crede că lui Deleanu is’ar cuveni onoarea de a fi declarat cel mai bun. Petre Dobrotă Student. Uranus No. 16 105 După părerea mea cel mai indicat jucător pentru a obtine premiul este portarul clubului ros albastru Laky care mu are adversar la regiune. Gh. Standtul Str. Oborului, 43 106 Melchior este cel mai bun jucător. II votez. Bondescu I. Str. Profesorilor 107 Carasiuis la ancheta întreprinsă de ,Rampa”, sunt de părere că cel mai bun jucător actual din Capitală este portarul Laky. Alfons Aldemy Gtr. Deniei, 9 Poşta Redacţiei Sportive Domnul care ne-a transmis un plic cu o informaţie privitoare la deplasarea Cluj-Arad, e rugat sa ne indice numele autorului, şi să ne facă dovada celor afirmate. Contrariu nu ne putem lua răspunderea gravei acuzaţii ce se aduc persoanelor vizate, şi deci nu şut© imnblica nimic. La representatia, de Luxd seara a piesei „Păianjenul” rolul Mira Dăianu va fi jucat de d-ra Puia Ionescu. D. Patti Gusty a început repetiţiile piesei „Greşala lui Dumnezeu” de d. Gaton Theodorian. Beaux-Arts şI Calea Victoriei No. 39 CADOURI de artă în : CRISTALURI PORŢELANURI Pite de verret Mărcile mondiale Viitoarea premieră a teatrului Carol cel Mare va fi „Vivat!” noua revistă a d-lor N. Vlădoianu si V. Radan. In primele roluri vor apare d-nele Natalita Pavelescu, Ecaterina Vasiliu, Lizica Petrescu, Violeta Ionescu şi d-nii Tămase, Titu Protopopescu, Codruţ, Dan Demetrescu şi d-na Tuchy Eremie. Apreciatul violonist bucureştean, d. Adrian Sarvas, actualmente profesor la conservatorul de muzică din Cernăuţi, dă în seara de 12 ianuarie un concert în sala filarmonică dmn Cernăuţi. Programul cuprinde : sonata de Richard Strauss, concertul de Ernst, Ciaconia de Bach şi bucăţi mai mici de Nardfimi, Pugnani, Sarasiate şi Corelli-Kreisler, ’V **~~~*~* Toate mamele de elită, şi-au dat întâlnire de Sărbători, cu copiii lor la FOTO-LUVRU. B-dul Academiei 2. Telefon 51/36. In foagerele Teatrului National se repetă „Georges Dandin” de Moliora D. Eugen Demetriu, şeful de cabinet al Teatrului Naţional din Bucureşti, a fost trecut şef de cabinet al Ministerului de Interne. « Cunoscuta şi apreciata pictură, d-na Eugenia Filotti-Atanasiu, va deschide mâine, în sala No. 3 a Ateneului Român, o expoziţie de pictură, flori. Expoziţiunea va rămâne deschisă în tot cursul lunei ianuarie. La 11 ianuarie are loc la Opera Română premiera operei„Gianni Schichi” de Puccini. Spectacolul va fi complectat cu baletul „Flautul fermecat”. Viitoarea premieră a Teatrului Național va fi „Dama cu Camelii” de A. Dumas. Compania, de reviste C. Tănase va represinta Sâmbătă şi Duminică atât în matineu cât şi seara revista , „într’un ceas ban” de d. N. Kiriţescu. Opera Română anunţă pentru astă seară un spectacol compus din ,,Cavaleria rusticană” şi „Zâna Păpuşilor ’ La Teatrul Naţional se va pune în studiu comedia „Tanti Viorica” de d. Th. Scortescu. Teatrul Mic va reprezenta în cursul lunii lanţurme comedia lui Feydeau „Dama de la Maxim”. Primele roluri vor fi jucate de d-na Tantzi Gutaya Barosz. Din cauza balului Societăţii „Materna,” care are loc astă seară la Eforia, compania de reviste C. Tănase nu face relache, Duminică 9 Ianuarie, iu avea, toil Ceaiul dansant dat de D. F. I. In folosul Orfelinatului din str. Italiană ÎS saloanele .Sinidi,catului Ziaristilor, Bulevardul Carol 7. Program cu diferite productiuni 9! alte surprize, Jazz-band de la ore fi până la 2 noaptea. ~ , Bufet asortat. MadanM Temnisiui Aranjând pentru Revelionul anului 1927 un bogat si select Menu, cu frumoase surprize roagă Onorata clientelă a retine locuri din timp, numărul meselor fiind limitat. imn Pe scena Teatrului National se repetă „Henric al IV-lea” d® Pirandei la în regia d-lui Soare Z. Solaxe, „Elegantaw B-dLul Elisabeta« (sub Hotel Boulevard) bine asortat în galanterie fină bărbi«tească și de damă, cravate pullover, mănuşi piele, ciorapi, battere. Ungerie fină, după măsură, etc. Vitoarea premieră a teatrului Regina Maria va fi comedia lui Sacha Guiti* „Berg op Zoom”. Sculptorul Savargin, deschide expoziţia sa la Ateneul Român, la ziua de 1 Ianuarie. In urma succesului mereu crescând al celebrei comedii „Prostul“, directiunea Teatrului Mic a modificat repertoriul, lăsând până la 3 ianuarie în fiecare seară şi matineu : „Prostul“, afară de astă seară, când se va ura ca: „Coniţa are 2 conaşi“. In comeidia lui Fulda : „Prostul“, Mişu Fortino are o creaţie interesantă iu per- sonală, d-na Maria Ciucurescu-Bullinsky şi-a reluat vechiul succes la d-na Schirmer. Surpriza serii este însă d-na Anula Capustin, care de curând Întoarsă de la Paris, în afară de succesul pe care-l obţine ca actriţă, interpretând pe Boris, stârneşte la fiecare intrare in scenă admiraţia publicului, prin toaletele, mereu schimbate şi care sunt ultimile creaţiuni alemarilor case de mode din Paris. In fiecare Duminică Matineu Daal sânt organizat de „Noua Maternitate" în saloanele Sindicatului Ziariştilor, Bul. Carol 7. De la orele 4—S d. a. Jazz-Band Ghindă. Sâmbătă şi Duminică, în matineu se va reprezenta la Teatral Fantasio piesa pentru copii „Motanul încălţat” de d-nii Adrian Maniu şi George Silviu, care a obţinut iun mare succes la prermieră. 99 S9 Laky ( premiat, acela care merită să fie T. Leîbovici Calea Moşilor 102 iTorcez pe Laky, sa lui. Spira Haret» Cssncetizări Curterul Juventu-X Vasilescu Rea-Silvia, 20 Piaţa .Valter Mărăcineanu. Telef. 84/17 Orele 8.30 Cavaleria rusticană SPECTACOLE WWW SPECTACOLE CONFERINŢE JSk JWm H CONFERINŢE CONCERTE CONCERTE ŞEZĂTORI Vineri 31 Decembrie 1926 ŞEZĂTORI OPERA ROMANA d-na C. Dobrescu d-na Nimna Botty J-ra Tania Nanescu d. A. Georgewsky d. N. Dumitrescu muzicală : D. E. Masaim . Director de scenă : D. Const. Pavel; Sufler : D. C. Damian. Zona păpușilor Balet în 2 acte de Joseph Bayer Interpretat de d-rele Eleonora Dobietzka, I. Sternfeld, EL Prodanovici, M. Heiban, Em. Svoboda și d-na A. Romanovski, St. Civinsky, P. Dobrietzky, V. Georgescu. Direcţia de scenă: d. A. Romanovski. Conducerea muzicală : id. C. Bein. TEATRUL MIC» V. Compania dramatică Tantzi Cutava« Barozzi — M. Fotino, orele 1 seara Conifa are doi conafl Comedie in 3 acte de F. Gandess. DISTRIBUŢIA if Martha! Tanti Irene Leonie Suzanne Georges Adolf de Monte-Crlato”. ^ d-ra Marietta Rarei d-ra René Annie d-ra Silvia Dumitrescu d-ra Elvira Godeana d. Misu Fotino d. D. Chamnel TEATRUL NATIONAL Piaţa Teatrului National. Tel. S/13 Orele 8.30 Patima roşie Piesă *In S acte de M. Sorbul —DISTRIBUŢIA Tofana dana Marioara Zimniceanu Crin» «us LutH Cruceanu Rudy d. A. Pop Marţian Castru d. C. Cutuleica Schilz d. Ion Brezeanu TEATRUL REGINA MARIA Pasaejul Comedia. Telefon 52/45 Campania dramatică Bulandra-Manolescu-Maximilan-Storin Orele 9 seara Goana după bărbat Comedie în 3 aere de Maurice Dounay . DISTRIBUȚIA Frioley d, V. Maximilian D-l Vyon d. I. Talianu Philippe d. Marcel Enescu Basket d. G. Groner Unchiul Gabriel I d. Al. Giugariu Prosper d. V. Bulandra Jounod d. C. Hoeiung Simona d-na M. Mohor Suzana d-ra Sofia Ionescu Odette d-na N. Piacentini; Fraucoise d-ra Catusa Elvas D-na Vyon d-ra Paula Anastasia Alice d-na Liana, Constantmescu Glaudine d-ra Mana Beltramo Yvette d-ra Camelia Mihail Roger d. H. Acterian TEATRUL FANTASIO (fost Alhambra, Strada Sărincii Direcţiunea lancoveseu€ m ■ * *»4 Orele 0 seara’ Axa la comedie in 3 acte de Louis VemewÜ! •t Georges Ben* DISTRIBUŢIA Baronul Wurtz Felix Borneret Vicontele Langeais Omar Constantmoviei Lugutn Francois Stromboli Dl. Bile Baroana Wurz fjuzette Contesa Romanii r d. Loon Leitei d, I. lancoveseu d. I. Stro« d. a LăzlW reset« s d. I. Negoescm d. P. Maţi i. I. Basaral d. Draga d-na Nely Steria« d-ra Leny Caler d-ra M. Deoulesctt COE tel 3Oft TEATRUL CAROL CEL MARE — Bulevardul Elisabeta. Xelete* M/S Bal TEATRUL CENTRAL h Calea Călărașilor 11. Tel. 34/V TRUPA DIN VILNA -n orele 9 seara visă*. Floarea dra Stambul TEATRUL Iul. POPULAR{ Extet CINEMATOGRAF! CINEMA MARIOARA VOICULESCU» Piratul negru. CINEMA LIPSCANI PALACE. m\ Berold Lloyd sl Fetele. ri CINEMA CAPITOL. — Trăsura No. 13! cu Lily Damita. CINEMA LUX : Pat sl Patachon GL . neri d ■ CINEMA VLAICU: Malec Cow-Boy« 1 CINEMA JUPITER: Copiii părăsiți’ în 12 acte, copie nouă. CINEMA GLORIA. Matchul Demipsey- Tuney și Malec Cowboy. CINEMA ATENEUL GOLESCIL* Contele de Monte-Cristo Seria 11*CU STIRI DIVERSE Santuzza Lola Maria Lucia Turridu Alfio Conducerea „Harry”