Rampa, decembrie 1927 (Anul 12, nr. 2957-2981)

1927-12-01 / nr. 2957

a 5.090 lei. lunar Cereţi I pretutindeni numai; [ »in­chu­de in rate lunare, ultimele mesele perfecţionate in­­ pianele si pianinele produse ale marilor uzine cu reunire mondial la B B­erger & Gloss Depozitul General pentru România Mare Bucureşti, Calea Victoriei Et­. 77 Cel mai C­IORAP fill DE MATASE este VERITABILUL­­ ADESGO' 1 guaranteeing (45) Garantat durabil şi lavabil. %V'#fVX INfOIMHIUNI Joi, 1 Decembrie, va avea ioc| Astăseară va avea loc la Ale­ la Liedertafel, concer­ni de „Bo­­neul Român concer­ul de pian al note‘, dat de d. Al. Theodorescu, d-rei Anişoara Mariae, cu un in­­concert maestrul Operii Române teresant program cuprinzând corn­­şi al Filarmonicii, cu concursul poziţii de Mozart, Schumann, d-nei Manya Botez (p­an), Glaznnow, Paderewsky, etc. Membrii Ligei Culturale, Secţiunea Bucureşti, neintrunindu-se la prima convocare in numărul cerut de art. 2 din Statute avem onoare a vă convo­ca din nou în adunare generală la v. minted 4 Decembrie 1917 orele 16 dim­­n localul Ligei Culturale. Bd. Schitu Măgureanu 1, colt cu Calpa Plevnei­­ (noul local) la ordinea zilei fiind : 1) Darea de seamă a Secretarului di­n activitatea Ligei pe 1026—1927­ I 2) Darea de seamă a Cassleruhii şi descărcarea de gestiunea financiară. 3) Propuneri din partea membrilor. Aceasta fiind a doua convocare. Adu­lrea se va ţine cu ori câţi membrii vor îi prezenţi. Un ansamblu de cincizeci persoane, sub conduceri de lui Sertz« Dinghilev, va începe și 9 Decembrie un ciclu de spec­ta­cole coreografice­ la Opera de stat din Viena. ■ Vineri va avea loc la Ateneu primul concert al celebrului vio­lonist american Fritz Kreisler, în program: ■ Beethoven: Sonata în „La maior“, op. 47. (Sonate­i Kreutzer); Bach: Partita în „Sol 1 minor*’, pentru violină solo, (cinci părţi); Corcii’: La Folia; Pug­­nani: Prleudiu şi Allegro; Seu­­bert-Friedberg: Rondo; Tartini; *ifrTlini SOX: Salon artistic pentru tue­uri de mână s’a mutat în Calea Vic­­t­oriei 168, (în faţa Minist. de Fi­nnte). Telefon 218/89. Comedia franceză a reluat Păpuşile” de Wolf. Dttmînecă la orele If­ dim, are Ioc in sala de conferinţe a revis­tei „Propilee literare” Calea Vic­toriei 33 (Casa Frascati) vernisa­­jul expoziţiei pictorului C. Vlă­­descu. Guvernul german, alarmat de datoria de „erzalzuri” artistice a decis să închidă toate conser­vatoarele particulare al căror scop e mai mult comercial decât artistic. Variaţiuni pe o temă de Corelli; Debussy: La fineaux eboveux de fonsfrüffPa Pf’llW'llî lm; de Falai-Kreisler: Dans «pa­ . . . , _ nio! din „La vita breve“; Rimskv. Iguifii URCSSC 13 HnSCr3 Korsakow: Chant hindou din l„Sadko‘£; Kreisler: Caprice vien-I In capitala Turcia! actuale. Angora nois; Kreisler; Tam­bourin chi« care *ttn so mil locuitori cât a avu* B3is, , ; ( 1 mal deunăzi are tn prezent 70 mH In« ge află tnca nici un teatru Acest Foştii elevi profesori dî ofiţeri fapt a atras atenţia cercurilor din An de la Liceul Militar „Mănăstirea pora. Iar un membru a! adunării na Denlu” sunt îtrsii­nţiti că Mărfi ţlonale a luat Iniţiativa de a se cons­ta Decembrie. Sf.­Nicolae, va avea j trul on mare teatru turcesc tn aces' • loc la liceul (Târgoviște) aduna- ora^ pentru realizarea acestui proect jrea genera­l pentru pierea ba­lg.a constitu!t 0 Metct,te cu un capita­­ff verien.’ MenSa­, anic4 « mtn0a. lirei Dealu , fiind rugaţi a lua . . r * perle. Toi alunei va avea foc si un parastas pentru Nicolae Filipes­­cu. Plecarea din Bucureşti, cu tre­nul, in ziua de 6 Decembrie, ora 6.45. hnf­­ Inapoerea la Bucureşti, în aea­­a aceleaşi zile. Ansamblul german dein Burg-T. O. B. B. In saloanele Hotelului Bu­­levard. Invitaţiunile sunt strict personale şi se pot reţine In săptămâna aceasta do­ua d.nil: M. I. Steinberg, Str. Regală No. 11, Steinbach, Str. Lipscani No. 5. ifon pe soţia directorului şi «1 Packer la Banca Packer, Str. Sinăr. ■ dan No. 11. Miercuri 30 Noembrie va avea loc a l.a şezătoare a raselor Naţionale, la Fundaţiunea Universitară Carol I.­ întreg programul, va fi susţinut fie către Casa Naţională, care va prezen­ta obiceiuri şi credinţe din popor Ludwig Fulda lucrează actual­mente la o prelucrare a celebrei opere comice „Frumoasa Elena” de Offenbach. Premiera va avea loc în preajma Crăciunului la Metropoltheater din Berlin, , «f st La „Theater an der Wien" con­­inuă cu succes strălucit opere la Măeastra de aur” de Edmond Isler. „Cazacii” dein Don concertează finalmente sub conducerea lui Ki­roff la Viena. B-na Ing. Erdész ne lei, , A. Dansul loial SSSÎWr /Urmare din pagina l.a) ■...Şi alunei, j­uriu prima oară, toji bi­kilienii se duseră la tea­tru... pent­ru ca să se convingă că porţile sunt încuiate! Până în ziua de­­zi, nimeni nu­ ştie ce a fost cu „Densul falai”, fiindcă s-a jucat fie douăzeci de ori fără niciun spectator... „.După spusele unora, acea com­­panie de actori avea în frunte pe de Max; după părerea altora, a­­ceeași companie de actori, avea în frunte pe CalionL. ...Chi Io sa ?... „.De atunci însă, teatrul din Brikila na mai fost deschis de­cât zilele trecute, când în sala lui, s’a inaugurat un „Magazin de automobile”«. „.Și toți hribilienii vor muri, fără să vadă nici un spectacol de teatru, findcă odată, de mult, pe un cronicar teatral îl strânsese gheata, iar celălalt cronicar tea­tral, făcuse amor e’o ba­tist­a !... N. CONSTANTINESCU Dongur Dabeschi unul din cei mai mari milionari (Un Ircuts) îşi avea toată averea în liani de aur briliante şi smaragde dar suferea de darul be­­pei. Zilnic chefuia cu prietenii bând câte un inel sau o broşe cu briliante, sau mărgăritare _ bine­înţeles preţul a­­cestor bijuterii _ dar speriat de sfâr­şitul tragic care îl ameninţa în ziua când văzu că tatăl său are delirium tremens şi că toată familia sa piere de alcoolism, tri aşeză lada de fier cu a­­verile intr’o luntre şi porni pe fluviul Ircutsk până într’un loc necunoscut unde şi-a aruncat bogăţiile pentru ca nimeni să nu le mai găsească, aşa cum in fundul apelor au ascuns odi­­nioară Nibelung, comoara lor. Acum nenumăraţi sunt cei care caută comoara blestemată. Nibelungilor Plasele lui Langer la Dodopesto Reprezentarea premiere! ..Periferie de Langer pe scena Teatrului Naţio­­nal din Budapesta a­lMurii­uni­i României. Se va conferenţia de ae­menea succes Încât cercurile eatrice ,storia Ron,Arilei, asupra maghiară au hotărât să se traducă ca ș­i mai curând o nouă piesă a lui Langer „Grand Hotel Nevada", care să fie ju­cată pe scenele teatrelor din Budapes­­ta. U­n impuls însemnat a dat și suc­cesul operelor lui Langer pe scenele din Praga. —-xox — —— adm­iterea Institutului cultural româno-eeho­­slovac din Praga Institutul cultural româno-cehoslo­­vac din Praga şi-a început activitatea prin organizarea unui curs de Umba română şi un ciclu de conferinţe asu­pa des. istoriei literaturii române şi în sfârşit asupra locurilor turistice din R­omânia. Biblio­teca institutului va pune la dispoziția cititorilor toate publicațiile din­ Româ­­nia. Dante in România de Romulus Di­a­nu Cu prilejul apariţiei „Infernului“ şi „Purgatoriului“ Oriunde, pe continent, apariţia­ unui monument de traducere şi de technicii de provoi­­iile şi cal­­late®, „Infermuilui” lui Dante Ali­ghieri, ar fi făcut mai multă vâl­­vă ca la noi. Cui să reproşăm ? Scriitorilor noştri necititori ? Cititorilor noş­­t­i nescriitori ? Publicului cărţii de proastă calitate ? Sau ce or­­ari nu ştiu şi mi-şi pot­­ face n opinie asupra unei capod’opere-Fant este c- anariţia in li’­r­ rie ? „Infernului” a trecut aproape n-observată. Eruditul profesor de’a catedra­­'e italiaou a Univers' ăţii din Bucureşti, am num­'t pe d. Ra­miro Ortiz, a îngrijit ca versiu­nea românească ne care Coşbuc -i dăduse oper­i Ini Da'ie să se •fie st?^orn»di+^. în for’na ei defi­­•:*ivă. într'o ed­ţie de h’x. Doi ani de râvnă şi Je muncă ii fost suficienţi pe­ tru a di tra­ducerii haina de mătase a tiparu­lui cuvenit, turnat în literă nouă i proaspătă, rotijniit în chenare I i linii, iîn­șirat cu cea mai italia­nă fineţe. Fiecare pagină o poţi mângâia ca ne un obraz alb, cu o pasiune caldă care nu se poate sătura nici acoperi, ca ned slern, la dragoste a câtorva poeţi faţă de statuile reci. Astăzi lângă „Infernul” apărut anul trecut, se mai aşează formi­dabila legătură grea în cine şi" resfirat în versuri „Purgatori"«”, gândit pe româneşte de poet"’ vorbitor de limbă nitorească şi plastică, George Coşbuc. ^ Cred că indiferenţa aceasta fiţă de străduinţele filo oficiale, cele mai deseori particulare, pen­­tru a face şi în Fomarm o fru­moasă carieră cărnii şi culturii, îşi află jusu­fi­are şi în ignorarea a­­proape totală, în orice caz în in­suficienta cons­aeraţie care se dă în şcolii­ noastre de stat culturii clasice. Farmaceutica critică, (?”( zicem) literară, care se f­ae în li­cee şi facultăţi, e de natură să semene pasiune pentru clasici. Dacă Dante ar fi altfel iubit, a­­ceastă înfricoşetoare creare care e Divina Comedie în ro­mâneste iar fi trebuit sa constitue csl mai frumos eveniment al cărţii, din­­ultimii ani.­­ Dante era un democrat şi un catolic. Ce mai mare catolic pe GEORGE COŞBUC emm ■ţa *• ? «re l’a avut lumea. Lgonit din ''iorenţa de partidele, de altfel i­­amice un'l alţii'*». Gu“1^ lor şi Mp/r-ț­îî,-n t. fr.x n. be.—. Tui (’•‘'•fă de beLn Rave­ns. U­p”vîe al 'nne tea. dein care so- Co„“a re va ohţi­e s­ rnt'e şi pro­tecţia a I""* otrăvil si iibimn lui sncreetă de a se reîntoarce, con­sumată.­­ L­e atunci începe nebunia ge­nială a lui Dante. Tu­mulrat de a­­cest eveniment, toat e p­t.r'ile­b'i se deşteaptă. Se scene că ador­mea în iarbă ca o va'ă obosită, cu faţa înspre cern! Florenţei, şi plântea cu gura în ţărână, de dor La Florenţa fusese căsătorit (vai, nu cu Beatrice Porti"»’!' !) şi avu­sese copii. Amintindu-şi de ea, vorbea Dante singur şi R*n văzut contimporanii lui st’nd nopţi în­tregi, până la ziuă, pe o piatră rece de pe ţărmul mării care-1 stropea cu praf de apă săra­t, stri­gând către larg numele Beatri­­cei. Foarte frumos vorbeşte des­pre acest lucru Eid­enberg. Era mărunt la statură, arămiu, umbla ca o femee, cu onoii mici, cu faţa ascunsă spre pământ. Co­munica straniu cu tote durerile celor apropiaţi lui. Co­pleşit de sentimentele lui, se spune că vă­zând întâia oară pe BealryCe a leşinat şi a stat aşa, ca şi mort, multe ceasuri. Acesta era Dante. „Infernul” şi ,,Purgatoriul” au z gs, scrise î­n cei aureate două­zeci de ani ai săi de exil. Limba în care aceste onore­unt scrise se poate compara cu freo simfonie tristă, cu orice “Antec al pudici­lor şi anelor !”­­mii, iar isprăvile abia im agin­­i­le novesrite acolo sunt tot ce su­­f­rlcte omerişti au putut crea. Par’că tontă durerea Italiei de tk'să în secolul rl natrus^rez“­­cilea se strânsese în această fărâ­miţă de om. Tot ce a făcut pentru ţara sa, care se cinsteşte peste «’rele cu numele său, avea darul de a «apăra, pentru că spiritul lui de dreptate nu cunoştea margini, şi se credea un apostol şi un inspi­rat, cum şi era, „infernul” său a înspăimântat secolele şi civilizaţiile. Entlen­­berg atribue unui cavaler chi­­belin din Ravenn această frază care rezumă sentimentul întregii latinităţi asupra operii : „Aş vrea să-ţi mai povestesc despre călăloria sa prin infern, la care poţi nsurz­i şi orbi, vrând în disperare să te agăţi de ulti­ma părticică materială care să le readucă la viaţă. Dar aş prefe­ri mai degrabă să plutesc în mij­locul nopţii pe o scândură, aproa­pe de cea mai înaltă cascadă, de­cât că mai citesc odată „Infer­nul”.» Iar când Dante a murit, — căci a murit anonim şi în cele mai profunde suferinţe, aşa cum nu­­—un un latin poate suferi — M­­­chdanglio, pictorul divin, conce­tăţeanul florentin al lui Dante, i-a scris acestuia pe mormânt versuri ce vor sluji de exerup’u generaţiilor cu ură ne poeţii fi inspiraţii nela fel cu lumea ! •«Nu se poate spune cât a fost de mare, Lumina lui ne-a orbit. Coborâse printre noi să ne în­veţe, Şi Dumnezeu Ta luat !n El, Cerul nu i-a închis înaltele porţii ........................... I ■» Aşa cum , Ie-a tnchia patria H'*rernno«cfiti*nr«,\ Ceeace înseamnă ră Dumnezeu 1 face pe cel bun să swfer® Ca să mâhnească pentru secole i omenire» Căci nimeni n'a fost mai Mesies mat ca el. Şi nimeni nu-i va întrece fn­­ grandoare. Mi-am evocat pe Dante, pa magnificul Plute alât de fru* mos înfăţişat de Bullenberg şi de Fr. Ibtim care vedea în el urt sfetnic al tuturor poeţilor înmiit .Şi la Ravena, sub liniştitul cer Am evocat eroii divinului l'praeţ Şi-am stat la sfnt cu Dante”. *■ Fiindcă, în sfârşit, îl avem pa Dante în româneşte, tradus dă Coşbuc, prefaţat şi adm­iat de de Ramiro Ortiz şi editat luxos d© Cartea Românească, ne am gân­­dit la acest sincer omagiu adu© muncii celor ce au îngrijit aceat­­tă ediţie rară. « Iar pentru cititorii acestei lirici cea mai caldă recomandai©» «T. D. RAMIRO ORTIZ tf­A­M­P­A Un film austriac in serviciul propagandei comerciale . Asociaţia comedianţilor austriac! tu­­­re s’a organizat majoritatea micilor comercianţi, în special din dom­en­ul alimentar, proectează de câteva zile in cinematografele din Viena un film de propagendfi, care sa prezinte modul de producţie a mai multor fabricate alimentare. Filmul va prezenta produc­ţia untului şi brânzei precum şi cire­­zile de vite din Alpii austriac­. Un alt ablou va înfăţişa prelucrare boabelor­­e cacao in ciocolată şi bomboane fine recum şi întrebuinţarea preparatelor concentrate pentru pregătirea supelor filmul mai prezintă rafinarea și intri­mintarea uleiurilor vegetale, iar pen­tru mai multă atracție și unele tablo­­uri ale vinderii produselor In detail. Sinuciderea unui director de teatru Din Tnsbru­k, directorul de tea­tru Vehcner după ce a dus un­­ scaun in odaia de bae a așe/.at rheater, în frunte cu regisorul A. deasupra o oglindă în care sa Urme, va da un ciclu de specta- privit murind. Pe măsuță alături cele în Capitală în cursul lunci A- em cartea lui Oscar Wilde — prile. I„Portcetn? lui Dorian Gray”. In ”■.......■" jcarte era subliniat pasagiul în Sâmbătă 3 Decembrie *. c. are locJp{((,e e descrisă antocontemularea serata anuală a Soc. „Tinerimea Is - «„„cidere. Direcîorul avea 28 raelită a Lojii „Noua Fraternitate trare e în sinucidere, de ani și nici motive financiare nici boala nu par să fi determi­nat sfârșitul său traige. Cu câte­va minute după moartea lui — o voce fem­en­ină a chemat la tele­« ce­rut amănunte, apoi a adăugat: , ,deci totuși s’a otrăvit" și a în- • chis telefonul. , Berlinul muzical (Urmare din pagina 1,« Eugen Straub cânta piano » şi de aici d­rija orchestra. Bine cân­tat şi frumos dirijat. Apoi ca primă audiţie „U­orace Victorieux‘‘, de Honegger. O m­u­­zică de balet extrem de plastic, compusă şi redată. Corectul a­­dăugat la program, devine de pri­sos. Honegger prin această burniţă şi-a câştigat simpatia definitivă a criticei şi publicului berlinez. Concertul s’a încheiat cu sim-’ fonia pa­e­ică de Tchaikut­ky.­ Fugen Straub s’a arătat un tun re - dirijor. E un nurue care în curând va ajunge la celebritatea pe care o merită.­­ In acela? timp cu aceste simfo­nice, a avut loc şi o serie de irneg­resante recitaluri. I Voiu vorbi întâi de cele 2 reci- I taluri de piano ale lui Mischa Le. ' văzhK Acest tânăr pianist care Işi făcuse studiile muzicale în Viena şi Berlin a plecat în America de unde a sunt pentru prima oară a revenit în Germania. După prin­­cicipiu american i s’a făcut lui Levi­zki de către casa de piane Str­away o reclamă nemaipome­nită. In urma acesteia Levitzki a avut două săli pline. Pentru pu­blicul păcălit două seri de chin. Complect amuzical. Levit­zki e „bun pentru America“ având ritm. Ritmul fără dor şi poate e bun pentru jazz-bind, însă nu pen­tru concerte şi mai ales în Berlin. O cri­­că proastă şi severă, bine meritată a încoronat aceste 2 seri ratate. Drept contrast , alte concerte foarte reuşite. Giesehing, cântând la p­ano opere de Bach, Schumann, Ravel şi Hindemith a dat­ un concert superb.­­ | Frieda Kvint Trodapp, pianistă de forţă, a organizat un concert unic în felul său. Intr’o seară a cântat, acompaniată fiind de or­chestră, trei concerte. Concertul în re-nvnor de Mo­zart, concertul în aol-m­ator de Beethoven şi concertul în mi­t major de Liszt. A fost o perfor­manţă e­xraordinară­ Din punc­tul de vedere al interpretării Kwast Trodapp de neîn recută. O seară de muzică bună care a ară­­tat-o pe concer­istă drept cea mai bună pianistă a Germaniei. Emil von Sauer a dat un con­cert în care­ s-a văzut că îşi păs­trează ton­t virtuozitatea, însă din păcate şi felul rece de inerpretare. In program era Bach — Stru­h­l, Etudele simfonice de Schumann, Chopin şi Sauer. Am auzit şi două concerte de vioară date de 2 unguri. Primul dat de Szigeti a avut mare succes. Szigeti posedă a in­strument admirabil pe care îl meri­t. Al doilea a fost dat de Aranyi. Aranyi pe o vioară Guartnieri, cu frumos sunet, a interpretat bu­căţi de Sinding. Goldman (con­cert la minor), Reger şi Szyma­nowski. ION MILETIN 25 Noembrie, 1927 W­ i­StH PFITZNER ÜBÜ iiErica femeii Ecouri UN SCURT CIRCUIT —• Cum se poate d.le. .. toată lumea știe că Duminică, trebuia să te logodești cu nepoata mea . Nu-ți mai place? Spuneai că de când ai văzut-o întâi, ai avut „le coup de faudre”. — Du d-nă, e adevărat. Așa am crezut. Dar am observat ceva mai târziu, că nu a fost un „coup de faudre” ci numai un­ scurt circuit! SINUCIDERE DIN DRA­GOSTE A făcut un scurt lUnp teatru, a și filmat pulin — apoi s'a măr­­itat cu un industriaș bogat. Rămâne văduvă, încearcă atunci să se consoleze. Un băiat drăi­uț și de fam­il e bună, apare in drumul eu Ar fi putut fi pentru ea o că­sătorie din dragoste de data a­­ceasta. Insă părinfii „cu inimi de pia­tră''. refuzară să-și dea consimță­mântul• Ba de necaz, vru să se omoare. Fură din buzunarul lui micul re­­vad ver pe care il purta de, obicei — întârzia seara la ea și se'ntorcea acasă noaptea târziu. Se așeză în fața oglinzei, ca ges­tul ei să fie estetic și totodată line observat de el. Dar repede puse arma pe o masă plângându-se: — Dară ai putea să te sinucizi fără ca să mori. Sim­poticul și de d-stră admiran­tul artist de cinema, ductie­nr­o­­gan, trecând peste vârsta de 10 ani, regisorii nu-l mai pot înt­re-­ buinţa pentru roluri de ropii.­­ Un glumeţ îl sfătuia să intre la Comedia Franceză, acolo va pu­tea să joace aceleaşi roluri până la nouăzeci de ani . BUCĂTĂRIE, RELATIVI­TATE ŞI ABSOLUT Gazetarii francezi la Londra, au acceptat cu grabă invitaţia la un mare dineu, dat de Societatea cu­­linară din Londra, dineu, la care au asistat cei mai mari bucurri francezi sorţi în delegaţie sub di­recţia d-nei Fr. Cartou. Dar în acelaş moment, la „In­stitut de France”, Paul Painlevé ţinea o foarte interesantă confe­rinţă. Şi atunci, pe când bucătarii se ospătau, gazetarii tebuiră să asculte o conferinţă despre­ „re­lativitate şi absolut“... » La Salonul de toamnă, la Paris, e şi o secţie gastronomică. « Dijonul, vechea capitală a Bourgogniei, este cel mai apeti­sant oraş, pentru gurmanzi. Un străin rămâne mirat de numărul considerabil al prăvăliilor de ali­mente. Anul acesta s’a ţinut acolo al şaptelea târg gastronomic. Valid de vi­ei fa lori creşte me­reu. Te învârteşti pe loc până să ajungi să-ţi croeşti un drum — prin mulţimea imensă. Deabia reuşeşti dupe două ceasuri. •*. • • • « • • • Intre noi, pe vorba. Nu aveţi im­­presia că francezii fac mai mult „arta bucătări**" ›/.* cât propriu zis mâncare f. Mod la Rochile de dans Modelele cu volane sunt foarlei­te moderne în miua aceasta, pea .rudans. Cu talia modernă sau ajustată ..styl”, fusta largă tăiată c­oş sau drept — volant­­e se ridică ade­sea şi pe bluză. Bineînţ le p­a­­tru siluetele foarte subţiri. Mo­delele acestea par a avea mult succes — graţia lor tinerească le menţine.­­ Un model de o rară eleganţa, distincţie şi originalitate e mo­delul de mai jos. Cu talia scurtă şi ajustată, potriveşte de minune unui bust frumos. Este creaţia casei Laus vin.­­ Este din tul alb, acoperit cu volnip de tafta. Importanta runa s’a dat jupei contrastează cu fi­neţea şi micimea corsaiubii de tafta albă, lipindu-se de talie subţire. ţ. Fusta de tul e tăiată eîoş şi unoi­ laneîe care se sfroşesc la o dîs- lanţă de zece cm. de marginea d© jos a rochiei, au două mișcări — cele dela talie urmează linia înt pninlă « corsa iubii. In parten dreaptă, d» «uh al treilea volun. e«e un nod de nan-' d­ică neo-rra de ea' f“» — un mo«­ dern contrast cu albul rochiei.i • Printre mantou­rile de senr^î moarul începe să-și facă apari«» ția, efjf V Rochile numite „nn?uccsse” la* ep să revină în modă. Părul, care la un moment dat se crezuse că va fi Insul să creas«­că — continuă să fie scurt.. Nou­* tatea : se vor purta bucle. «•'r Frumoase bij trierii sunt lucru# late pe gențile de stradă. * * USMBSK» Rot­­la primului bal Pentru o fată tânără, prima ro­che de bal, este un moment im­portant din viaţa ei. Câte griji,­­ câte palpitaţii nu sunt cusute pe prima roche de bal”. In dorinţa ei de a fi cât mai frumoasă şi cât mai admirată — '■rezându-se ca singură punctul către care toate privirile se vor îndrepta — de multe ori o face •■ă îmbrace rochii nepotrivite pen­ru vârsta şi frăgezimea tenu­lui ei. O rochie frumoasă, plină de graţie tinerească, e rochia roz de afta, în întregime ncoperiră de minuscule volanele de tul roz plisnte. Mai lunga în spate, volă­­tmşele nu urmează linia circula­ră, obişnuită. Din ce în ce se ri­dică spre faţă lăsând eb­ar din fond — un sun­ţiu gol în partea de jos a jupei. Corsajul şi mânecuţele, fonile scurte, sunt în întregime acope­rite cu volanele roz de tul­prizan­te, mai mici decât cele de pe fus­tă. Cordonul de sulen, fron­sat, a­­celis ton este fixat tocmai În punctul taliei. Trei trandafiri mari, în trei nuanţe bine asortate, sunt fixaţi ne cordon. || Ce poate fi mai tineresc şi mai­ cochet In acelaş timp ? RIGRI7 Expozifi! Cartea Românească T­fSJfW,­­ Câminul Artelor . Mina Kuk. Mozart : Maria și Grigore Manea. OccinrlH.­­' Ateneu : ErnU Nicolescu, Severin, E­­milian M­ârescu. Hasefer , Arnold.

Next