Rampa, aprilie 1928 (Anul 13, nr. 3058-3080)
1928-04-01 / nr. 3058
La Cinematografele Lipscani«Capitol In Exclusivitate Se atrage atenţiunea Onor. Public, că acest film nu va rula la nici un Cinematograf din Capitală, afară de cele concesionate. 10HN BAJffiYNORi © piad cu repotefitme nwndîate (Iijodb ©ir CSÎ MÂS PE8KCÎÎ01 ' fârâ aici m ssamaf nA.ee •soNOM-misnurex /jtpr/ftr/ff fidmef/ono/ si ftcmaJL ^ se/ mai hvgaL* ' CERETI CATALOAGE suetiwarr* . sn.KWoawiA« «r* iisijuM5PtAABA XfvVli. .Ir' ’4''^ ' - -win Dtfidwfi ■eEK4*yPtSTH.ROKAHAIt?TI: ^ RtWiEZEfmNTAtl DEPOZITUL GENERAL av UZINtXOn +u~ „ODEON '"£”\ . yo CALEA VSCTORUU Marele Turneu LEONARD cu ultimul mare succes Bucureștean MARELE TURNEU ai Comp. CĂRĂBUȘ Directors C. TANASE Operetă ultra modernă în 3 acte cu leonard tn rolul obraznicului SambSTS 31 Martie Tecuci Duminică 1 Aprilie • Focşani Luni 2 Aprilie P.Neamţ Marţi 3 Aprilie Bacău Miercuri 4 Aprilie Iaşi -Toi 5 Aprilie Roman Vineri 6 Aprilie Cernăuţi Sâmbătă 7 Aprilie Suceava Duminică 8 Aprilie Botoşani Luni 9 Aprilie Buzău Marţi 10 Aprilie Relache Luni 16 Aprilie Sibiu Marţi 17 Aprilie R.-Vâlcea Miercuri 18 Aprilie Craiova Joi 19 Aprilie Tg.-Jiu Vineri 20 Aprilie T.-Severin Sâmbătă 21 Aprilie Caracal Duminică 22 Aprilie Piteşti Luni 23 Aprilie C.Lung Marţi 24 Aprilie Târgovişte Miercuri 25 Aprilie Ploeşti Joi 28 Aprilie Brăila Vineri 27 Aprilie Constanţa Sâmbătă 28 Aprilie Bazargie Duminică 29 Aprilie Călăraşi Luni 30 Aprilie Giurgiu Marile succese bucureştene au toată inima! Revistă de d. A. de HERZima porcului Revistă de d. N. KIRIŢESCU PERSONALUL ARTISTIC D-nele Nataliţa Pavelescu, Lucky Fretura, Ecaterina Vasiliu, Violeta Ionescu, Lirica Petrescu, Rozii Rozzi; d-niică-Conducerea muzicală Al. Bărcănescu. CELEBRI DANSATORI July Peraan ltNERARIU 30 şi 31 Martie Constanta. 1 Aprilie Bazargie.______ A apărut «GÂNDIREA» cu următorul sumar : Radu Dragnea: „Trecerea între generaţii”. V. Voiculescu: „Pescuitorul de gânduri”, „Dimineaţa dunăreană (poezii). Cezar Petrescu : „Palace”. Ion Minulescu : „Pe harta Europei” (poezie). Sorin Pavel : „Krmonis sau treptele singurătăţii”. _ _ . Zalaria Stanea : „Rugă” (versuri). ■■■ IDEI. OAMENI, FAPTE Emil Isac: Traduceri în ungureşte. Dragoş Protopopescu: Thomas Hardy (sfârşit). Emanoil Bucuţa : Tolstoi la Herăstrău. CRONICA PLASTICA Oscar Walter Cisek: Expoziţiile, d-lor O. Han, Francisc Şirato, Ştefan Dimtrescu, Marius Bunescu şi Vasile Popescu. CRONICA DRAMATICA Ion Marin Sadoveanu: „Meşterul Manole” , de Octavian Goga : „Pavilionul cu umbre” de Gib. I. Mihăescu, Vasile Băncilă şi Nichifor Crainic . Cronica măruntă. Un număr 30 lei; abonament anual 330 lei. -----—.x xox--------- Memento concerte Sâmbătă 31 Martie. Atena: ora 5, concert simfonic al soc. «Muzica». Duminică 1 Aprilie. Ateneu: Filarmonica . Concert simfonic, dirijat de Gregor Fietelberg. Joi, 5 Aprilie. Ateneu : Recital Ignatz Friedmann. Sâmbătă,7 Aprilie. Al doilea recital Ignatz Friedmann. Duminică 8 Aprilie, Ateneu : «Filarmonica», trud. I. Nona Ottescu. Duminică 22 Aprilie, Ateneu : «Filarmonica», cu Paul Paray. Duminică 29 Aprilie, Ateneu : «Filarmonica», cu Paul Paray. Sâmbătă 5 Mai, Ateneu : Concert simfonic al soc. Muzica. Sâmbătă 12 Mai, Ateneu: Concertul tenorului Mihăilescu-Toscanî. Ce line-i stă bolnava ? Urmare din pagina I-aza. Cum?... Angela sa fie atât de drăgăstoasă ? Dar e sublim !... E inconştient, îi şopti tandru ca un amant de meserie. — „Ce bine-ţi stă bolnavă !... Vezi tu Angela... De azi, te iubesc mai mult..." Şi un sărut lung, încleştat, preciza pe buzele Angelei întreaga hii dragoste... De aceea, de două săptămâni, Octav era desperat. Fiindcă boala Angelei, o storcea zi cu zi ca pe un burete. Și ea era atât de drăguță atât de supusă !... ■ Gânduri funebre se schifiau în sudoare rece în palmele lui Octav — „Nu! Nu!... Trebue să trăiască!... Trebue să se facă bine!... Ce suflet rar ce suflet măreţ are Angela!... Și e bună... bună... De câte ori venea doctorul, în loc de „bună ziua” îi spunea: — „Doctore!... Tot e rău!... Nu văd nici o ameliorare..." Și de câte ori pleca doctorul, Angela, cu surâs decolorat ca o zi de toamnă îl întreba : — „Am sa mă fac bine Buzule scump ?... Sărută-mă!..." Era atât de fermecătoare Eri, pe când ca de obiceiu după plecarea doctorului. Octav se îndrepta spre patul Angelei, liric și sentimental ca un gondolier, prinzându-i trupul micșorat narea de boală, în mâini tremurânde de dragoste, Angela, se desprinse brusc ca un căţel sperios: „Ce ţi-a venit Octav ?... Eşti nebun ?... Lasă-mă în pace!... Mă vezi că sunt bolnavă şi tu vrei să mă săruţi!... Asta e nesimţire!... Dacă ştiam una ca asta nici nu te luam de bărbat. Porcule! Nu-mi respecţi boala!... Tampilule ! Copitocule ! Bestie !... Octav deodată se inseună : — „Bravo!... In sfârșit. Angela s’a făcut iar sănătoasa !..." și după o mică gândire, un nour gros parcă îi întunecă seninul ochilor : — ..Păcat!... Ce bine-i sta când era bolnavă !... NICON Sărbătorirea lui. Ibsen In Norvegia Cu prilejul centenarului lui Ibsen guvernul norvegian a creat un fond „Ibsen” din care se vor acopa burs® studenţilor săraci de la Conservatorul din Oslo. Direcţuni.-a pnştelor din Oslo a scos timbre jubiliare a câte 20 şi 30 ora prevăzute cu fotografia şi iscălitura lui Ibsen precum și data centenarului .1828. Premierele M „ Teatrului Naţional din Cernăuţi „Strigoii“ de Ibsen Pentru comemorarea naşterei lui şia d-lui Ovid Brădescu, Ibsen. Teatrul Naţional a jucat ca premieră în actuala stagiune „Strireluat „Liga Tinerimii”, gen şi a un succes al trecutei stagiuni. Comemorarea uriaşului dramaturg nordic la Teatrul Naţional din Bucureşti în zilele când era comemorat de toate teatrele din lume a dat prilej scriitorilor şi cronicarilor cunoscători ai operelor ibsenene sa se ocupe pe larg de personalitatea lui Ibsen şi să-i analizeze piesele. Faţă de competenţa şi autoritatea celor ce au scris in ultimele zile despre opera lui Ibsen ar fi temerar să mai adăugăm modestele noastre comentări asupra „Strigoilor”. Dealtfel problema pusă de marele dramaturg in această piesă a făcut obiectul atâtor discuţii şi a fost atât de mult desbătută încât nu ne rămâne decât să insistăm asupra interpretării ce s’a dat „Strigoilor” la teatrul cernăuţean. Astfel cum a fost jucată la Cernăuţi drama lui Ibsen, s’a urmărit etalarea pe primul plan a cazului de ereditate, ce constituie pivotul în jurul căruia este ţesută acţiunea piesei şi ideologia ce emană din ea. In acest sens convenea foarte mult interpretului principal d. Ovid. Brădescu. Cum însă, d-sa a avut de parteneri artişti din cei mai buni ai teatrului nostru — d-na Gina Sandri şi d-nii I. Constantîniu şi N. Bulandra, proporţiile au fost restabilite în mod inerent, păstrându-se echilibrat între tratarea unui caz de ereditate şi concepţia ideologiei din piesă. * - - * Piesa a fost pusă în scena de d. Ovid Brădescu, care a reuşit să dea un spectacol demn de o reprezentaţie pentru comemorarea lui Ibsen. D-sa a interpretat şi rolul lui Oswald, îmbogăţind cu încă o autentică creaţie galeria de realizări artistice înfăptuite în cursul celor trei stagiuni de când joacă pe scena teatrului cernăuţean, c . D. Ovid Brădescu îşi are personalitatea sa, bine fixată în teatrul românesc. Cu atât mai mult îi revin merite incontestabile pentru faptul că s’a lipsit de satisfacţiile pe cari le-ar fi avut în metropola artistică a ţării şi s’a statornicit la Cernăuţi unde însă numele său va rămâne legat de epoca de consolidare a teatrului naţional local. In Oswald din „Strigoii” d-sa a avut o creaţie a cărei principală calitate este originalitatea. Era de altfel firesc ca un artist de talia d-sale să-şi făurească o concepţie personală a rolului, cu totul deosebită de interpretările date de Moissi, Demetriade şi Manolescu. Amintisem mai sus de personalitatea artistică a d-lui Ovid Brădescu. D-sa este reprezentantul verismului din şcoala italiană, însă a unui verism temperat. De aceea d. Brădescu în Oswald a trus accentul pronunţat al cazuui patologic de degenerescenţă, redând toate stigmatele boalei până la teribilul acces de paralizie progresivă. Chiar dacă redarea prea veristă a manifestărilor boalei a părut pe alocuri că depăşeşte nota artistică a jocului, crea rămâne copleşitor de zguduitoare. Singura reticenţă ce-am avea de făcut este că stigmatele boalei ar trebui redate într’o gradaţie mai puţin bruscă căci altfel pare neverosimil ca mama lui Oswald să nu observe de la început îngrozitorul adevăr. Putem însă spune că d. Ovid Brădescu în Oswald stă alături de marii interpreţi ai acestui rol. D-na Gina Sandri — artista de frunte a teatrului ceraăurcan,i- a adus contribuţia aleselor d-sale însuşiri dramatice în interpretarea rolului d-nei Alwing. D-na Gina Sandri a exteriorizat excelent bravarea prejudecăţilor sociale, a evocat puternic stările sufleteşti şi a ţinut încordată atenţiunea publicului — prin jocul său nuanţat — chiar în scene-Ie cele mai lungi. Tot ceea ce spune d-sa impresionează, căci posedă o dicţiune minunată. Dar chiar când nu vorbeşte — cum a fost de exemplu scena povestirii lui Engstrand — impresionează privirele şi atitudinele din jocul său. D. I. Constantiniu, meşter în compoziţii de roluri, a jucat pe Engstrand redând cum se poate mai bine făţărnicia, şireteniaşi amoralitatea acestui personagiu. D. Nae Bulandra în ingratul rol al păstorului a conturat în linii precise puerilitatea sufleteascăa acestuia din primul act şi printr’un joc bine studiat a dat relief şi culoare interpretării în angrenajul scenelor cu ceilalţi parteneri. O revelaţie a fost focul din Nuşa Cososchi în Regina. A avut naturaleţe pe deplin degajată în atitudini, mişcări şi vorbă şi a evocat farmecul sănătăţii fizice, redând in acelaş timp realismul sufletesc, desgustător de cinic al Reginei. Pentru un element tânăr este mare merit ca să fie la înălţimea interpretării omogene a partenerilor ei, artişti cu experienţă scenică. Piesa s'a jucat în traducerea d-lui Ovid Brădescu, cât se poate de îngrijită şi într’o frumoasă şi pură limbă literară. AV. VARVARA D. Ovid Brădescu Cacografi şi pornografi de MIcromegal Câţiva tineri din urbea luminosului Eminescu, au scos o revistă literară: Botoşani, Martie, anul I No. 1. Sunt un cititor plin de răbdare. Citesc totul până la sfârşit. Ce va mai fi pe urmă angajează pe cel de mi-a recomandat lectura." Sunt probabil tineri confraţii de la Botoşani. Ei vor să afle viitorul şi atunci pun în fruntea revistei lor, care se intitulează «Mapamondul» sau aşa ceva, această gongorică explicaţie ce trebue citită cu atenţie: CE VREM ? Ştie oare furtuna, când răstoarnă stânci ? Când clocutul năpraznic îl ceră, cântul distrugerii şi al înnoirii? Când răvăşite patimi, doruri răcnete şi cânturi mestecă văzduhul pe aripa, disperării, ştie oare fulgerul când îngrozit de propria-i lumină trimite trăsnetul în descărcare, când haotic tunetul vibrează adânc tine straniu, urlă, şueră, ştie, atunci furtuna, ştie fulgerul, ştie trăznetul, ştie tunetul, ce vrea, ce forţă oarbă îi mână spre deslănţuire în ce răspuns vor închega întrebarea ?». Aici oricare cititor face o pauză pentru a lua în grabă un piramidon. Ceva mai epopeic, mai dantesc nu se poate imagina. Trec peste un pasagiu sadic, unde autorul ar vrea să strângă «la pieptul iubit», strângând-o în dragostea care jertfeşte, în dragostea care pierde; şi transcriu: «Ce vrem ? Vrem răspunsul care jertfeşte, răspunsul care ucide, răspunsul în care întrebarea va sucomba, când cunoscând intensitatea clipei supreme, îşi va jertfi virginitatea-i în braţele-i vânjoase. « Vrem răspunsul, care va dezvirgina întrebarea». Cine va desvirgina întrebarea ? Asta vor să afle băeţii. Ei bine era foarte simplu. Nu era nevoe să se tipărească pentru atâta lucru o revista pe hârtie velină. In oricare ziar dedimineaţă se găseşte acest anunţ: «CHIROMANTA» «Mafalda (cu fotografie) ghiceşte prezentul, trecutul şi viitorul, reuşită sigură în afaceri, căsătorii, divorţuri şi orice întreprinderi, câştig la loterie. Ghiceşte în palmă, în oglindă, în cafea, în ceaiu, precum şi în alte instrumente. Zilnic între 9—12 — 3—12 noaptea. Pentru tineri preţ redus». Domnii de la Botoşani se puteau informa asupra viitorului la adresă. Pentru tineri preţ redus. Scăpaţi de această cacografie promenada prin paginile revistei devine penibile. Fără nici un comentat, reproduc din acest curios îmiţiamond literar botoşenean câteva mostre. D. M. Eliade, de nerecunoscut, semnează o «Apologie a virilităţii». Iată ieremiada unei Salamite moderne şi masculine : : «Sex al meu, sex sfânt, sex ros de păcate — ascultă lauda fecioarelor, pulpe, rebus cu aceiaşi deslegare, feciorie fără der preţ, picta- un cal sexuri, scânteie deslântuitoare de ancestrale furii, elixir de dubioasă divinitate, extaz împletit din înfiorări şi dureri virile, sânge pur!». Sufăr realmente când transcrie. Şi apoi este şi tin altsoiu tare. Un alt domn ce seamneaza Gh. Corneanu se ocupă de o carte de lămurire a doctrinei lui Freud, într’un chip cu totul aliterar, sălbatic de neurban, direct pornografic, deşi cu o tură ştiinţifică. Acest citat e edificator : «Simbolismul erotic din vis va fi acela pe care in parte cel puţin îl găsim dealtfel zilnic în vorbirea curentă... Astfel ceeace are forma cilindrică (şarpe, peşte, etc.) va simboliza organul sexual masculin. Orice obiect a cărui carateristică constă în aceia, că circumscrie o cavitate în care se poate aşeza ceva (subliniat de autor) ca de pildă : oglindă, guză, pungă, cămaşă, etc. vor simboliza vaginul». Mai mult nu voiu putea transcrie. Şi apoi este şi un alt soiu de pornografie care ţiu se poate cita convingător. Ea e printre rânduri, murdară şi cretimă, ca în foiletonul d-lui P. Manoliu care înjură pe unul dintre colaboratorii «Mapamondului». Iată ce scrie: «Credefi-mă: Intre don Quichote şi el legătura e ca între... etc... etc... Aţi înţeles ?». Şi’ inconştienţa merge până departe. Cacograful şi pornografulcu o silă crescândă mă ocup de acest, «eveniment») adaugă în cadrul aceluiaş articol : «DA. DA, CĂCI NOI MOLDOVENII SUNTEM SALONUL LITERILOR. Cine conduce Gândirea ? Oltenii cu zarzavaturi sau Moldovenii cu romantismul lor ? Cine ? Gângavii trotuarelor Bucureştene, măsluitorii cuvântului cuibăriţi în societăţi suspecte, schilozii ce merg în cârje aduse din Asia, zarafii de idei sau noi, noi umbriţi de codrii Neamţului, noi închinaţii sufletului «nostru» noi cei ce-am plămădit pe Creangă şi Eminescu ? Dar e stupid să ne cumpărem cu ei. Noi vom şti că pe viitor să facem «vamă» la Milcov După această lectura, orice om cu instinctul curățeniei simte nevoe de o bae. Şezătoare artistică Duminică 1 Aprilie ora 10 dim în sala cinema Rex, calea Dudeşti are loc al 5-lea festival artistic organizat de casa de stat a partidului Naţ.-Ţarănesc. D. Ion Mihalache conferenţiază: „Despre Cooperaţie”. De la Teatrul Naţional dau concursuri d-na Cleopan Cernăţeanu, N. Savulescu şi C. Danielescu. De la Operă: D-na Aurelia ,Lupescul, Teiuşanu, D. Baziliu, Alex. Lupescu, Jean Atanasiu şi Emil Marinescu. ■ xox- Un mtilon artistic la Belgrad Cercurile artistice din Belgrad vor sărbători zilele acestea pe artistul scenei dramatice din Belgrad. Gosici, care împlineşte 25 ani de activitate artistică. Gosici este unul din cei mai populari artişti iugoslavi şi e cunoscut prin creaţiunile sale desăvârșite pe scena teatrului din Belgrad. In ultimul timp el a jucat cu un succes extraordinar în piesa „Rostiam’’ de Stancovici. a culturi contimporane in Cehoslovacia In Mai cor, se va inaugura in Berna o vastă expoziţie a culturii contimporane cehoslovace. Aceasta expoziţie, care naşte interes în întreaga lume culturală a Europei va avea proporţii neobişnuit de mari, întinzându-se e o suprafaţă de 30 ha. Palatul princial al expoziţiei va sta pe o suprafaţă de 16,000 m. p. Suprafaţa pavilioanelor este de 80,000 m. p Cele mai mari pavilioane le au : oraşul Praga, provincia Moravia, Werkbund des deutschen dir Liberet. După acestea vin pavilionul Arhitecturii, pavilionul electrotechnice, pavilionul Academiei de arte din Praga, pavilionul Educaţiei naţionale, pavilionul şcoalelor artistico-industriale, pavilionul Instituţiilor culturle, etc. Scopul acestei expoziţii e să arate progresul la care au ajuns in Cehoslovacia de la reînoirea statului încoace ştiinţa, arta, educaţia culturală şi fizică, etc. Expoziţia va dura 4 luni şi deoarece se aşteaptă frecvenţă neobişnuită de numeroasă vor fi puse în circulaţie trenuri speciale. Până înprezent s-au anunţat la expoziţie peste 1000 excursii socaliste. * xpx* Premlcr© berline*© „Ludovicferdmann de Unruhe „Broadway piesa americana la Staatstheater Staatstheater a reluat una din primele piese ale lui Pritz von Unruhe, piesă care datează din 1913. Ea a fost atunci interzisă la Deutsches Theater, pentru că aducea pe scenă Hohenzollerni. Eroul este prinţul Ludovic-Ferdinand, văr al regelui Prusiei, Frederic Wilhelm, care a domnit pe timpul lui Napoleon. Frumos, entuziast, iubit defemei, prinţul blamează pe vărul său care tremură în faţa marelui împărat, şi vrea să-i ia locul. Ofiţerii sunt aproape toţi de partea lui, şi ii oferă coroana. In ultimul moment se reculege insa şi merge să moară într’un atac contra francezilor. E uşor de înţeles că destinul acestui tânăr prinţ strălucit, dar slab, acest conflict între datorie şi ambiţie, a sedus pe Unruhe, el iasus aristocrat. Subiectul însă e într’adevăr dramatic ? Intr’un cadru de epopee ca aceia a războiului din 1806 un caracter ca Hamlet nu prea îşi are locul. Nu entuziasmele unui tânăr romantic ar putea fi o piedică pentru Napoleon. Ludovic Ferdinand aşa simpatic cum ne este reprezentat, iţi face impresia unui fals erou. Dintrun asemenea subiect e lucru foarte greu să scoţi o piesă tare. Pe urmă Unruhe e cam lipsit de forţă dramatică; el pare incapabil să pue pe picioare o mare piesă istorică, de a se creea atmosfera unei epoce, de a face să retrăiască în faţa noastră personagiile pe care le cunoaştem. Figurile sale sunt fără relief, limba sa plată. Punerea în scenă șî interpretarea n’au concurat la ridicarea acestui spectacol. Regisorul Jessner, care a montat piesa, inamic al pateticului, a dat un ritm șters lucrării. Excelentul actor Forster nu este făcut pentru rolul lui Louis Ferdinand, dacă are eleganţa care convine unul june prinţ n’are în schimb elanul şi naivitatea necesară rolului. Cu tot gustul publicului german pentru lucrările istorice se poate prezice un mai mare succes piesei „Broadway” de americanii Dannig şi Abbott care se joacă la Komodienhaus. S-a reprezentat timp de peste doi ani la New-York şi se pare că a adus teatrului respectiv milioane de dolari. Cu această recomanndaţie, cea mai bună pentru directorii de teatre „Broadway” nu va întârzia să apară pe scenele bucureştene. Este un amestec de comedie- dramă şi pictură a mediului specific american. Acţiunea se petrece în culisele unei cârciumi, frecventate de contrabandiştii de alcool. Unul dintre ei omoară la începutul piesei pe un concurent. Un detlectiv îl bănue şi-l observă, dar asasinul sfârşeşte prin a fi omorât de o fată care era prietena victimei. Toate acestea privite de aproape, sunt de o banalitate şi platitudine e uşor de închipuit, dar exista în succesiunea scenelor dramatice şi comice o mişcare şi o varietate care amu-* ză enorm pe spectatori. Rolul *©-agisorului este considerabil întro asemenea piesă. Eugene Robert s’a achitat admirabil de acest rol și o bună parte din succes fi revine. ' 4 Piesa e agrementată cu diferite „numere” de music-hall. ■ l % ■ • Dela Şcoala Superioară de muzică „Eg. Măselei" Felul cum se munceşte la şcoala superioară de muzică „Eg. Masini” din Bucureşti ni-l arată levîi cari numai după un an da studii au trecut graniţa şi uniî, Adolf Eschenazy dela clasa prof. Carlo Brunett s’a oprit la Viena, fiind primit la Conservatorul Statului, iar eleva Elena Şerbănescu de la clasa d-lui prof. Alberto Della Pergola, sufletul şcoalei s-a oprit la Franţa, unde face progrese uimitoare. De remarcat că d-ra Elena Şerbănescu este bursiera şcoalei. Aceste sunt cazuri izolate, activitatea rodnică se poate vedea din audiţiile, concertele şi examenele şcoalei, la care iau parte un public numeros şi înţelegătorde manifestări tinere şi dese. De curând ziarul nostru a instituit mai multe burse pentru elevii talentaţi şi la concursul ţinut au fost admişi la diversele ase ale şcoalei, elemente foarte promiţătoare pentru arta muzicală şi dramatică ‘ Moda de primăvară Primăvara aceasta se vor purta careuri, ocosais-uri şi reieur. Beige-ul fiind una din culorile favorite ale modei, o ţesătură deskchisă va fi pentru corsaj, aloos pentru jupă şi cea închisă pentru mantou. Un corsaj beige deschis poate să se asocieze cu o jupă verde deschis, iar mantoul berge mai închis. Şi dacă la această toaletă torţaţi pălăria, mănuşile, pantofii şi mai cu seamă un ciorap de mătase „Adesgo” 45 sau 48 veţi avea o îmbrăcăminte foarte îngrijită şi de bun gust. —*"r 1 yox--"Y r7r -j, ■ • -