Rampa, iunie 1931 (Anul 16, nr. 4006-4028)
1931-06-17 / nr. 4018
Posta if albi fae flecar»! faţă frumoasă şi simpaticii. I Jntrebuinţănd numai o singură data pis* De multe ori «a ae^i ________________ . r _ m.. ide dinţi«j oare invdlorează gura atât de ca acea a sidefului. încercaţi mai întăi un tub a Ler!»?— YifbuT mare a Lei 32.— Se obţine pretutindeni ----------- - CEASORNICELE ..Printemps Sunt cele mai rezistente ..Printemps" este un adevărat ..................- cronometru Ondulaţii permanente, vopsitul pârului executat la perfecţie cu preţ convenabil La Coatorul LEON Calea Victoriei 18 (Vis a-vis de Prefectura Poliţiei) FABRICA Str. Lipscani No. 36 (fost Tanovici) Vinde produsele sale proprii: Crepe de Chine, Crepe Satin, Crepe Mongol, Von Georgette cuc şi Mătăsăria FrancezăPrin Roma cea vede imprimate sa infirme o teorie ce nu se înte- Un „saltimbooca” — mâncare Cn 30 la setă refacere meiază decât pe arbitrare con- pur romană — piperat şi iute des-11 ...........................-ii ii — I strucţii logice, chide din nou setea. Şi, precum numai • săptămâ.ift — Şi pentru nimic în lume, nici se cuvine,, prietenul nostru schim-Rgico special pentru sezonul 45 V»rit, măcar pentru o teorie, un italiancă şi vinul. Chianti-ul florentin îşi împreună farmecele cu mâncarea rod'arumană, desfătând oaspeţiirile ascunse ale Moscato-ului mie- ! Apoi vinul de Castel Gandolfo ros, e întreruptă de orchestra na se luă la întrecere cu cel din Frascolitană, ce cântă un refren prin catti, pentru ca să ne cucerească de nostalgie „Partono i bastimenti...” Şi, pentru o clipă, furculiţele se opresc cu podoaba albă a masoarelui pe care-l îneflisese în coroanelor învârtite, in jurul din- ^ puşculiţele strugurilor săi peţilor lor de metal, iar privirile când cel de al doilea, ne r ferea, sufragiile. Cel dintâi, auriu ca boabele de chihlimbar, turna in vite fr/sul ca într’un buchet, parfum /I tur-j burător al tămâioasei. Lupta era vicleană și j /riul rămânea nedecis. Atunci, profesorul Tifanini începu să ne descrie darurile minunate ale vinului de Etna cu luciri de purpură şi Pimilio luă apărarea Orvieto-urii, supranumit şi nectarul îndrăgostiţilor. In cele din urmi, cina se sfârşi în spuma albă a unui „Lacrima Cristi”, pe când, orhestra napolitană intona sentimental şi retoric „O sole mio.... !” Când am plecat, am întrebat naivi: — Dar unde e Roma cea veche - - In noi, în aurul turburător al darurdor pământului acesta din „Castelli Romani”, în cântece şi în puterea de viaţă, ce ne îngăduie să preţuim toate plăcerile din lume. O rază albă, coborâtă din proectorul minuscul al lunei, lumina statuia lui Traian din vârful columnei. Bluza de întuneric a cerului era prinsă în copci de stele. Și când motorul porni, tăcerea înspăimântată se răspândi prin umbra caselor înalte și triste, ce își profilau silueta obosită de veghea trecutului. 110 129 OUE DE LII. HM „ 120 n »V VIE li Eli „ . IVETTE, calitatea I MLiO F 30LAN de mătase, imprimat. CRET 0H FlEliRV 70 08 1 MBSENE imprimat CREPE „ladii” 1100 desene.39 0 agresiune Confratele nostru Ion Cyr, cronicar hippie la o gazetă fie specialitate, a avut de suferit. Duminică după amiază, In faţa hippodromului Băneasa, o lase agresiune din partea unor Indivizi cari s’au refugiat apoi in chioşcul d-lui Pavelescu, intendentul hipodromului. Această strategică retragere, sub adăpostul d-lui Pavelescu, e de natură să Întărească bănuelile că agresiunea a fost pusă la cale din ordinul unui oarecare Bela Vass, nu ştim ce fel de bugetivor la Jockey-Club, care a fost atacat In câteva articole ale confratelui nostru, nu va renunţa la macaroanele urmăresc volutele albastre ale melodiei, în gol._______ Război pârului supărător însemnează un tratament cu crema depilatoare „DULMIN". Acest remediu eficace înlătură repede orice păr dăunător frumuseţei, pe picioare, braţe, la subţiori, pe ceafă şi faţă şi care reduce simţitor graţia fiecărei femei. „DULMIN", cremă depilatorie, are efect rapid, fără durere şi înlătură părul în 3—5 minute, prin simpla aplicare. Ea este albă, moale şi flexibilă ca o Cola- Cremă, aproape fără miros şi nu se usucă. Fiind întrebuinţată mai des, ea împiedică creşterea părului. Ea este in prezent depilatorul cel mai sigur şi mai plăcut. Dr. M.Albersheim Frankfurt a. M. şi Londra Tubul mare Lei 90., Tubul mic Lei 65.»» se obţine pretutindeni DUÎI Crema Depilatorie Depozitul General pentru România „Gaa“-Krayer, Timişoara Confnuare din pag. la Discuţia, însufleţită de Motociclism Pe un timp frumos, şi In faţa unui numeros public, s’a disputat reuniunea bulgaro-română După ce s’a intonat imnul naţional bulgar şi cel român, se păstrează un minut de tăcere în amintirea dispărutului Toma Iancovici, a cărui cupă, donată de nefericiţii lui părinţi, s'a disputat. Cupa a revenit bulgarilor prin Socoloff care a câştigat-o numai graţie faptului că Bonciulescu, care conducea cu peste 1000 mtr. de la început, a fost nevoit să abandoneze înainte de sfârşit cu numai 2 ture. Ceilalţi concurenţi români au fost numai simpli figuranţi; nici unul nu a ştiut să facă sforţări ca să-şi apere culorile. Nepregătiţi din vreme, fără maşini puse la punct, s’au mulţumit să ne confirme forma bulgarilor, fără nici o rezistenţă. Tot ce am prevăzut în reportajul nostru de Sâmbătă s'a Întâmplat. Al doilea din oaspeţi şi cel mai periculos din adversarii de Duminică a eşit de pe pistă în primele minute în M. — ATLETISM — Loco : Vă rugăm, pentru prestigiul dvs. a sista incursiunile prin gazetărie, până când veţi învăţa că se scrie „s’au bătut" şi nu „sau bătut", „elevul" şi nu „elevu" şi alte multe atentate la ortografia urma unui accident, limbei româneşti pe cari le-am găsit . Eugen Popescu a putut să-şi păşm cronica dvs.... treze locul al doilea. N. MIȘU #» VINE IJ-lap' »? INEW Ecouri sportive Din motive de ordin technic, suntem siliţi să aparem şi astăzi în spaţiu extrem de restrâns. Cu numărul de mâine, rubrica noastră îşi va relua... spaţiul. Duminică, după o partidă în care a dominat cu autoritate, meritând victoria la diferenţă de 3—4 puncte, Juventus a cedat echipei maghiare Vasas cu 1—0, dintr’un goal intrat dirn vina lui Făgărăşeanu, învingând pe Turda cu 5—1, C. F. R. îşi ia locul meritat, la Onoare. Angelman a fost învins la puncte, in 15 reprize de Young Perez, pierzând titlul de campion al Franţei la categoria „muscă”... Din cauza indisponibilităţii lui Carlos ,Fix, gala de la 20 Iunie s’a amânat pentru 4 Iulie. Viitoarea gală de box are loc la 27 Iunie, cu formidabilul match-vedetă Axioti - Spakow. Ripensia a învins F. C. Sete, campioană a Franţei pe 1930, cu 6—0. RECENZII ! C. JITiAHD: Mlti B8ieE.il Citind volumul „Studii şi 'Reflecţii'’ tăţii de a pedepsi 7 Cum trebue să al d-lui Const. Jitianu, apărut de cu fie pedeapsa 7 Cum a evoluat perând, mi-am adus aminte de o frază- deapsa dela acel „ochiu pentru ochiu“ a lui Anatole France, dintr’unul din volumele sale de critici intitulate :: „La Vie Littéraire“ : „II n’y a pas plus de critique ob- 3 ctive, cju’il n’y a pas d’art objectif,' i/t tous ceux qui ses flattent de met şi până azi 7 Cari sunt părerile şi teoriile celor mai renumiţi penalişti (între cari : Tarde, Ferri şi Maxwell) în această privinţă 7 Iată atâtea probleme puse (şi admirabil rezolvate) de juristul Jitianu. Urmează apoi câteva tre autre chose qu’eux même dans reflecţii asupra „Durerii", asupra leurs oeuvres sont dupes de la plus „Carităţii“ şi „Intelectualilor", fallacieuse Philosophie. La verité est qu’on ne sort jamais de soi-mSme". Si oricine, va parcurge aceste interesante studii şi reflecţii — mai mult studii decât reflecţii — va găsi oglindit în ele sufletul unui artist, dublat de un filosof. In primul studiu, predomină artistul, care nu putea să nu fie atras de acel far imens al literaturii româ-Cadrul strâmt al unei recenzii cum este prezenţa, nu permite să insistăm prea mult asupra fiecărei chestiuni aşa cum ar merita. Şi aceste ultime studii, ca şi primele trei, sunt cât se poate de interesante şi scrise într’un stil clar, curgător şi atractiv. Din multiplele calităţi ale acestei lucrări, nu putem menţiona alta mai neşti, de Mihail Eminescu. Oricât de proeminentă, decât acea desprinsă de multe studii, oricât de multe critici însuşi d. prof. Rădulescu-Motru n’ s’ar fi scris până azi cu privire la acest titan al poeziei, opera lui e atât de imensă încât poate ocupa încă multe volume, — iar o lucrare aşa de amănunţită,, atât de simţită, atât de frumos scrisă cum este a d-lui Jitianu va fi întotdeauna binevenită şi citită cu interes şi cu plăcere. Rând pe rând, autorul analizează prefaţa volumului, preocuparea unui tânăr intelectual in provincie de chestiuni atât de înalte, in epoca aceasta când cel ce a aflat că pământul, se învârteşte se crede destul de cult, destul e capabil şi demn pentru a ocupa cele mai Înalte demnităţi in stat. Şi de aceea, când citeşti „Studii şi Reflecţii", rămâi mulţumit şi plin de tot ce a cercetat şi căutat cel căruia speranţă că mai sunt în ţara noastră, cu drept cuvânt ii decerne titlul de „Om genial“. Sunt sigur că cel ce nu a pătruns încă fineţea, filosofia şi geniul lui Eminescu, îl va înţelege pe deplin prin aceste câteva pagini. In studiile următoare, predomină filosoful. Primul e consacrat „Educaţiei“. Nu ştiu ce problemă poate fi mai la ordinea zilei, decât cea a educaţiei. Criza morală e atât de mare, dezorientarea tuturor atât de evidentă, ruina economică a ţării provocată de ruina morală a conducătorilor e atât de ajunsă la paroxism, încât — fără îndoială — remediul nu poate fi căutat aiurea, decât in educarea tineretului de azi, a guvernanţilor de mâine. . r*| ^4 Problemă grea, problemă spinoasă. De aceea, studiul prezent e mai bine venit decât oricând și ar trebui ca toţi dascălii tineretului să-l citiască, să-l pătrundă şi să se pătrundă de cele cuprinse in el. Problema educaţiei are atâtea fete: a preocupat de atâtea mii de ani, atâtea minţi luminate, încât o lucrare în care se găseşte o sinteză clară şi complectă, nu trebue să scape nici unuia din cei ce au îndatorirea de a fi educatori. Și — mai ales — să nu scape din vedere concluzia autorului: „Necesitatea disciplinei sufletului", concluzie ce se apropie aşa de mult de o frază a marelui Brunetiere : „Nous ne vivons que de la victoire qu’il nous faut remporter quotidienement sur les fatalités de notre premiere origine". Când se vor pătrunde de aceste adevăruri vor fi într’adevăr la Înălţimea misiunii lor. Şi e aşa de uşor. Nu trebue decât un singur lucru : Bunăvoinţă, despre care Kant spune: „Nu este decât un singur lucru pe lume despre care se poate spune că e absolut bun : e bunăvoința". In studiul următor, autorul se ocupă de : „Pedeapsa", d. Jitianu e jurist și nu se putea ca o problemă atât de mult discutată ca problema I pedepsei să nu-1 preocupe. Care e nevoia pedepsei î Car® dreptul sace idealişti. " 1 fJur ’ [f «r]* VINTILA MORŢUN X. • îngrijiţi* Vă de copiii Dvs. cari îi purtaţi sub inimă, să-i naşteţi sănătoşi, voioşi şi puternici. Pentru aceasta luaţi zilnic de trei ori pe zi, într’un pahar cu lapte 2—~3 linguriţe de % PREPARAT VITAMINIG CONCENTRAT şi TONIC NUTRITIV fcl Vă ajută să creşteţi fc,l Va ajuta, sa croaşteţi uns copil sănătos şi plini de putere*] A+S mmW //////////////M DR.NX/AMDER 51 CQ FABRICS DE PREPARATE FARMACEUTICE SI DIETETICE TIMIŞOARA. IV., STR. B O MN AZ 2CA Radi 394 nr. BUCUREŞTI 16 kw. — 761 kHz. 13. Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.30. Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50 : Muzică uşoară (plăci de gramofon). 17 : Muzica militară „Garda Palatului” : Fr. v. Suppé : Pique Dame, uvertură ; P. Lăzărescu : Perle româneşti, potpuri ; Parada cavaleriei indiene ; Theo Dron : Regretul despărţirii, vals. 18: Informaţiuni, meteorul şi semnal oral. 18.15: Muzica militară „Garda Palatului”: Czibulka : Către tine, vals serenadă; Ipolitiv-Ioanov : Dans din suita caucaziană ; Leder : Cortegiul glorilor, intermezzo. 18.45 : D. Ing. René Roşea : Amatorism şi profesionism în Radio. 19 : Muzică românească (plăci de gramofon). UNIVERSITATEA RADIO ~)E VARA 19 40 : D. Ing. Macovei: Dece avem oră centrală 7 PROGRAM DE SEARA 90 : Orchestra Radio: A. Rossov joc şi sport-marş; Massenet : Fedora; Massenet: Scene napolitane-suită. SO.SC : D. Thevenln : l’Historien Nicolas Iorga. 20.45 : D-ra Pia Zgurladescu de la Opera Română : Mozart : Două arii din nunta lui Figaro; Bettinelli: Canto di Capinera ; Meyerbeer : Cavatina din „Hugenotti“; Max Rener : Două lieduri; Nottara : Sunt flori ; Nottara : Ochii tăi. 21.15 : Orchestra Radio: A. Dvorak: Dansslav No. 16 ; S. Bortkiewicz : O mie şi una de nopţi-balet orientalsuită ; Kalmann : Vals „Fedora“ din O „Prinţesa Circului"; Joh. Strauss : Dunărea albastră-vals. 21.45 : informaţiuni. Miercuri 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. — 761 kRi. 13: Muzică simfonică (plăci de grâu mofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. • 13.50: Muzică vocală (plăci de fm*mofon). 17 : Orchestra Radio : Muzică 46 #• peretă, îs : informaţiuni, meteorul şi semnal orar. • 18.15: Orchestra Radio : Muzică românească. 18.45: D. Ing. G. Bung eseul Niocernizarea in serviciul recoltei agricole. 19: Muzică ușoară (plăci de grai mofon). UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 19.40 : D. ing. N. Codreanu 1 Lucră rile de modernizare la C. F. R. ^ • ‘ f PROGRAMUL DE SEARA '* J 20: D-ra Elodie Coandă, harpă N Thomas , Toamna; Bellotta : Concert în luncă ; Zabel : Margareta indu- rerată la tors; Lorenzi : „La sempre» viva" gândire poetică ; Oberthür (I Fluturașul. A 20.30: D. prof. Konrad Richter: Nicolae Iorga (in limba germană). * 20.45 : D-ragia Igiroșanu-cexAo Puccini : Arie din Madame Butter» fly; Massenet : Arle din Manón ítr Verdi : Arie din Rigoletto; Borgovanl Cântec de leagăn ; Andreescu-Skelet» ty : Flueraşul; Dell’Acqua : Villa» nelle. *j. 21.15 : D. A. Saruas-vioUnä T Dv«íi Tak : Sonatină; Ravel-Kochansky ti Pavană : Sarasaié : Romntă Andalu* zä : Wieniawsky : Sielanka. 21.45 : Informațiuni. ':#// 17 IUNIE 1931 Marti 16 IUNIE 1931 * Erastia Paretz în galeria stihuitoarelor noastre (prea puţine !) se va plasa în curând efigia de porţelan delicat a unei foarte tinere domnişoare cu un dar al versificaţiei şi cu un talent dintre cele mai frumoase. D-ra Erastia Peretz, fiica distinsului profesor universitar d. I. Peretz, din poeziile pe cari i le-am citit şi cari vor apare in curând într’un volum se desprinde ca o poetă de suavităţi cu totul preţioase şî de melodie nină. . .*2 ! ,, ,, discretă bine- INFORMAŢIUNI Opera Română va deschide stagiunea la 1 Octombrie. La teatrul „Cărăbuş" se joacă cu mare succes formidabilul spectacol ,,Allo 1.. Radio Cărăbuş“, în două acte şi 24 tablouri de dnii N. Vlădoianu şi Nicuşor Constantinescu cu d-nile : Lizica Petrescu, Mia Apostolescu, Cleo Dragomirescu, Litiu Savu, Ştefanii Popescu, Willy Petrescu şi id-niii C. Tănase, L. Groff, Giugoriu Huşi, Dan Demetrescu, M. Milian N,, Stroe C. Iohan, St. Glodariu, Jean Anghelescu, N. Lorenţ, Th. Burcurş. Numere străine sunt: Trio Blue Flascries, Thelma Edwardz, Zoula de Boncza. Biletele se găsesc în fiecare zi la cassa teatrului. La teatrul Ventura se repetă „Quadratura Cercului“ de Ketayeff. Festivităţile teatrale şi muzicale de la Salzburg vor începe la 18 iulie. D-na Tantzi Cutava-Barozzi face actualmente un turneu cu piesa „Kiki". Loja „Lumina" din Bucureşti, a hotărît să patroneze un spectacol al comediei „Chibiţul" în interpretarea renumiţilor artişti Iosif Bulov şi Liuba Radison cu ansamblul lor, pe scena grădinii „Teatrul Nou“. Acest spectacol este poate cel mai potrivit genului de vară, fără insă să facă concesiuni eftine şi rămânând o realizare superioară de artă şi psichologie subtilă. Excedentul material al acestei reprezentaţiuni sub patronajul Lojii „Lumina“ este destinat în întregime pentru alimentarea fondului coloniei şcolare organizată şi in vara anului acesta la Poiana Ţapului. Toscanini va dirija anul acesta Opera „Tanhăuser” la Bayreuth. „Pernă mică! Pernă albă şi pufoasă,. Pernă albă de mătasă. Lângă tine nu mi e frică." Volumul d-rei Erastia Peretz trebuie să fie aşteptat cu încredere. Suntem siguri că nu va desminţi nici un pe afiş după câteva reprezentaţii , cuvânt bun l Paris. Piesa „Salomea"a fost scoasă de la Teatrul Maria Ventura continuă să reprezinte cu mare succes în fiecare seară, comedia la Francis de Croisset: ,,Pierre sau Jack“ cu d-nii I. Iancovescu, G,, Vracca, G. Timică, Chamel, Ro-. vinţescu, N. Matei şi d-nele Maria Mohor şi Marietta Deculescu. Teatrul Cărăbuş va reprezenta la tot cursul săptămânei revista: „Allo... Radio Cărăbuş !“ de d-nul N. Vlădoia,nu şi N. Constantinescu. La Opera Română continuă actuaţimente repetiţiile operelor „Prinţul Igor“ „Tiefland” şi „Fidelio". La Opera Română se repetă „Voe»voul ţiganilor" de Iohann Strauss. Stagiunea Teatrului National se va deschide la 30 August cu „Chemarea codrului“ de G. Diamandy, . Bela Soc. ..Scena' \ ^Se aduce la cunoştinţa generală că preţurile camerelor Sanatoriului de la Tekirghiol sunt următoarele: Seria II lunei—1 Iulie camera 2 paturi 2800. Camera 1 pat 2000 lei. Seria II (1 Iulie—1 Aug.) cameră 2 paturi 3600. Cameră 1 pat 2400. Seria III (1 August—1 Septembrie) cameră 2 paturi 3600. Cameră 1 pat 2400 lei. Seria IV (1 Sept—1 Octombrie)ameră 2 paturi 2800. Cameră 4 pat 2000 lei. Insolerile se fac de pe acum la sediul Soc. Scena sau la Administrația Sanatoriului Tehirghiol. NOTA.—Membrilor activi ai Soc. Scena li se face o reducere de 50 la sută iar celor din secţia controlului profesional 30 la suta. RAMPA Caută corespondenţi inteprizi şi spirituali în toate STAŢIUNILE CLIMATERICE pentru cronici de virigiatură şi anchete.