Rampa, iunie 1931 (Anul 16, nr. 4006-4028)

1931-06-17 / nr. 4018

Posta if albi fae flecar»! faţă frumoasă şi simpaticii. I Jntrebuin­ţănd numai o singură data pis* De multe ori «a ae^i ________________ . r _ m.. ide dinţi«j oare invdlorează gura atât de ca acea a sidefului. încercaţi mai întăi un tub a Ler!»?— YifbuT mare a Lei 32.— Se obţine pretutindeni ----------- - CEASORNICELE ..Printemps Sunt cele mai rezistente ..Printemps" este un adevărat ..................- cronometru Ondulaţii permanente, vopsitul pârului executat la perfecţie cu preţ convenabil La Coatorul LEON Calea Victoriei 18 (Vis a-vis de Prefectura Poliţiei) FABRICA Str. Lipscani No. 36 (fost Tanovici) Vinde produsele sale proprii: Cre­pe de Chine, Crepe Satin, Crepe Mongol, Von­ Georgette c­uc şi Mătăsăria FrancezăPrin Roma cea vede imprimate sa infirme o teorie ce nu se înte- Un „saltimbooca” — mâncare Cn 30 la setă refacere meiază decât pe arbitrare con- pur romană — piperat şi iute des-11 ...........................-ii ii — I strucţii logice, chide din nou setea. Şi, precum numai • săptămâ.ift — Şi pentru nimic în lume, nici se cuvine,, prietenul nostru schim-Rgico special pentru sezonul 45 V»rit, măcar pentru o teorie, un italian­că şi vinul. Chianti-u­l florentin îşi împre­ună farmecele cu mâncarea ro­­d'aru­­mană, desfătând oaspeţii­­rile ascunse ale Moscato-ului mie- ! Apoi vinul de Castel Gandolfo ros, e întreruptă de orchestra na­ se luă la întrecere cu cel din Fras­colitană, ce cântă un refren prin catti, pentru ca să ne cucerească de nostalgie „Partono i bastimenti...” Şi, pentru o clipă, furculiţele se opresc cu podoaba albă a ma­­soarelui pe care-l îneflisese în coroanelor învârtite, in jurul din- ^ puşculiţele strugurilor săi pe­ţilor lor de metal, iar privirile când cel de al doilea, ne r ferea, sufragiile. Cel dintâi, auriu ca boabele de chihlimbar, turna in vite fr/sul ca într’un buchet, parfum /I tur-j burător al tămâioasei. Lupta era vicleană și j /riul ră­mânea nedecis. Atunci, profesorul Ti­­fanini în­cepu să ne descrie da­rurile mi­nunate ale vinului de Etna cu lu­ciri de purpură şi Pimilio luă a­­părarea Orvieto-urii, supranumit şi nectarul îndrăgostiţilor. In cele din urm­­i, cina se sfârşi în spuma albă a unui „Lacrima Cristi”, pe când, orhestra napoli­tană intona sentimental şi retoric „O sole mio.... !” Când am plecat, am întrebat naivi: — Dar unde e Roma cea ve­che - - In noi, în aurul turburător al daru­­rdor pământului acesta din „Castelli Romani”, în cântece şi în puterea de viaţă, ce ne îngă­duie să preţuim toate plăcerile din lume. O rază albă, coborâtă din proec­torul minuscul al lunei, lumina statuia lui Traian din vârful co­lumnei. Bluza de întuneric a cerului era prinsă în copci de stele. Și când motorul porni, tăcerea înspăimântată se răspândi prin umbra caselor înalte și triste, ce își profilau silueta obosită de ve­ghea trecutului.­­ 110 129 OUE DE LII. HM „ 120 n »V VIE li Eli „ . IVETTE, calitatea I MLiO F 30LAN­ de mătase, imprimat. CRET 0H FlEliRV 70 08 1 MBSEN­E imprimat CREPE „ladii” 1100 desene.39 0 agresiune Confratele nostru Ion Cyr, cronicar hippie la o gazetă fie specialitate, a avut de suferit. Duminică după amia­ză, In faţa hippodromului Băneasa, o lase agresiune din partea unor Indi­vizi cari s’au refugiat apoi in chioş­cul d-lui Pavelescu, intendentul hi­podromului. Această strategică retragere, sub a­­dăpostul d-lui Pavelescu, e de natură să Întărească bănuelile că agresiunea a fost pusă la cale din ordinul unui oarecare Bela Vass, nu ştim­ ce fel de bugetivor la Jockey-Club, care a fost atacat In câteva articole ale confrate­lui nostru, nu va renunţa la macaroanele urmăresc volutele albastre ale melodiei, în gol._______ Război pârului supărător însemnează­ un tratament cu crema depilatoare „DULMIN". Acest reme­diu eficace înlătură repede orice păr dăunător frumuseţei, pe picioare, braţe, la subţiori, pe ceafă şi faţă şi care reduce simţitor graţia fiecărei femei. „DULMIN", cremă depilatorie, are efect rapid, fără durere şi înlătură părul în 3—5 minute, prin simpla aplicare. Ea este al­bă, moale şi flexibilă ca o Cola- Cremă, aproape fără miros şi nu se usucă. Fiind întrebuinţată mai des, ea împiedică creşterea părului. Ea este in prezent de­­pilatorul cel mai sigur şi mai plăcut. Dr. M.Albersheim Frankfurt a. M. şi Londra Tubul mare Lei 90.­, Tubul mic Lei 65.»» se obţine pretutindeni DUÎI Crema Depilatorie Depozitul General pentru România „Gaa“-Krayer, Timişoara Confnuare din pag. la Discuţia, însufleţită de Motociclism Pe un timp frumos, şi In faţa unui numeros public, s’a disputat reuniu­nea bulgaro-română După ce s’a in­tonat imnul naţional bulgar şi cel român, se păstrează un minut de tă­cere în amintirea dispărutului Toma Iancovici, a cărui cupă, donată de ne­fericiţii lui părinţi, s'a disputat. Cupa a revenit bulgarilor prin Soco­­loff care a câştigat-o numai graţie faptului că Bonciulescu, care condu­cea cu peste 1000 mtr. de la început, a fost nevoit să abandoneze înainte de sfârşit cu numai 2 ture. Ceilalţi concurenţi români au fost numai simpli figuranţi; nici unul nu a ştiut să facă sforţări ca să-şi apere culorile. Nepregătiţi din vreme, fără maşini puse la punct, s’au mulţumit să ne confirme forma bulgarilor, fără nici o rezistenţă. Tot ce am prevăzut în reportajul nostru de Sâmbătă s'a Întâmplat. Al doilea din oaspeţi şi cel mai pe­riculos din adversarii de Duminică a eşit de pe pistă în primele minute în M. — ATLETISM — Loco : Vă ru­­găm, pentru prestigiul dvs. a sista incursiunile prin gazetărie, până când veţi învăţa că se scrie „s’au bătut" şi nu „sau bătut", „elevul" şi nu „elevu" şi alte multe atentate la ortografia urma unui accident, limbei româneşti pe cari le-am găsit . Eugen Popescu a putut să-şi păş­­m­ cronica dvs....­­ treze locul al doilea. N. MIȘU #» VINE I­J-lap' »? INE­W Ecouri sportive Din motive de ordin technic, sun­tem siliţi să­ aparem şi astăzi în spa­ţiu extrem de restrâns. Cu numărul de mâine, rubrica noastră îşi va re­­lua... spaţiul. Duminică, după o partidă în care a dominat cu autoritate, meritând vic­toria la diferenţă de 3—4 puncte, Ju­ventus a cedat echipei maghiare Va­sas cu 1—0, dintr’un goal intrat dirn vina lui Făgărăşeanu, învingând pe Turda cu 5—1, C. F. R. îşi ia locul meritat, la Onoare. Angelman a fost învins la puncte, in 15 reprize de Young Perez, pier­zând titlul de campion al Franţei la categoria „muscă”... Din cauza indisponibilităţii lui Car­los ,Fix, gala de la 20 Iunie s’a amâ­nat pentru 4 Iulie. Viitoarea gală de box are loc la 27 Iunie, cu formidabilul match-vedetă Axioti - Spakow. Ripensia a­ învins F. C. Sete, campi­oană a Franţei pe 1930, cu 6—0. RECENZII ! C. JITiAHD: Ml­ti B8ieE.il Citind volumul „Studii şi 'Reflecţii'’ tăţii de a pedepsi 7 Cum trebue să al d-lui Const. Jitianu, apărut de cu­ fie pedeapsa 7 Cum a evoluat pe­­rând, mi-am adus aminte de o frază- deapsa dela acel „ochiu pentru ochiu“ a lui Anatole France, dintr’unul din volumele sale de critici intitulate :: „La Vie Littéraire“ : „II n’y a pas plus de critique ob- 3 ctive, cju’il n’y a pas d’art objectif,' i/t tous ceux qui ses flattent de met­ şi până azi 7 Cari sunt­ părerile şi teo­riile celor mai renumiţi penalişti (în­tre cari : Tarde, Ferri şi Maxwell) în această privinţă 7 Iată atâtea proble­me puse (şi admirabil rezolvate) de juristul Jitianu. Urmează apoi câteva tre autre chose qu’eux­ mêm­e dans reflecţii asupra „Durerii", asupra leurs oeuvres sont dupes de la plus „Carităţii“ şi „Intelectualilor", fallacieuse Philosophie. La verité est qu’on ne sort jamais de soi-mSme". Si oricine, va­­ parcurge aceste inte­resante studii şi reflecţii — mai mult studii decât reflecţii — va găsi oglin­dit în ele sufletul unui artist, dublat de un filosof. In primul studiu, predomină artis­tul, care nu putea să nu fie atras de acel far imens al literaturii româ-Cadrul strâmt al unei recenzii cum este prezenţa, nu permite să insistăm prea mult asupra fiecărei chestiuni aşa cum ar merita. Şi aceste ultime studii, ca şi pri­mele trei, sunt cât se poate de inte­resante şi scrise într’un stil clar, curgător şi atractiv. Din multiplele calităţi ale acestei lucrări, nu putem menţiona alta mai neşti, de Mihail Eminescu. Oricât de proeminentă, decât acea desprinsă de­­ multe studii, oricât de multe critici însuşi d. prof. Rădulescu-Motru n­’ s’ar fi scris până azi cu privire la a­­cest titan al poeziei, opera lui e atât de imensă încât poate ocupa încă multe volume, — iar o lucrare aşa­ de amănunţită,, atât de simţită, atât de frumos scrisă cum este a d-lui Jitia­nu va fi întotdeauna­­ binevenită şi citită cu interes şi cu plăcere. Rând pe rând, autorul analizează prefaţa volumului, preocuparea unui tânăr intelectual in provincie de ches­tiuni atât de înalte, in epoca aceasta când cel ce a aflat că pământul, se învârteşte se crede­ destul de cult, des­tul e capabil şi demn pentru a ocu­pa cele mai Înalte demnităţi in stat. Şi de aceea, când citeşti „Studii şi Reflecţii", rămâi mulţumit şi plin de tot ce a cercetat şi căutat cel căruia­­ speranţă că mai sunt în ţara noastră, cu drept cuvânt ii decerne titlul de „Om genial“. Sunt sigur că cel ce nu a pătruns încă fineţea, filosofia şi geniul lui Eminescu, îl va înţelege pe deplin prin aceste câteva pagini. In studiile următoare, predomină filosoful. Primul e consacrat „Educa­­ţiei“. Nu ştiu ce problemă poate fi mai la ordinea zilei, decât cea a edu­caţiei. Criza morală e atât de mare, dezorientarea tuturor atât de eviden­tă, ruina economică a ţării provo­cată de ruina morală a conducători­lor e atât de ajunsă la paroxism, în­cât — fără îndoială — remediul nu poate fi căutat aiurea, decât in edu­carea tineretului de azi, a guvernan­ţilor de mâine. . r*| ^4 Problemă grea, problemă spinoasă. De aceea, studiul prezent e mai bi­ne venit decât oricând și ar trebui ca toţi dascălii tineretului să-l citiască, să-l pătrundă şi să se pătrundă de cele cuprinse in el. Problema educaţiei are atâtea fete: a preocupat de atâtea mii de ani, a­­tâtea minţi luminate, încât o lucrare în care se găseşte o sinteză clară şi complectă, nu trebue să scape nici u­­nuia din cei ce au îndatorirea de a fi educatori. Și — mai­ ales — să nu scape din vedere concluzia autorului: „Necesi­tatea disciplinei sufletului", con­cluzie ce se apropie aşa de mult de o frază a marelui Brunetiere : „Nous ne vivons que de la victoire qu’il nous faut remporter quotidienement sur les fatalités de notre premiere ori­gine". Când se vor pătrunde de aceste a­­devăruri vor fi într’adevăr la Înălţi­mea misiunii lor. Şi e aşa de uşor. Nu trebue decât un singur lucru : Bunăvoinţă, despre care Kant spune: „Nu este decât un singur lucru pe lume despre care se poate spune că e absolut bun : e bunăvoința". In studiul următor, autorul se o­­cupă de : „Pedeapsa", d. Jitianu e jurist și nu se putea ca o problemă atât de mult discutată ca problema I pedepsei să nu-1 preocupe. Care e ne­voia pedepsei î Car®­­ dreptul sac­e idealişti. " 1 fJur ’ [f «r­]* VINTILA MORŢUN X. • îngrijiţi* Vă de copiii Dvs. cari îi purtaţi sub inimă, să-i naşteţi sănătoşi, voioşi şi puternici. Pentru aceasta luaţi zilnic de trei ori pe zi, într’un pahar cu lapte 2—~3 linguriţe de % PREPARAT VITAMINIG CONCENTRAT şi TONIC­ NUTRITIV fcl Vă ajută să cr­eşteţi fc,l Va ajuta, sa c­r­oa­şteţi uns copil sănătos şi plini de putere*] A+S mmW //////////////M DR.NX/AMDER 51 CQ FABRICS DE PREPARATE FARMACEUTICE SI DIETETICE TIMIŞOARA. IV., STR. B O MN AZ 2CA Radi 394 nr. BUCUREŞTI 16 kw. — 761 kHz. 13. Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.30. Informaţiuni, bursa de cerea­le, bursa de efecte, cota apelor Du­nării şi semnal orar. 13.50 : Muzică uşoară (plăci de gra­mofon). 17 : Muzica militară „Garda Pala­tului” : Fr. v. Suppé : Pique Dame, uvertură ; P. Lăzărescu : Perle româ­neşti, potpuri ; Parada cavaleriei in­diene ; Theo Dron : Regretul despăr­ţirii, vals. 18: Informaţiuni, meteorul şi sem­nal oral. 18.15: Muzica militară „Garda Pa­latului”: Czibulka : Către tine, vals serenadă; Ipolitiv-Ioanov : Dans din suita caucaziană ; Leder : Cortegiul glorilor, intermezzo. 18.45 : D. Ing. René Roşea : Amato­rism şi profesionism în Radio. 19 : Muzică românească (plăci de gramofon). UNIVERSITATEA RADIO ~)E VARA 19 40 : D. Ing. Macovei: Dece avem oră centrală 7 PROGRAM DE SEARA 90 : Orchestra Radio: A. Rossov joc şi sport-marş; Massenet : Fedora; Massenet: Scene napolitane-suită. SO.SC : D. Thevenln : l’Historien Ni­colas Iorga. 20.45 : D-ra Pia Zgurladescu de la Opera Română : Mozart : Două arii din nunta lui Figaro; Bettinelli: Can­to di Capinera ; Meyerbeer : Cavati­na din „Hugenotti“; Max Rener : Două lieduri; Nottara : Sunt flori ; Nottara : Ochii tăi. 21.15 : Orchestra Radio: A. Dvorak: Dans­slav No. 16 ; S. Bortkiewicz : O mie şi una de nopţi-balet oriental­­suită ; Kalmann : Vals „Fedora“ din O „Prinţesa Circului"; Joh. Strauss : Dunărea albastră-vals. 21.45 : informaţiuni. Miercuri 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. — 761 kRi. 13: Muzică simfonică (plăci de grâu mofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cerea­­le, bursa de efecte, cota apelor Du­nării şi semnal orar. • 13.50: Muzică vocală (plăci de fm*­mofon). 17 : Orchestra Radio : Muzică 46 #• peretă, îs : informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. •­ 18.15: Orchestra Radio : Muzică ro­­mânească. 18.45: D. Ing. G. Bung eseul Niocer­nizarea in serviciul recoltei agricole. 19: Muzică ușoară (plăci de gra­i mofon). UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 19.40 : D. ing. N. Codreanu 1 Lucră­ rile de modernizare la C. F. R. ^ • ‘ f PROGRAMUL DE SEARA '* J 20: D-ra Elodie Coandă, harpă N Thomas , Toamna; Bellotta : Concert în luncă ; Zabel : Margareta indu-­ rerată la tors; Lorenzi : „La sempre» viva" gândire poetică ; Oberthür (I Fluturașul. A 20.30: D. prof. Konrad Richter: Ni­­colae Iorga (in limba germană). * 20.45 : D-ra­gia Igiroșanu-cexAo­­ Puccini : Arie din Madame Butter» fly; Massenet : Arle din Manón ítr Verdi : Arie din Rigoletto; Borgovanl Cântec de leagăn ; Andreescu-Skelet» ty : Flueraşul; Dell’Acqua : Villa» nelle. *j. 21.15 : D. A. Saruas-vioUnä T Dv«íi Tak : Sonatină; Ravel-Kochansky ti Pavană : Sarasaié : Romntă Andalu* zä : Wieniawsky : Sielanka. 21.45 : Informațiuni. '­­:#// 17 IUNIE 1931 Marti 16 IUNIE 1931 * Erastia Paretz în galeria stihuitoarelor noastre (prea puţine !) se va plasa în curând efigia de porţelan delicat a unei foarte tinere domnişoare cu un dar al versificaţiei şi cu un talent dintre cele mai frumoase. D-ra Erastia Pe­­retz, fiica distinsului profesor univer­sitar d. I. Peretz, din poeziile pe cari i le-am citit şi cari vor apare in cu­rând într’un volum se desprinde ca o poetă de suavităţi cu totul preţioa­se şî de melodie nină. . .*2 ! ,, ,, discretă b­in­e- INFORMAŢIUNI Opera Română va deschide stagiu­nea la 1 Octombrie. La teatrul „Cărăbuş" se joacă cu mare succes formidabilul spec­tacol ,,Allo 1.. Radio Cărăbuş“, în două acte şi 24 tablouri de d­­nii N. Vlădoianu şi Nicuşor Cons­tantinescu cu d-nile : Lizica Pe­­trescu, Mia Apostolescu, Cleo Dra­gomirescu, Litiu Savu, Ştefanii Popescu, Willy Petrescu şi id-niii C. Tănase, L. Groff, Giugoriu Huşi, Dan Demetrescu, M. Mil­ian N,, Stroe C. Iohan, St. Glodariu, Jean Anghelescu, N. Lorenţ, Th. Burcurş. Numere străine sunt: Trio Blue Flascries, Thelma Ed­­wardz, Zoula de Boncza. Biletele se găsesc în fiecare zi la cassa teatrului. La teatrul Ventura se repetă „Qua­­d­ratura Cercului“ de Ketayeff. Festivităţile teatrale şi muzicale de la Salzburg vor începe la 18 iulie. D-na Tantzi Cutava-Barozzi face ac­tualmente un turneu cu piesa „Kiki". Loja „Lumina" din Bucureşti, a hotărît să patroneze un spectacol al comediei „Chibiţul" în interpretarea renumiţilor artişti Iosif Bulov şi Liuba Radison cu ansamblul lor, pe scena grădinii „Teatrul Nou“. Acest spectacol este poate cel mai potrivit genului de vară, fără insă să facă concesiuni eftine şi rămânând o realizare superioară de artă şi psi­­ch­ologie subtilă. Excedentul material al acestei re­­prezentaţiuni sub patronajul Lojii „Lumina“ este destinat în întregime pentru alimentarea fondului coloniei şcolare organizată şi in vara anului acesta la Poiana Ţapului. Toscanini va dirija anul acesta O­­pera „Tanhăuser” la Bayreuth. „Pernă mică! Pernă albă şi pufoasă,. Pernă albă de mătasă. Lângă tine nu mi e frică." Volumul d-rei Erastia Peretz tre­­­­buie să fie aşteptat cu încredere. Sun­tem siguri că nu va desminţi nici un pe afiş după câteva reprezentaţii , cuvânt bun l Paris. Piesa „Salomea"a fost scoasă de la Teatrul Maria Ventura conti­­nuă să reprezinte cu mare succes în fiecare seară, comedia la Francis de Croisset: ,,Pierre sau Jack“ cu d-nii I. Iancovescu, G­,, Vracca, G. Timică, Chamel, Ro-. vinţescu, N. Matei şi d-nele Ma­­ria Mohor şi Marietta Deculescu. Teatrul Cărăbuş va reprezenta la tot cursul săptămânei revista: „Allo... Radio Cărăbuş !“ de d-nul N. Vlădoia,­nu şi N. Constantinescu. La Opera Română continuă actuaţi­mente repetiţiile operelor „Prinţul Igor“ „Tiefland” şi „Fidelio". La Opera Română se repetă „Voe»­voul ţiganilor" de Iohann Strauss. Stagiunea Teatrului National se va deschide la 30 August cu „Chemarea codrului“ de G. Diamandy, . Bela Soc. ..Scena' \ ^Se aduce la cunoştinţa genera­­lă că preţurile camerelor Sanato­­riului de la Tekirghiol sunt ur­­mătoarele: Seria I­­I lunei—1 Iulie ca­mera 2 paturi 2800. Camera 1 pat­ 2000 lei. Seria II (1 Iulie—1 Aug.) ca­meră 2 paturi 3600. Cameră 1 pat 2400. Seria III (1 August—1 Septem­brie) cameră 2 paturi 3600. Ca­meră 1 pat 2400 lei. Seria IV (1 Sept­—1 Octombrie)­ameră 2 paturi 2800. Cameră 4 pat 2000 lei. Insolerile se fac de pe acum la sediul Soc. Scena sau la Adminis­trația Sanatoriului Tehirghiol. NOTA.—Membrilor activi ai Soc. Scena li se face o reducere de 50 la sută iar celor din secţia controlului profesional 30 la suta. RAMPA Caută corespondenţi inteprizi şi spirituali în toate STAŢIUNILE CLIMATERICE pentru cronici de virigiatură şi anchete.

Next