Ramuri, 1978 (Anul 15, nr. 1-12)

1978-09-15 / nr. 9

r Editor : Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Dolj Apare lunar Ramuri -\ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XV nr.9 (171) 15 septembrie 1973 16 pagini, 3 lei Un nou an de învăţămînt . Eveniment de rezonanţă naţională, inaugurarea unui nou an de în­­văţămînt capătă o semnificaţie deosebită, astăzi, cînd mai bine de un sfert din cetăţenii patriei noastre — cei cărora le aparţine tinereţea şi viitorul — sînt încadraţi în una din numeroasele forme de instruire. Avînd peste trei decenii de activitate, învăţămîntul superior craiovean se prezintă la startul unui nou an universitar cu un bilanţ bogat în succese, dar mai ales, cu îndrăzneţe obiective şi planuri de perspectivă. Şi, pentru că am rostit cuvîntul „bilanţ“ se cuvine să subliniem faptul că, de-a lungul anilor, profilele şi secţiile de învăţămînt din ca­drul Universităţii craiovene s-au dezvoltat în concordanţă cu imperati­vele economice şi sociale ale acestei părţi a ţării, ajungînd în prezent la 8 facultăţi cu 25 secţii de specializare. Numai în anul universitar înche­iat, un detaşament de 1240 noi specialişti în domeniul tehnic, agronomic, medical, economic s-a alăturat celor peste 15 000 absolvenţi de la înfiin­ţarea centrului universitar craiovean, iar anul 1978—1979 va reuni în ceta­tea Craiovei un colectiv de peste 10 000 de studenţi români cărora li se adaugă, în cadrul unui fructuos program de instruire, un important nu­măr de studenţi străini. Întorşi de pe şantiere, din practica productivă sau din vacanţă, stu­denţii noştri vor găsi noi laboratoare utilaje cu aparatură modernă, noi spaţii organizate în atelierele de producţie, noi cursuri şi tratate editate în cadrul universităţii. Capacitatea de cazare a căminelor a crescut şi ea corespunzător, studenţilor familişti creîndu-li-se condiţii de locuit în com­plexul Facultăţii de medicină. Ca dovadă elocventă a grijii permanente cu care partidul şi statul nostru consideră perspectivele învăţământului superior din ţara noastră, a crescut substanţial volumul de investiţii acor­dat în vederea dezvoltării bazei materiale de care beneficiază Universi­tatea din Craiova, fiind prevăzut pentru anul la startul căruia ne aflăm, un fond de aproape 40 milioane lei şi peste 140 milioane în viitorul cin­cinal. Din acest fond, se va asigura dezvoltarea în continuare a învăţă­­mîntului tehnic de pe platforma industrială a municipiului Craiova, se va crea o nouă platformă pentru învăţămîntul agronomic. Va creşte, de asemenea, volumul construcţiilor afectate învăţămintului clinic, medical, se va înălţa un nou complex de sere experimentale. în cuvîntarea rostită la Cluj, cu prilejul deschiderii noului an de în­văţămînt, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia : „Doresc să exprim convingerea că în noul an şcolar în care intrăm astăzi, cadrele di­dactice, studenţii şi elevii vor face totul pentru a folosi cut mai bine baza materială creată de statul nostru socialist, de poporul nostru, că vor răspunde grijii partidului, statului şi poporului prin rezultate su­perioare în însuşirea cunoştinţelor". Conştienţi de rolul şi îndatoririle ce le revin, studenţii craioveni, alături de colegii lor din celelalte centre universitare ale ţării, răspunzînd grijii partidului, personal a secreta­rului său general, sunt hotărîţi să valorifice cu eficienţă maximă com­plexa bază materială asigurată la un înalt nivel de dotare, să obţină pe linie profesională rezultate remarcabile, să-şi însuşească temeinice cu­noştinţe politico-ideologice pentru a deveni demni constructori ai socia­lismului şi comunismului în ţara noastră. înmit Prof. univ. dr. Marius Popescu prorector al Universităţii din Craiova Desen de Dan Cioca Gînduri pentru „Ramuri“ Revistă de provincie. Formula s-a încetăţenit de multă vreme şi a căpă­tat sensuri pejorative. Suratele din ca­pitală o privesc peste umeri, cu supe­rioritate, ca şi cînd valoarea ar ancora, în mod automat, numai la danele bu­­cureştene, navigînd numai pe Dîmbo­viţa. Istoria literară arată contrariul. Mari reviste au apărut şi în alte oraşe decât Capitala ţării. Ba unele dintre ele le-au depăşit cu mult pe cele din Bucu­reşti. „Convorbiri literare“ este un exemplu clasic, iar „Viaţa românească“ din perioada lui Ibrăileanu desminte, prin forţa realităţii, părerea că numai viaţa literară a Capitalei poate pro­duce reviste de valoare. Şi trecutul revistei „Ramuri“ poate contribui la desminţirea unei asemenea concepţii care nu are nici o justificare şi care trebuie înlăturată. Dar, cum ? Mi se pare că mai întîi trebuie să luptăm cu noi înşine, cu acel „nu se poate face nimic“. In alte do­menii, s-a putut face. Capitala nu mai este, în ţara noastră, unicul mare cen­tru industrial şi nici nu trebuie să fie aşa. Bucureştii nu mai concentrează viaţa universitară a României. Cer­cetarea ştiinţifică nu mai este adă­postită numai in Capitală. Chiar şi în viaţa literară s-a petrecut un fenomen similar. Apariţia a şase asociaţii de scriitori pe teritoriul ţării, în afară de Asociaţia din Bucureşti, arată că for­ţele literare nu pulsează numai in Ca­pitală. Atunci ? Atunci, trebuie sfişiat acel văl care acoperă unele energii, trebuie înlăturată starea de spirit de inferio­ritate, determinată numai de coordo­narea geografică şi demonstrat con­trariul. Şi, de aici încolo, încep marile greutăţi. O revistă este un mijloc de descoperire, punere în valoare şi evi­denţiere a valorilor literare din res­pectiva regiune a ţării. „Viaţa româ­nească“ publica scriitori de pretutin­deni, dar în primul rînd se sprijinea pe forţele literare ieşene. Cînd aceste forţe au „emigrat“ în Bucureşti şi a dispărut Ibrăileanu, revista a slăbit şi a emigrat şi ea. Şi pentru că sîntem la exemplul „Vieţii româneşti“, vreau să subliniez rolul personalităţii care conduce o revistă. Fără Ibrăileanu, acea deosebită figură a culturii româneşti din prima parte a veacului acesta, re­vista de la Iaşi nu şi-ar fi creat locul pe care îl ocupă în istoria literaturii noastre. Colectivul unei reviste îşi are rolul lui determinant, dar fără o per­sonalitate puternică în fruntea lui, ca­re să-şi dăruiască toate calităţile, să aibă o nesfîrşită forţă organizatorică şi o mare înţelegere, nepărtinitoare, a vieţii literare, o mare pasiune pentru destinele literaturii din România socia­listă, nici o publicaţie literară nu va însemna nimic altceva decât... încă o publicaţie literară... „Ramuri“ din Craiova porneşte la un nou drum, sub o nouă conducere. Fie ca peste puţini ani şi peste dece­nii să se vorbească despre o mare re­vistă, dintr-un oraş altul decit Capi­tala ţării, despre o publicaţie care a marcat o etapă în dezvoltarea litera­turii române. George Macovescu

Next