Ramuri, 1988 (Anul 25, nr. 1-12)
1988-01-15 / nr. 1
Manifestări omagiale @ ADUNARE OMAGIALĂ, în sala Teatrului Naţional din Craiova s-a desfăşurat adunarea omagială prilejuită de împlinirea a peste 55 de ani de eroică activitate revoluţionară şi aniversarea zilei de naştere a secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Luind cuvîntul, tovarăşul Ion Traian Ştefânescu, prim-secretar al Comitetului Judeţean Dolj al P.C.R., a evocat pe larg proeminenta personalitate şi glorioasa activitate a celui mai iubit fiu al naţiunii noastre, marele erou între eroii neamului, ctitorul României socialiste moderne, înflăcărat revoluţionar şi patriot, care s-a identificat din cei mai tineri ani ai vieţii sale cu lupta partidului pentru libertate şi dreptate socială şi naţională, făuritorul celei mai înălţătoare epoci din istoria naţională, conducătorul înţelept şi vizionar al amplului proces de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a patriei spre comunism, erou al păcii, prieteniei şi colaborării între toate popoarele lumii. Participanţii la adunarea omagială au adoptat într-o atmosferă însufleţitoare, de intensă vibraţie patriotică, textul unei telegrame adresată secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. în telegramă au fost exprimate sentimentele de profundă dragoste, stimă şi preţuire faţă de neobosita activitate revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, înalta satisfacţie pentru mutaţiile structurale produse în viaţa Doljului, în anii „Epocii Nicolae Ceauşescu“, reînnoindu-se şi cu acest prilej legămîntul solemn de a urma cu fermitate eroicul exemplu al ctitorului României socialiste moderne, înfăptuind exemplar planul şi programele economico-sociale ale anului 1988, ale acestui cincinal al edificării noului stadiu, superior de dezvoltare a patriei. în încheierea adunării omagiale, participanţii au intonat „Imnul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste“. • VOLUM OMAGIAL. Sub egida Editurii Scrisul Românesc din Craiova a apărut volumul „Un ctitor de istorie, o epocă de aur. Omagiu conducătorului iubit“ — florilegiu al dragostei neţărmurite, al înaltei preţuiri şi deosebitei stime ale scriitorilor olteni pentru cel mai iubit fiu al poporului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Volumul omagial reuneşte semnăturile lui Marin Sorescu, Hie Purcaru, Harie Hinoveanu, Romulus Diaconescu, Gabriel Chifu, George Popescu, Claudiu Moldovan, Lucian Zatu, Irimia Gotu, Nicolae Băbălău, Adrian Fulga, Dan Lupescu, Ion Mocioi, Nicolae Petre Vrânceanu, FloreaMiu, Emil Lăzărescu, Iancu Tănăsescu, Constantin Pădureanu, Ștefan Marinescu, Ion Sanda, Nicolae Diaconu, Nicolae Andrei, Constantin M. Popa, Tudor Nedelcea, Alexandru Firescu, Romulus Cojocaru, Spiridon Popescu ş.a. • NOUTATE EDITORIALĂ. Editura Scrisul Românesc din Craiova a tipărit volumul „Strategia dezvoltării în profil teritorial în concepţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu“. Lucrarea, realizată de bun colectiv format din 27 deautori, avînd coordonator de prof. univ. dr. Tiberiu Nicola, reliefează faptul că realizările obţinute în repartizarea teritorială raţională a forţelor de producţie în ţara noastră reprezintă o strălucită confirmare a politicii profund ştiinţifice a Partidului Comunist Român, la elaborarea căreia o contribuţie de o inestimabilă valoare teoretică şi practică a adus şi aduce secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. O OMAGIU LUT IANUARIE. Intr-o atmosferă vibrantă în Sala oglinzilor a Secţiei de artă a Complexului muzeal judeţean din Craiova s-a desfăşurat, în organizarea redacţiei revistei „Ramuri“ şi a Asociaţiei scriitorilor din localitate, un spectacol de poezie şi muzică consacrat marilor evenimente ale lunii ianuarie din acest an : aniversarea, scumpă inimilor şi conştiinţelor noastre, a zilei de naştere şi a îndelungatei activităţi revoluţionare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a Zilei de naştere şi a prestigioasei activităţi politice şi umanist ştiinţifice a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, a Zilei de naştere a marelui poet naţional Mihai Eminescu şi Zilei Unirii Principatelor Române. Pe fondul reverberaţiilor muzicale oferite de Corul Filarmonicii de stat „Oltenia“, sub bagheta noiastră a dirijorului Al. Racu, şi concursul preţios al lui Emil Boroghină, actor al Naţionului din Bănie, şi-au dat contribuţia la reuşita acestei manifestări : Constantin Barbu, Pavvel Berceanu, Gabriel Chifu, Elena Cruceru, Bucur Demetrian, Miu Florea, Florea Florescu, Toma Grigorie, Ilarie Hinoveanu, Dan Lupescu, Ion Lascu, Claudiu Moldovan, Nicolae Morega, George Popescu, Ion Sorescu şi alţii. Manifestarea a constituit totodată prima şedinţă solemnă a actualei stagiuni a cenaclului „Ramuri“, deschis în continuare tuturor talentelor din Oltenia, începătorilor ca şi scriitorilor profesionişti. Lucrările cenaclului au fost conduse de poetul Marin Sorescu. • SIMPOZION. La Şcoala interjudeţeană de partid din Craiova s-a desfăşurat simpozionul cu tema „Tinereţea revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, model de muncă şi viaţă pentru tînăra generaţie“. Au prezentat comunicări : Pavel Canu, Mihai Vechilu, Florea Marinescu, Cezar Avram. • DEZBATERE. La Secţia de istorie a Complexului muzeal judeţean Dolj a fost organizată dezbaterea „O Viaţă închinată fericirii poporului“. Au participat profesori de ştiinţe sociale şi elevi din şcolile municipiului craiovean. • EXPOZIŢIE DE CARTE. In holul central al Liceului industrial nr. 1 din Craiova a fost deschisă expoziţia de carte social-politică „Din gîndirea social-politică a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu“. • SIMPOZION OMAGIAL. La Căminul cultural din comuna Bucovăţ s-a desfăşurat un simpozion omagial dedicat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii. Şi-au dat concursul Maria Simion, Gheorghiţa Iorga, Maria Ivancu, Viorica Enache și Matilda Olaru. 2 OMAGIU PREŞEDINTELUI Dezvoltarea democraţiei muncitoreştirevoluţionare, înfăptuirea consecventă principiului construirii socialismului cu poporul şi pentru popor In concepţia Partidului Comunist Român, a secretarului său general, democraţia socialistă reprezintă o condiţie esenţială şi o componentă a procesului edificării noii orinduiri sociale, între socialism şi democraţie există o unitate dialectică. Socialismul nu poate exista fără democraţie, deoarece este rezultatul acţiunii conştiente a întregului popor, al făuririi propriei istorii. In această concepţie, democraţia socialistă apare net superioară oricărui alt tip de democraţie, cunoscută de-a lungul istoriei, deoarece numai ea asigură participarea nemijlocită a poporului eliberat de exploatare şi asuprire, la conducerea societăţii, la făurirea unei lumi în care toate clasele şi categoriile sociale, toţi oamenii muncii sînt cu adevărat liberi şi stăpîni pe destinul lor. Socialismul reprezintă societatea cea mai umană, orînduirea care urmăreşte să descătuşeze forţele creatoare ale omului, să creeze condiţii de manifestare a personalităţii sale în toate domeniile de activitate. Pornind de la unitatea dialectică dintre socialism şi democraţie, de la considerentul că noua societate este chemată să asigure cele mai largi drepturi şi libertăţi democratice pentru toţi oamenii muncii, participarea lor activă şi responsabilă la guvernarea ţării, la întreaga viaţă politică, economică, socială şi culturală, partidul nostru, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acţionează cu consecvenţă pentru perfecţionarea continuă a formelor şi metodelor de organizare şi conducere a întregii societăţi, pentru adîncirea democraţiei socialiste în toate compartimentele vieţii sociale. îndeosebi, după Congresul al IX-lea, partidul nostru a luat ample măsuri — pe plan politic, economic, social, cultural — pentru lărgirea democraţiei socialiste şi atragerea tuturor oamenilor muncii la elaborarea şi înfăptuirea programelor de dezvoltare economico-socială a ţării. O deosebită importanţă teoretică şi practică o are teza elaborată de secretarul general al partidului nostru cu privire la construirea socialismului cu poporul şi pentru popor. „Pornind de la aceasta — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — am realizat un larg cadru de democraţie care asigură participarea tuturor categoriilor de oameni ai muncii, a întregului popor la făurirea conştientă a propriului viitor". Sistemul democraţiei muncitoreşti, revoluţionare cuprinde : Partidul Comunist Român — centrul vital al întregii societăţi, statul socialist, organele cu dublu caracter, de partid şi de stat, organizaţiile de masă şi obşteşti, integrate în Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste şi organismele autoconducerii muncitoreşti. Experienţa edificării noii orînduiri sociale în ţara noastră evidenţiază noi valenţe ale raportului dialectic dintre socialism şi democraţie. Condiţiile concrete in care sunt aplicate legile dezvoltării sociale, complexitatea procesului revoluţionar solicită forme şi metode diverse de participare a oamenilor muncii la conducerea societăţii. Dezvoltarea democraţiei socialiste poartă amprenta tradiţiilor istorice, maturităţii şi experienţei politice ale clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii, ale celorlalte categorii de oameni ai muncii. Totodată, afirmarea noii democraţii se află în strînsă legătură cu conţinutul etapelor procesului revoluţionar şi cu obiectivele, sarcinile concrete ce se cer a fi rezolvate în fiecare etapă. Pornind de la conţinutul proprietăţii socialiste asupra mijloacelor de producţie, al transformărilor calitative din structura socială şi de clasă, în ţara noastră s-a creat un sistem original al autoconducerii muncitoreşti-revoluţionare. Veriga principală a sistemului autoconducerii muncitoreşti o constituie adunarea generală a oamenilor muncii sau a reprezentanţilor acestora, care, în calitate de proprietari, producători şi beneficiari, de adevăraţi stăpîni ai ţării, hotărăsc şi răspund de buna gospodărire şi dezvoltare a mijloacelor din fiecare unitate, de înfăptuirea tuturor programelor de dezvoltare economico-socială. In ultimii 20 de ani s-au creat consiliile oamenilor muncii, ca organe colective de conducere a întregii activităţi economice şi sociale. Comisiile pe domenii, alcătuite din muncitori cu înaltă calificare şi cu experienţă îndelungată în producţie, ingineri, tehnicieni, economişti asigură studierea problemelor economice şi sociale, sprijină organele de decizie ale autoconducerii muncitoreşti i. fundamentarea hotărîrilor. Periodic, o dată la cinci ani, se organizează Congrese naţionale pe domenii: Congresul oamenilor muncii, Congresul ţărănimii, la care participă cite 11 000 de oameni ai muncii şi ţărani, Congresul ştiinţei şi învăţămîntului, Congresul educaţiei politice şi culturii socialiste, Congresul consiliilor populare, la care participă mii de oameni ai muncii din fiecare sector de activitate şi care hotărăsc asupra problemelor fundamentale privind dezvoltarea economico-socială a ţării. între congrese, activitatea din aceste domenii este coordonată de consiliile naţionale — organe cu activitate permanentă. In magistralul Raport prezentat la Conferinţa Naţională a partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu aprecia că „Se poate spune că am realizat un puternic sistem al democraţiei muncitoreşti revoluţionare care asigură participarea directă a tuturor categoriilor de oameni ai muncii, a întregului popor la conducerea tuturor sectoarelor de activitate". Partidul Comunist Român, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au acordat o atenţie deosebită perfecţionării sistemului democraţiei reprezentative — Marea Adunare Naţională, consiliile populare, alte organe de stat, care, intr-o strînsă colaborare cu organele democraţiei muncitoreşti revoluţionare, asigură un cadru nou, democratic, unic în felul său, de conducere a societăţii. ..Am acordat întotdeauna o importanţă deosebită şi am luptat pentru dezvoltarea democraţiei reprezentative — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Considerăm că ea constituie un cadru şi o formă importantă, dar cu anumite limite — şi, de aceea, am trecut la realizarea, în acelaşi timp, a unui nou cadru, al democraţiei directe. Considerăm că îmbinarea armonioasă a acestor două forme de activitate democratică deschide calea unei noi democraţii, cu mult superioară oricăror forme de democraţie de pînă acum". Din iniţiativa partidului nostru, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-au adoptat noi măsuri pentru adîncirea democratismului sistemului electoral. In alegerile pentru Marea Adunare Naţională şi pentru consiliile populare s-au depus două sau mai multe candidaturi în adunări organizate de Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste. In funcţionarea sistemului democraţiei muncitoreşti-revoluţionare un rol important îl au organizaţiile de masă şi obşteşti, care participă efectiv la exercitarea puterii de stat, la conducerea societăţii. Din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu s-a creat Organizaţia Democraţiei şi Unităţii Socialiste, care dă posibilitatea cetăţenilor care nu sunt membri de partid să participe activ la viaţa politică. Toate organizaţiile de masă şi obşteşti sunt integrate în Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste — organism politic larg democratic care cuprinde toate clasele şi categoriile sociale. Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste participă la elaborarea şi dezbaterea programelor de dezvoltare economico-socială, organizează campaniile electorale, propune candidaţi pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi consiliile populare, analizează periodic in adunări cu cetăţenii activitatea desfăşurată de deputaţi, organizează dezbaterea publică a proiectelor de legi şi hotăriri, coordonează exercitarea controlului oamenilor muncii, desfăşoară o bogată activitate cultural-educativă. In asigurarea conducerii şi perfecţionării întregului sistem economico-social au fost elaborate forme noi ale autoconducerii economico-financiare, care au dus la creşterea răspunderii tuturor unităţilor economice, sociale, culturale, a colectivelor de oameni ai muncii. In acelaşi timp s-a acţionat pentru perfecţionarea sistemului de conducere şi planificare, pornind de la necesitatea creşterii rolului statului democraţiei muncitoreşti-revoluţionare în conducerea şi dezvoltarea conştientă, armonioasă a tuturor sectoarelor de activitate. Combătînd tezele care susţin diminuarea rolului statului sau renunţarea la implicarea acestuia în conducerea unitară a vieţii economice, sociale şi culturale, partidul nostru a arătat că în etapa actuală tendinţa obiectivă în dezvoltarea noii societăţi constă în întărirea rolului statului, ca organizator şi conducător al întregii vieţi economico-sociale. „Se poate afirma, fără teama de a greşi,, că nu se poate pune in nici un fel problema diminuării rolului statului în conducerea unitară a societăţii. Dimpotrivă, puternica dezvoltare a forţelor de producţie, amplificarea fără precedent a activităţii economicosociale impun ca o necesitate obiectivă perfecţionarea şi creşterea rolului statului pentru asigurarea dezvoltării unitare şi armonioase a societăţii", arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Preocuparea pentru creşterea rolului statului, ca organ de coordonare unitară a activităţii economico-sociale, reprezintă o constantă a activităţii Partidului Comunist Român, a secretarului său general, de perfecţionare continuă a conducerii ştiinţifice a societăţii, fiind înscrisă în documentele recentei Conferinţe Naţionale ca una din direcţiile principale ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Problemele multiple ale progresului societăţii noastre socialiste, ale asigurării unui echilibru corespunzător în dezvoltarea tuturor ramurilor şi sectoarelor, ale aplicării noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii nu diminuează, ci, dimpotrivă, duc la creşterea rolului planului naţional unic, care reprezintă acţiunea conştientă, organizată a poporului în vederea dezvoltării armonioase a forţelor de producţie, amplasarea lor raţională pe tot cuprinsul ţării. în aceste condiţii are loc amplificarea rolului şi funcţiilor statului în organizarea şi conducerea vieţii economico-sociale. In desfăşurarea activităţii lor, organele statului se află permanent sub controlul poporului. Ele nu funcţionează deasupra poporului, ci sunt în serviciul acestuia, ele răspund în faţa poporului de felul cum isi îndeplinesc misiunea. In acelaşi timp, ele au marea răspundere faţă de popor de a asigura respectarea de către toţi cetăţenii a hotărîrilor şi legilor ţării, de a nu admite nici o încălcare a Constituţiei, de a asigura ca fiecare să acţioneze într-o singură direcţie — să facă totul pentru dezvoltarea multilaterală a patriei noastre. Dinamica fenomenelor şi proceselor sociale arată că există o strînsă unitate dialectică între dezvoltarea democraţiei muncitoreşti-revoluţionare şi exercitarea rolului Partidului Comunist Român de centru vital al întregii societăţi. Dezvoltarea democraţiei muncitoreşti-revoluţionare nu numai că nu se opune, dar presupune perfecţionarea continuă a activităţii politice şi organizatorice a partidului, creşterea rolului acestuia de forţă politică conducătoare şi dinamizatoare a energiilor creatoare ale întregului popor. In etapa actuală, sensul major al democraţiei muncitoreşti-revoluţionare se exprimă în spiritul de responsabilitate socială de care trebuie să fie animat fiecare membru al societăţii, în îndatorirea lui de a acţiona in virtutea imperativelor supreme ale naţiunii noastre socialiste. Pentru a asigura manifestarea deplină a acestei răspunderi sociale, democraţia muncitorească revoluţionară oferă tuturor oamenilor muncii posibilitatea să-şi spună liber şi nestingherit cuvîntul în problemele fundamentale ale politicii interne şi externe a statului, să-şi exprime opinia asupra modului în care se gospodăresc mijloacele ţării, să poată critica fără reţineri neajunsurile ce apar în procesul edificării socialismului, să participe cu toate forţele, cu toată energia şi priceperea la înlăturarea acestor neajunsuri, la asigurarea programului neîntrerupt al societăţii noastre. Promovarea largă a spiritului critic şi autocritic în viaţa socială nu dovedeşte slăbiciune, ci, dimpotrivă exprimă forţa orînduirii noastre socialiste. Socialismul este creaţia istorică, conştientă a poporului şi el progresează cu atît mai rapid cu cit reuşeşte să pună în cunoştinţă de cauză masele cu privire la adevărata stare de lucruri intr-un sector sau altul de activitate, cu cit reuşeşte să stimuleze iniţiativa şi spiritul de răspundere al fiecărui cetăţean în înlăturarea lipsurilor şi greşelilor, să valorifice înţelepciunea tuturor oamenilor muncii, capacitatea lor de muncă şi creaţie în realizarea cerinţelor progresului economic şi social. Conf. univ. dr. Elisabeta Trăistaru RAMURI nr. 1 (283) • 15 ianuarie 1988