Ramuri, 1988 (Anul 25, nr. 1-12)

1988-01-15 / nr. 1

Manifestări omagiale @ ADUNARE OMAGIALĂ, în sala Teatrului Naţional din Craiova s-a desfăşurat adunarea omagială prilejuită de împlinirea a peste 55 de ani de eroică activitate revoluţionară şi ani­versarea zilei de naştere a secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu. Luind cuvîntul, tovarăşul Ion Traian Ştefânescu, prim-secretar al Comi­tetului Judeţean Dolj al P.C.R., a evocat pe larg proeminenta personalitate şi glorioasa ac­tivitate a celui mai iubit fiu al naţiunii noas­tre, marele erou între eroii neamului, ctitorul României socialiste moderne, înflăcărat revolu­ţionar şi patriot, care s-a identificat din cei mai tineri ani ai vieţii sale cu lupta partidului pen­tru libertate şi dreptate socială şi naţională, făuritorul celei mai înălţătoare epoci din istoria naţională, conducătorul înţelept şi vizionar al amplului proces de edificare a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate şi de înaintare a patriei spre comunism, erou al păcii, priete­niei şi colaborării între toate popoarele lumii. Participanţii la adunarea omagială au adoptat într-o atmosferă însufleţit­oare, de intensă vi­braţie patriotică, textul unei telegrame adre­sată secretarului general al partidului, preşedin­tele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. în telegramă au fost exprimate sentimentele de profundă dragoste, stimă şi preţuire faţă de neobosita activitate revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, înalta satisfacţie pentru mu­taţiile structurale produse în viaţa Doljului, în anii „Epocii Nicolae Ceauşescu“, reînnoindu-se şi cu acest prilej legămîntul solemn de a urma cu fermitate eroicul exemplu al ctitorului României socialiste moderne, înfăptuind exem­plar planul şi programele economico-sociale ale anului 1988, ale acestui cincinal al edificării noului stadiu, superior de dezvoltare a patriei. în încheierea adunării omagiale, participanţii au intonat „Imnul Frontului Democraţiei şi Uni­tăţii Socialiste“. • VOLUM OMAGIAL. Sub egida Editurii Scrisul Românesc din Craiova a apărut volumul „Un ctitor de istorie, o epocă de aur. Omagiu conducătorului iubit“ — florilegiu al dragostei neţărmurite, al înaltei preţuiri şi deosebitei stime ale scriitorilor olteni pentru cel mai iubit fiu al poporului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român. Volumul omagial reuneşte sem­năturile lui M­­arin Sor­escu, Hie Purcaru, Ha­rie Hinoveanu, Romulus Diaconescu, Gabriel Chifu, George Popescu, Claudiu Moldovan, Lu­cian Zatu­, Irimia Gotu, Nicolae Băbălău, Adrian Fulga, Dan Lupescu, Ion Mocioi, Nicolae Petre Vrânceanu, Florea­­Miu, Emil Lăzărescu, Iancu Tănăsescu, Constantin Pădureanu, Ștefan Mari­­nescu, Ion Sanda, Nicolae Diaconu, Nicolae An­drei, Constantin M. Popa, Tudor Nedelcea, Ale­xandru Firescu, Romulus Cojocaru­, Spiridon Popescu ş.a. • NOUTATE EDITORIALĂ. Editura Scrisul Românesc din Craiova a tipărit volumul „Stra­tegia dezvoltării în profil teritorial în concepţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu“. Lucrarea, rea­lizată de bun colectiv format din 27 de­­autori, avînd coordonator de prof. univ. dr. Tiberiu Ni­cola, reliefează faptul că realizările obţinute în repartizarea teritorială raţională a forţelor de producţie în ţara noastră reprezintă o strălucită confirmare a politicii profund ştiinţifice a Parti­dului Comunist Român, la elaborarea căreia o contribuţie de o inestimabilă valoare teoretică şi practică a adus şi aduce secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. O OMAGIU LUT IANUARIE. Intr-o atmo­sferă vibrantă în Sala oglinzilor a Secţiei de artă a Complexului muzeal judeţean din Craiova s-a desfăşurat, în organizarea redacţiei revistei „Ramuri“ şi a Asociaţiei scriitorilor din locali­tate, un spectacol de poezie şi muzică consacrat marilor evenimente ale lunii ianuarie din acest an : aniversarea, scumpă inimilor şi conştiinţe­lor noastre, a zilei de naştere şi a îndelungatei activităţi revoluţionare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a Zilei de naştere şi a prestigioasei activităţi politice şi umanist ştiinţifice a tovară­şei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, a Zilei de naştere a marelui poet naţional Mihai Eminescu şi Zilei Unirii Principatelor Române. Pe fondul reverberaţiilor muzicale oferite de Corul Filarmonicii de stat „Oltenia“, sub ba­gheta noiastră a dirijorului Al. Racu, şi concursul preţios al lui Emil Boroghină, actor al Naţio­­nului din Bănie, şi-au dat contribuţia la reuşita acestei manifestări : Constantin Barbu, Pavv­el Berceanu, Gabriel Chifu, Elena Cruceru, Bucur Demetrian, Miu Florea, Florea Florescu, Toma Grigorie, Ilarie Hinoveanu, Dan Lupescu, Ion Lascu, Claudiu Moldovan, Nicolae Morega, George Popescu, Ion Sorescu şi alţii. Manifes­tarea a constituit totodată prima şedinţă­­ so­lemnă a actualei stagiuni a cenaclului „Ramuri“, deschis în continuare tuturor talentelor din Ol­tenia, începătorilor ca şi scriitorilor profesio­nişti. Lucrările cenaclului au fost conduse de poetul Marin Sorescu. • SIMPOZION. La Şcoala interjudeţeană de partid din Craiova s-a desfăşurat simpozionul cu tema „Tinereţea revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, model de muncă şi viaţă pentru tînăra generaţie“. Au prezentat comu­nicări : Pavel Canu, Mihai Vechilu, Florea Ma­­rinescu, Cezar Avram. • DEZBATERE. La Secţia de istorie a Com­plexului muzeal judeţean Dolj a fost organi­zată dezbaterea „O Viaţă închinată fericirii po­porului“. Au participat profesori de ştiinţe so­ciale şi elevi din şcolile municipiului craiovean. • EXPOZIŢIE DE CARTE. In holul central al Liceului industrial nr. 1 din Craiova a fost deschisă expoziţia de carte social-politică „Din gîndirea social-politică a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu“.­­ • SIMPOZION OMAGIAL. La Căminul cultural din comuna Bucovăţ s-a desfăşurat un simpo­zion omagial dedicat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşe­dintele Republicii. Şi-au dat concursul Maria Simion, Gheorghiţa Iorga, Maria Ivancu, Viorica Enache și Matilda Olaru. 2 OMAGIU PREŞEDINTELUI Dezvoltarea democraţiei muncitoreşti­­revoluţionare, înfăptuirea consecventă principiului construirii socialismului cu poporul şi pentru popor In concepţia Partidului Comunist Român, a secretarului său general, democraţia so­cialistă reprezintă o condiţie esenţială şi o componentă a procesului edificării noii orin­­duiri sociale, între socialism şi democraţie există o unitate dialectică. Socialismul nu poate exista fără democraţie, deoarece este rezultatul acţiunii conştiente a întregului popor, al făuririi propriei istorii. In această concepţie, democraţia socialistă apare net superioară oricărui alt tip de democraţie, cunoscută de-a lungul istoriei, deoarece numai ea asigură participarea nemijlocită a poporului eliberat de exploatare şi asuprire, l­a conducerea societăţii, la făurirea unei lumi în care toate clasele şi categoriile so­ciale, toţi oamenii muncii sînt cu adevărat liberi şi stăpîni pe destinul lor. Socialismul reprezintă societatea cea mai umană, orînduirea care urmăreşte să descă­tuşeze forţele creatoare ale omului, să cre­eze condiţii de manifestare a personalităţii sale în toate domeniile de activitate. Por­nind de la unitatea dialectică dintre socia­lism şi democraţie, de la considerentul că noua societate este chemată să asigure cele mai largi drepturi şi libertăţi democratice pentru toţi oamenii muncii, participarea lor activă şi responsabilă la guvernarea ţării, la întreaga viaţă politică, economică, socială şi culturală, partidul nostru, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acţio­nează cu consecvenţă pentru perfecţionarea continuă a formelor şi metodelor de organi­zare şi conducere a întregii societăţi, pentru adîncirea democraţiei socialiste în toate com­partimentele vieţii sociale. îndeosebi, după Congresul al IX-lea, partidul nostru a luat ample măsuri — pe plan politic, economic, social, cultural — pentru lărgirea democra­ţiei socialiste şi atragerea tuturor oamenilor muncii la elaborarea şi înfăptuirea progra­melor de dezvoltare economico-socială a ţării. O deosebită importanţă teoretică şi practică o are teza elaborată de secretarul general al partidului nostru cu privire la construirea socialismului cu poporul şi pen­tru popor. „Pornind de la aceasta — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — am realizat un larg cadru de democraţie care asigură participarea tuturor categoriilor de oameni ai muncii, a întregului popor la făurirea conştientă a propriului viitor". Sistemul de­mocraţiei muncitoreşti, revoluţionare cuprin­de : Partidul Comunist Român — centrul vital al întregii societăţi, statul socialist, or­ganele cu dublu caracter, de partid şi de stat, organizaţiile de masă şi obşteşti, inte­grate în Frontul Democraţiei şi Unităţii So­cialiste şi organismele autoconducerii mun­citoreşti. Experienţa edificării noii orînduiri sociale în ţara noastră evidenţiază noi valenţe ale raportului dialectic dintre socialism şi de­mocraţie. Condiţiile concrete in care sunt aplicate legile dezvoltării sociale, complexi­tatea procesului revoluţionar solicită forme şi metode diverse de participare a oame­nilor muncii la conducerea societăţii. Dez­voltarea democraţiei socialiste poartă am­prenta tradiţiilor istorice, maturităţii şi ex­perienţei politice ale clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii, ale celorlalte categorii de oameni ai muncii. Totodată, afirmarea noii democraţii se află în strînsă legătură cu conţinutul etapelor procesului revoluţionar şi cu obiectivele, sarcinile con­crete ce se cer a fi rezolvate în fiecare etapă. Pornind de la conţinutul proprietăţii so­cialiste asupra mijloacelor de producţie, al transformărilor calitative din structura so­cială şi de clasă, în ţara noastră s-a creat un sistem original al autoconducerii mun­­citoreşti-revoluţionare. Veriga principală a sistemului autocondu­­cerii muncitoreşti o constituie adunarea ge­nerală a oamenilor muncii sau a reprezen­tanţilor acestora, care, în calitate de pro­prietari, producători şi beneficiari, de ade­văraţi stăpîni ai ţării, hotărăsc şi răspund de buna gospodărire şi dezvoltare a mijloa­celor din fiecare unitate, de înfăptuirea tuturor programelor de dezvoltare econo­mico-socială. In ultimii 20 de ani s-au creat consiliile oamenilor muncii, ca organe co­lective de conducere a întregii activităţi economice şi sociale. Comisiile pe domenii, alcătuite din mun­citori cu înaltă calificare şi cu experienţă îndelungată în producţie, ingineri, tehni­cieni, economişti asigură studierea proble­melor economice şi sociale, sprijină organele de decizie ale autoconducerii muncitoreşti i­. fundamentarea hotărîrilor. Periodic, o dată la cinci ani, se organi­zează Congrese naţionale pe domenii: Con­gresul oamenilor muncii, Congresul ţărăni­mii, la care participă cite 11 000 de oameni ai muncii şi ţărani, Congresul ştiinţei şi în­­văţămîntului, Congresul educaţiei politice şi culturii socialiste, Congresul consiliilor populare, la care participă mii de oameni ai muncii din fiecare sector de activitate şi care hotărăsc asupra problemelor fundamen­tale privind dezvoltarea economico-socială a ţării. între congrese, activitatea din aceste domenii este coordonată de consiliile naţio­nale — organe cu activitate permanentă. In magistralul Raport prezentat la Conferinţa Naţională a partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu aprecia că „Se poate spune că am realizat un puternic sistem al democra­ţiei muncitoreşti­ revoluţionare care asigură participarea directă a tuturor categoriilor de oameni ai muncii, a întregului popor la con­ducerea tuturor sectoarelor de activitate". Partidul Comunist Român, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au acordat o atenţie deosebită perfecţionării sistemului democraţiei reprezentative — Marea Adunare Naţională, consiliile popu­lare, alte organe de stat, care, intr-o strînsă colaborare cu organele democraţiei munci­toreşti­ revoluţionare, asigură un cadru nou, democratic, unic în felul său, de conducere a societăţii. ..Am acordat întotdeauna o im­portanţă deosebită şi am luptat pentru dez­voltarea democraţiei reprezentative — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Considerăm că ea constituie un cadru şi o formă importan­tă, dar cu anumite limite — şi, de aceea, am trecut la realizarea, în acelaşi timp, a unui nou cadru, al democraţiei directe. Conside­răm că îmbinarea armonioasă a acestor două forme de activitate democratică deschide ca­lea unei noi democraţii, cu mult superioară oricăror forme de democraţie de pînă acum". Din iniţiativa partidului nostru, a secretaru­lui său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-au adoptat noi măsuri pentru adîncirea de­mocratismului sistemului electoral. In alege­rile pentru Marea Adunare Naţională şi pentru consiliile populare s-au depus două sau mai multe candidaturi în adunări orga­nizate de Frontul Democraţiei şi Unităţii So­cialiste. In funcţionarea sistemului democraţiei muncitoreşti-revoluţionare un rol important îl au organizaţiile de masă şi obşteşti, care participă efectiv la exercitarea puterii de stat, la conducerea societăţii. Din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu s-a creat Or­ganizaţia Democraţiei şi Unităţii Socialiste, care dă posibilitatea cetăţenilor care nu sunt membri de partid să participe activ la viaţa politică. Toate organizaţiile de masă şi ob­şteşti sunt integrate în Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste — organism politic larg democratic care cuprinde toate clasele şi ca­tegoriile sociale. Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste participă la elaborarea şi dezbaterea progra­melor de dezvoltare economico-socială, orga­nizează campaniile electorale, propune can­didaţi pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi consiliile populare, analizează periodic in adunări cu cetăţenii activitatea desfăşurată de deputaţi, organi­zează dezbaterea publică a proiectelor de legi şi hotăriri, coordonează exercitarea con­trolului oamenilor muncii, desfăşoară o bo­gată activitate cultural-educativă. In asigurarea conducerii şi perfecţionării întregului sistem economico-social au fost elaborate forme noi ale autoconducerii eco­­nomico-financiare, care au dus la creşterea răspunderii tuturor unităţilor economice, so­ciale, culturale, a colectivelor de oameni ai muncii. In acelaşi timp s-a acţionat pentru perfecţionarea sistemului de conducere şi planificare, pornind de la necesitatea creş­terii rolului statului democraţiei muncito­reşti-revoluţionare în conducerea şi dezvol­tarea conştientă, armonioasă a tuturor sec­toarelor de activitate. Combătînd tezele care susţin diminuarea rolului statului sau re­nunţarea la implicarea acestuia în condu­cerea unitară a vieţii economice, sociale şi culturale, partidul nostru a arătat că în eta­pa actuală tendinţa obiectivă în dezvoltarea noii societăţi constă în întărirea rolului statului, ca organizator şi conducător al în­tregii vieţi economico-sociale. „Se poate afirma, fără teama de a greşi,, că nu se poate pune in nici un fel problema diminuării rolului statului în conducerea unitară a societăţii. Dimpotrivă, puternica dezvoltare a forţelor de producţie, amplifi­carea fără precedent a activităţii economico­­sociale impun ca o necesitate obiectivă per­fecţionarea şi creşterea rolului statului pen­tru asigurarea dezvoltării unitare şi armo­nioase a societăţii", arăta tovarăşul Nicolae­ Ceauşescu. Preocuparea pentru creşterea rolului statului, ca organ de coordonare uni­tară a activităţii economico-sociale, repre­zintă o constantă a activităţii Partidului Co­munist Român, a secretarului său general, de perfecţionare continuă a conducerii ştiin­ţifice a societăţii, fiind înscrisă în documen­tele recentei Conferinţe Naţionale ca una din direcţiile principale ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Problemele multiple ale progresului socie­tăţii noastre socialiste, ale asigurării unui echilibru corespunzător în dezvoltarea tutu­ror ramurilor şi sectoarelor, ale aplicării noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii nu di­minuează, ci, dimpotrivă, duc la creşterea rolului planului naţional unic, care repre­zintă acţiunea conştientă, organizată a poporului în vederea dezvoltării armonioase a forţelor de producţie, amplasarea lor ra­ţională pe tot cuprinsul ţării. în aceste con­diţii are loc amplificarea rolului şi func­ţiilor statului în organizarea şi conducerea vieţii economico-sociale. In desfăşurarea ac­tivităţii lor, organele statului se află per­manent sub controlul poporului. Ele nu funcţionează deasupra poporului, ci sunt în serviciul acestuia, ele răspund în faţa poporului de felul cum isi îndeplinesc mi­siunea. In acelaşi timp, ele au marea răs­pundere faţă de popor de a asigura respec­tarea de către toţi cetăţenii a hotărîrilor şi legilor ţării, de a nu admite nici o încălcare a Constituţiei, de a asigura ca fiecare să acţioneze într-o singură direcţie — să facă totul pentru dezvoltarea multilaterală a patriei noastre. Dinamica fenomenelor şi proceselor so­ciale arată că există o strînsă unitate dia­lectică între dezvoltarea democraţiei mun­citoreşti-revoluţionare şi exercitarea rolului Partidului Comunist Român de centru vital al întregii societăţi. Dezvoltarea democraţiei muncitoreşti-revoluţionare nu numai că nu se opune, dar presupune perfecţionarea con­tinuă a activităţii politice şi organizatorice a partidului, creşterea rolului acestuia de forţă politică conducătoare şi dinamizatoare a energiilor creatoare ale întregului popor. In etapa actuală, sensul major al demo­craţiei muncitoreşti-revoluţionare se expri­mă în spiritul de responsabilitate socială de care trebuie să fie animat fiecare membru al societăţii, în îndatorirea lui de a acţiona in virtutea imperativelor supreme ale naţi­unii noastre socialiste. Pentru a asigura ma­nifestarea deplină a acestei răspunderi so­ciale, democraţia muncitorească­ revoluţio­­nară oferă tuturor oamenilor muncii posi­bilitatea să-şi spună liber şi nestingherit cuvîntul în problemele fundamentale ale politicii interne şi externe a statului, să-şi exprime opinia asupra modului în care se gospodăresc mijloacele ţării, să poată critica fără reţineri neajunsurile ce apar în pro­cesul edificării socialismului, să participe cu toate forţele, cu toată energia şi priceperea la înlăturarea acestor neajunsuri, la asigu­rarea programului neîntrerupt al societăţii noastre. Promovarea largă a spiritului critic şi autocritic în viaţa socială nu dovedeşte slă­biciune, ci, dimpotrivă exprimă forţa orîn­­duirii noastre socialiste. Socialismul este creaţia istorică, conştien­tă a poporului şi el progresează cu atît mai rapid cu cit reuşeşte să pună în cunoştinţă de cauză masele cu privire la adevărata stare de lucruri intr-un sector sau altul de activitate, cu cit reuşeşte să stimuleze ini­ţiativa şi spiritul de răspundere al fiecărui cetăţean în înlăturarea lipsurilor şi greşe­lilor, să valorifice înţelepciunea tuturor oa­menilor muncii, capacitatea lor de muncă şi creaţie în realizarea cerinţelor progresului economic şi social. Conf. univ. dr. Elisabeta Trăistaru RAMURI nr. 1 (283) • 15 ianuarie 1988

Next