Realitatea Ilustrată, 1928 (Anul 2, nr. 1-49)
1928-01-08 / nr. 1
2 „REALITATEA ILUSTRATĂ“ — No. 1. — 8 Ianuarie, 1928. ■—O— „REALITATEA ILUSTRATĂ“ revistă săptămânală —o— REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Cluj—str. Regina Maria Nr. 36—Cluj Telefon 4 46 — o— REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Pentru Bucureşti: Calea Victoriei 39. Telefon 63-92 PREŢUL ABONAMENTULUI: Pe un an intreg . . . Lei 350 Pe o jumătate de an . . . 180 Pe trei luni..........................100 PENTRU STRĂINĂTATE: Pentru America.........................5 Iugoslavia şi Cehoslovacia . lei 500 Editor şi Director: J. B. SIMA Secretar de redacţie: N. Constantin Ce este democraţia? , EMOCRAŢIA“ e un cuvânt întrebuinţat de foarte mulţi, înţeles de mai puţini, dătător de nădejde pentru unii, subversiv şi blestemat, pentru alţii. In vremea noastră, cuvântul acesta formează subiect de discuţie, nu numai pentru acei cari ar avea dreptul să-l pronunţe, dar şi pentru duşmanii democraţiei acei pentru care noţiunea singură a cuvântului produce groază. La noi în ţară, fiecare partid politic şi mai toţi politicianii de oarecare importanţă se simt datori să se proclame „democraţi“ şi să vorbească despre democratismul lor. Experienţa guvernărilor din trecut a dovedit însă că mai toţi aceşti „democraţi“ sunt de fapt ipocriţi şi comportarea lor este, cu totul nedemocratică. Nu intră în cadrul revistei noastre să facem proces partidelor politice, sau să apreciem cât e de mare sau de adevărat democratismul fiecăruia dintre ele. Vrem numai, în acest articol, să relevăm o întâmplare, care să arate, pe înţelesul tuturor, ce înseamnă democratism. întâmplarea, care să poată defini această noţiune, de bună seamă, că nu se putea petrece la noi, s-a petrecut în marea republică a Americei. Trebuie să informăm mai întâi pe cititori că, în luna Decemvrie 1927, s’a deschis Parlamentul american şi că — după cum se întâmplă în orice ţară — cu acest prilej, capul Statului, preşedintele Coolidge, a rostit un dicurs răsunător, un discurs la fel cu acele care se ţin în toate statele, la asemenea prilejuri. In discursul său, Preşedintele celei mai mândre naţiuni de pe pământ a anunţat, plin de îngâmfare, că un val de prosperitate s’a abătut asupra Americei şi că acest val va rămânea permanent. Discursul, bineînţeles, a fost răspândit şi publicat în toate gazetele. Domnul W. W. Busick, directorul ziarului American ATLAS, din Passadena (California) a scris şi a trimis preşedintelui Coolidge — în legătură cu discursul pe care acesta îl pronunţase — următoarea epistolă: Domnule Preşedinte: „Nu de multă vreme, în oraşul nostru, domnule Preşedinte, s’au întâmplat trei omoruri, s’au furat două automobile şi la uzina de apă o bombă, aşezată de răufăcători, a explodat, pricinuind pagube imense. „Deoarece statul nostru întreţine vase de război, în China şi în Statul Nicaragua, menite să protejeze viaţa şi proprietatea americanilor, eu cer ca un număr oarecare, din aceste vase de războiu, să vină să ancoreze în Pasadena (Pasadena se află pe coasta Pacificului N. R.) pentru că şi aici au de apărat viaţa şi proprietatea americanilor. Societatea „Standard Oil Company“ are mai multe birouri în oraşul nostru, precum şi un depozit general, aşa încât vasele de războiu ar avea ce apăra şi totodată s’ar simţi mai bine, acasă la dânsele. „In altă ordine de idei, şcoalele din Los Angeles sunt nevoite se hrăniască trei mii de copii cari altminteri ar muri de foame. Te rog Domnule Preşedinte, dacă ai bunătatea, să trimiţi un număr de exemplare din discursul ţinut în faţa Parlamentului, prin care d-ta anunţai ţării că agricultorii noştrii au produs mai mult decât este în stare naţiunea să consume. Mă vom îngrij ca acese foi, din discursul d-tale, să fie distribuite celor 3000 de copii din Los Angeles, care nu au ce mânca. „Şi dacă nu e prea mult, te-aş mai ruga să-mi trimiţi şi un număr oarecare de exemplare cu discursul d-lui Mellon (Ministrul de Finanţe al Americei N. R.) prin care dânsul anuţa că s’a abătut cel mai mare val de prosperitate asupra ţării noastre. Broşurile cu discursul său aş voi să le distribui părinţilor celor trei mii de copii, părinţi cari azi nu au cu ce-şi hrăni odraslele. Şi n’ar strica, de ai exemplare de prisos, din ambele discursuri, dacă ai binevoi să-mi trimiţi câte trebuie şi pentru cei 80 de mii de muncitori, fără lucru, din Los Angeles. „Al D-tale care-ţi doreşte pentru o continuă prosperitate, eventual, mai puţină hrană, dar mai multă flotă de războiu.“ Cu toată stima (ss) W. W. Bussick Directorul ziarului AMERICAN ATLAS. De bună seamă că dacă d-l W. W. Russick trăia la noi în ţară şi ar fi îndrăsnit să scrie o asemenea scrisoare, oricărui „democrat“, când acesta întâmplător ar fi fost prim-ministru, — nici nu e vorba despre membrii Inatei Regenţe — imediat la sfârşit sărbătorile, cu întreg alaiul, cu toată veselia, cu toate obiceiurile frumoase româneşti, sunt pe sfârşite. Politicianii au avut destul timp de reculegere şi destul prilej de a cugeta în linişte şi în tihnă despre acţiunile ce au de întreprins în viitor. Nădăjduim că unii, ori poate cei mai mulţi, se vor fi gândit desigur nu numai la propriile lor interese, ci şi la interese de ordin general, la binele ţării, la prosperarea ei şi la viitorul poporului din care au ieşit şi care în definitiv, oricât de banalizată ar fi lozinca, tot talpa ţării este. Oricât de negri sunt politicianii în toiul luptelor politice, ori cu câtă ură îi vedem polemizând în parlament, la întruniri, ori în presă, producând de multe ori asupra auditorului, ori a marelui public cititor,, o impresie detestabilă de dispreţ, ori o vădită indignare din cauza trivialităţii în expresie, sau a mijloacelor puţin civilizate în luptele lor politice, totuşi sfintele sărbători ale Naşterei Domnului au însemnat indiscutabil pentru partidele ţării noastre, un armistiţiu, în care spiritele extrem de agitate s’au liniştit pentru o clipă. Acest armistiţiu a produs o impresie foarte bună în toate păturile societăţii româneşti. Ziarele politice şi-au schimbat pentru o clipă tonul, s-au scris articole cu mai puţină otravă şi cu mai multă evlavie. Păcat că acest armistiţiu aducător de linişte în ţară, care a descreţit atâtea frunţi îngrijorate de viitorul românismului şi a uns cu balzamul nădejdilor atâtea inimi involburate, va lua sfârşit prea repede în butul dorinţelor tuturor oamenilor de bine. Noui decepţii vor urma şi alţi eroi politici vor fi scoşi la iveală, din necunoscut de valurile vremii, ca să tulbure liniştea şi bmnul mers al ţării, ar fi fost înhăţat de detectivi, comisari regali, consilii de războii, etc., şi astăzi ar sta închis, la Jilava. In America insă, d. Coolidge, în loc să trimită după d-l Bussick ca să-l închidă, Parlamentul a delegat doi inspectori, cari să cerceteze ce este adevărat din cele spuse de directorul ziarului American Alias şi fără îndoială că se vor lua măsuri — nu împotriva d-lui Bussick — ci pentru îndreptarea stărilor denunţate. Mai e nevoie sa definim ce se numeşte „democratism?“ Şi mai au politicianii noştri, în mod sincer, curajul să se declare „democraţi?" Noi am fost totdeauna adepţii liniştei, ai bunei înţelegeri , ca am putea recomanda simnul acesta partidelor politice decât bună înţelegere, luptă mână, în mână pentru cauza obştească, pentru înălţarea ţării noastre, scumpe, care o cere ,toată inimai românească de la un capăt la al-tul, dealungul şi dealatul ţării. Nu suntem sceptici. Pesimis-’mul este o boală, care devenită cronică te bagă în mormânt de viu. Suntem optimişti şi trecem cu încredere pest pragul noulu an. Fie ca anul de faţă să fie un an mai mănos şi mai roditor pe toate tărâmurile. D E MARE senzaţie a produs timpul din urmă declarţiile d-lui Maniu făcute ziarul francez: „Le relit Parisien“, dclaraţii cam răsboinice atât adresa liberalilor cât şi la adrsa înaltei Regenţe şi cari se bat cap în cap cu actuala situaţie’ din statul nostru constitution. Aceste declaraţii au fost comentate în fel şi fel de chipuri şi nu», sunt puţine ziarele cari l-au acuzat de-a dreptul de antidinasti- ci PITI. D. Maniu a desmintit acest declaraţii, susţinând că a fost greşit înţeles de redactorul ziararului şi astfel incidentul pare închis pentru moment. ft * PRESA străină vorbeşte dipre sute de arestări, c s’ar fi făcut în Franţa, în legură cu un complot autonom din Alsacia, descoperit la iin graţie vigilenţei autorităţii franceze. Astfel ziarele „Le Matin“ „Petit Parisien“ scriu că poliţ din Strassbourg este în poses, unui important document seci, prin care se prevedea crear unei organizaţiuni militare atonome. Autonomiştii aveau intenţia proclame o republică indepedentă. Lista viitorului guvern publican fusese stabilită. Nr arestări vor urma în curând. * SECRETARUL general al Igii Naţiunilor a examint de curând, proectul despre crearea unei uriaşe biblioteci mondiale, care ar avea să cuprindă- , toate operete necesare studiului vieţii internaţionale moderne. E în discuţie constituirea unu comitet compus numai din bibliotecari cari vor avea menirea a stabili liniile esenţiale ale viitoarei biblioteci, pentru ca aceasta să poată corespunde tuturor memoriilor intelectualilor interesaţi în cercetările internaţionale.