Realitatea Ilustrata, 1945 (Anul 19, nr. 914-940)
1945-01-15 / nr. 914
PENTRU í [CITITOR II j NO ST R «i Î afa U acest aun“,‘ «Realitatatea Ilustrată“ își schimbă «B» formatul obișnuit, adaptându-se greutăților pro- ț ?vocate de lipsa hârtiei, a matterialelor necesitate de imprimarea la Tiefdruck. I Cititorii noștri vor fi însă despăgubiți printr’o prezentare a revistei lor aleasă pre- fiiferate. Am solicitat și am ob fin ut colaborarea câtorva f fruntași ai literaturii noastre; și vom prezenta, începând cu nu numărul viitor, câteva reportaje z secase din lupta popoarelor ^ Jucntru libertate și vom căuta ta ea in ceea ce privește țara roannă, să scoatem la lumină atâtea aspecte încă inedite și de n uite ori dureroase, prin amărăciunea lor socială. t f ) „Realitatea Ilustrată“ va încerca să devină revista radiatei actualități și a marelui reportaj, unde fiecare rând apărut să fie nu numai distractiv ci și o temeinică educație intrelectuală și sufletească. Nădăjduim că cititorii ne vor prețui eforturile, încurajajându-ne printr’o susținere crescândă și fidelă. Instantaneele noastre reprezintă, de sus în jos, MS. Regele Ia serbarea Bobotezei la Sinaia ; Trei instantanee luate dela recepția în onoarea d.lui V.S. Kemenov, președintele VOCS-ului, la ambasada sovietică, la care au participat reprezentanții guvernului, ai misiunilor aliate, scriitori, gazetari, etc.; și ultimul, serbarea pomului de Crăciun la STB, în prezența d-nor miniștri Gh. Ciheorghiu-Dej, Lotar• Rădăceanu, Tudor Ionescu și d.»a Ana Pauker. ms. f ■ ;r A ,7..m UN REPORTAJ DE ACTUALITATE CO Zile . . . Sa spus și desigur pe bună dreptate, că războiul imprimă vieții o fizionomie aparte, care poate fi identificată în micile și marile fenomene cotidiene. Fără să vorbim de transformările de ordin moral, social și economic care, putem spune că e firesc să se ivească în vâltoarea conflagrațiilor și care pe nesimțite schimbă mersul atâtor izvoare de viață, ne vom opri mai jos la un aspect devenit banal, dar ale cărei consecințe nu sunt deloc de disprețuit. Iată spre exemplu, toată lumea știe astăzi ce este o „coadă“. In primele zile ale războiului, când sfârcurile crizei au început să biciue în gospodăria cetățeanului și ca urmare oamenii să se înșirue la pâine, la zahăr, la făină, untdelemn și alte alimente, „cozile“ constituiau subiecte de alarmare a organelor municipale, de indignare a familiștilor și de divagații pitorești și hazlii pentru cupletiști și ziare. Incet, încet „cozile“ s'au multiplicat, au intrat ca să zicem așa, în angrenajul oficial al existenții, devenind un simptom obișnuit, care caracterizează lipsurile de pe piață. Omul trece pe lângă ele indiferent, fără să le mai înregistreze. Și totuși „fevzile“ ăocîstea, care se încolăcesc azi pe mai toate străzile Capitalei, ascund un miez de nenumrate probleme, de o importanță covârșitoare.ă le luăm pe rând. „Coada“ prin definiția tik,ei este așteptare, inactivitate, pierdere de timp. Un bărbat sau o femee muncitoare, indiferent din ce ramură de activtate face parte, stând în fața unei băcănii sau brutării ceasuri întregi, e răpit muncii. Faceți o sumară socoteală a orelor risipite la „cozi“ și gândiți-vă ce capital de timp se irosește zadarnic. Desigur, pe plan general, repercusiunile se manifestă în producția lucrurilor, ca și în cadrul vieții particulare a fiecărui individ. A doua observație: cozile acestea sunt și un loc de „adunare“. Dacă privim o clipă la lumea pestriță înșiruita prin fața magazinelor și vom ascultă discuțiile ei, constatarea e simplă de făcut: elementele strânse dinse din diversele compartimente sociale abordează subiecte comune, pe care le comentează în fel și chip, punându-le concluzii bizare. De obicei aceste subiecte sunt „furate“ din lumea căreia aparține fiecare și ele primesc îndeaproape buna orânduire a lucrurilor. Nu facem deloc o afirmație în vânt când susținem că pe la coada cozilor, se mai strecoară și câte un individ suispeet, la spusele căruia servantele și oamenii simpli sunt foarte atenți și foarte receptivi, pe pavajul rece, îmbrăcați ca vai de lume ? ! Sănătatea lor e subminată, zi cu zi, ajungând dela răceala simplă, la bronșite, pneumonii și reumatisme. Vârsta lor fragedă colaborează bine cu mizeria și frigul ceasurilor de așteptare la cine știe ce „coadă“. O altă problemă ar atinge morala. Școlarii, copiii, tinerii, vin în nocturne ale Linei cu sergentul din post, despre atâtea și atâtea lucruri pe care curiozitatea copiilor le soarbe cu nesaț. Dar..... am putea continua cu o sumedenie de alte probleme de interes acut, , care adăugate gate la cele expuse mai sus, ar dovedi cu prisosință susținerea noastră de la început și anu l contact ia aceste „cozi“ cu o lume vie, că printre altele, războiul a care numai grija moralei nu o are creiar „cozile“, iar „cozile“ sapi •Vei ei aud, — pentru că deobicei la rândul lor pe nesimțite, ful de se vorbește ‘tare la „cozi“, — treaf'.Tot',din trăsături tipuî în fizionomia pre flirturile cucoanelor, surprinse vieții, de servitori, despre îmbrățișările • •— i. și, — tISTAMEMUL HITLER Un senzațional reportaj în pag. 6 MOARTEA LUI ROMAIN ROLLAND O sugestivă evocare a vieții sale in pagina 2-a SECRETUL VIEȚII D-LUI WINSTON CHURCHILL Clișeele alăturate îl înfățișează pe premierul britanic in diferitele epoci ale vieții sale, dela frageda copilărie, până la maturitatea glorioasă de azi f Vexi reportajiu din pag. 7-a) E? Ap Mp LA BUCUREȘTI Un reportaj din viața Greciei de azi, frământată de lupte interne și totuși dornici de pace. (Vezi reportajul din pag. 7-a I Se înțelege că și problemele mari la ordinea zilei nu lipsesc din desbaterile „cozilor“, după cum nici șoapta și nici svonurile false nu sunt lăsate deoparte. Pe aci, prin fața magazinelor de alimente, se canalizează astfel microbii îndoelilor, defetismelor, denaturărilor și nemulțumirilor, fiindcă vorbele prinse „la coadă", sunt duse mai departe prin case, prin fabrici și birouri. O altă constatare privește problemele de ordin sanitar. Câte boli nu se pot propaga în multimea care stă înghesuită ceasuri întregi? Mai ales în aceasta perioadă în care bâtitite tifosul exantematic. Dar copii și linerele lerg egre așteaptă în fri