Realitatea Ilustrata, 1948 (Anul 22, nr. 1-46)

1948-02-15 / nr. 1

I PRIN CACIULATI­VA TRECE LINIA FERATA BUCUREȘTI-SNAGOV AGNITA-BOTORCA, banul Mare, Maril­a, nume care până acum­­ 1 câteva luni nu spuneau nimic și care astăzi sunt pe buzele și in mințile tuturora, datorită efortului excepțional depus de mun­citorii voluntari, pe șantierele de lucru din acele locuri. Se adaugă acum încă un nume acestui șir: Căciulați. Cine a auzit vreodată de această comună svârșită bit dincolo de șoseaua București-Ploești? Și totuși în scurt timp numele acesta va avea celebritatea celor pomenite la începutul acestor rânduri. Pe șoseaua asfaltată ce pornește din Capitală spre Ploești, la km. 21 se deschide pe dreapta un drum de țară. .Este drumul ce duce la marele șantier, unde de câteva zile au început lucrări importante. Pe o întindere de sute de metri, un furnicar imens de oameni. De toate vrâstele și de toate meseriile. Oameni trecuți de 50 ani, alături de tineri de 18, muncesc cu un elan extraordinar. Aproape nici nu observă că niște străini s’au apropiat de dânșii. Funcționari superiori, muncitori manuali, plugari, toți trebăluiesc cu râvnă pentru a-și îm­plini norma de lucru și a o întrece. Toți se luptă pentru a câștiga steagul muncii, răsplata efortului cotidian depus pentru construirea liniei ferate care va lega Bucureștiul de Snagov. ★ Lucrarea aceasta de la Căciulați, care a fost începută la 1 Februarie, constă în construirea unei linii de cale ferată de 16 km, care va lega Capitala de Snagov, dându-se astfel posibilitate muncitorilor să aibă un mijloc rapid și eftin de comunicație cu un loc de odihnă și recreație. Linia se va numi București-Snagov. Până la Căciulați se va circula pe linia București-Urziceni-Făurei-Galați. Din Căciulați ea se va ramifica și va porni spre Snagov, trecând prin comunele Vlăsia, Ghermănești, Dobrosești. In prezent lucrează un efectiv de 1200 oa­meni, dintre cari 300 U.T.M-iști, 200 sindicaliști și 700 săteni. Construirea liniei va fi terminată la 1 Mai. Conducerea antreprizei C. F. R. o are d. arh. Cogan, iar conducerea șantierului d. ing. Baranga. In primele 6 zile s’au efectuat 2 km. jum. de terasament și la început așezarea traverselor. Entuziasmat de felul în care se desfă­șoară munca, d. ing. Baranga ne spune că voluntarii lucrează chiar mai bine decât lucrătorii obișnuiți. Concomitent cu facerea terasa­­mentului, s-a început defrișarea pădurii Vlăsia, pe unde va trece trenul. Operația se face cu ajutorul tancurilor. ★ O problemă pe care a avut s’o rezolve Comandamentul tineretului și conducerea c.f.r.-ului a fost aceia a încartiruirii și hrănirii oame­nilor. Lucru nu prea ușor, date fiind condițiunile locale și drumul greu. Dar când este voință hotărâtă se face. Și, după cum am con­­­statat, s’a rezolvat în chip îmbucurător. Muncitorii voluntari se găsesc încartiruiți la țăranii din sat care i-au primit cu dragoste frățească. Dimineața li se servește un ceai fierbinte cu pâine (250 gr.) și halva (100 gr.) sau salam (100 gr.) La prânz pâine (500 gr.) și o mâncare de cartofi cu carne sau praz cu carne,­ iar seara la fel, în cantități suficiente. Peste câteva zile condițiunile de aprovizionare îmbunătățindu-se li se va­ servi și o ciorbă. Ceaiul și masa de seară se ia la cantina situată în mijlocul satului, iar masa­ de prânz pe șantier, unde există patru bucătării dealungul traseului. N’a fost uitată nici asistența medicală. La primul canton al gării Căciulați s’a înființat un post de prim ajutor, iar în sat o infirmerie cu 11 paturi dispunând de un medic și 3 sanitari. O perfectă cură­țenie domnește în încăperile acestea, iar bolnavii sunt îngrijiți părin­tește de întreg personalul în frunte cu d-na Dr. Cogan, voluntară. Serviciul medical va fi și mai mult desvoltat în cursul acestei săp­tămâni când vor funcționa regulat trei medici, dispunând de toate medicamentele și instrumentele necesare. O ploaie măruntă și deasă începe să cadă asupra satului. Dacă ține câteva ceasuri, locul­ de muncă va fi transformat într-o imensă mlaștină. Tânărul Vicky care ne însoțește ne dă curaj. —­ Nu-i nimic. Lasă să plouă. La 1 Mai linia va fi gata. Și poate chiar mai devreme. Lozinca noastră este: „Vom munci și vom lupta, linia vom termina". G. MINCU (KUK­­()ist­­ i UN ACCIDENT NEOBIȘNUIT Un ciudat accident s’a întâmplat în Olanda unde un avion de turism s’a prăbușit peste casa unui fermier. Pilotul a fost ucis, dar n’au mai fost alte victime. ÎNTREVEDERI DIPLOMATICE Președintele Cehoslovaciei, d. Eduard Beneș, a primit recent vizita d-lui Th­ave Lie, secretarul general al O.N.U. OLYMPIADA DE LA St. MORITZ Le olympiads de iarnă de la St. Moritz, concurenții sunt duși la start in­confortabile scaune teleferice. O MAȘINĂ CIUDATĂ Această mașină ciudată determină în mod științific valoarea diferitelor mărci de încălțăminte. Prin aparatele ei speciale, care reproduc toate mișcările mersului, re­glând apăsarea încălțămintei pe o curea mobilă, ea cal­culează automat rezistența diverselor părți ale modelelor 2.Tinerii U. T. M.-iști lucrează la așe­zarea traverselor, S Plugari muncind la amenajarea te­renului: , , ... h. La rând la cazane (hnimnsicii RETROSPECTIVA MEDREA Scluptura de Medrea Scluptură de Medrea 5.Trompetul sună adunarea E­xpoziția retros­pectivă a sculpto­rului Corneliu Me­­drea, care ocupă toate sălile fundației Dalles, prezintă un deosebit in­teres pentru visitator. Înfățișând rezultatul muncii de o viață a a­­cestui artist, D. Corneliu Medrea este astăzi unul din cei mai mari sculptori pe care-i avem. Profesor la Academia de Belle- Arte, Domnia­ Sa a e­­xercitat o influență considerabilă asu­pra tinerilor artiști, și datorită fie un simț precis al stilului plastic în sculp­tură a putut fi desvol­tat la generațiile de sculptori pe care le-a promovat. Sculptura românească era, într’adevăr, o bună bucată de vreme, atrasă către pictural. Faima lui Rodin, care sculpta pentru ochiu, punând în evidență adică, în primul rând, valorile picturale ale statuiei, construită și modelată pentru un anumit ecleraj, o anumită poziție și pen­tru unghiuri de pr­ivire restrânse ca nu­măr, faima prestigiosului magician fran­cez al materiei frământate cu mâna era un element inhibitor în desvoltarea sculp­turii românești. Paciurea, care a deținut­ până în 1934, credem, catedra de sculp­tură a școlii de arte­ frumoase din capi­­tala țării, vedea și el tot rocirnian, în bună parte. „Zeul războiului“, „Ibsen“-ul său, o seamă de , himere“, „Sfinxul”, sunt văzute pictural. Lipsite de lumina pentru care au fost gândite, ele aproape că nu mai există. Dl. Corneliu Medrea vede plastic. Va­lorile scoase în evidență în sculptura Domniei-Sale sunt valorile tactile: pon­dere, volum, masă, arhitectură a formei, formă plastică într’un cuvânt. Statuia, oricare i-ar fi dimensiu­nile, trăiește prin felul în care se înșurupează în spațiu, prin felul cum se detașează sau se lea­gă de atmosfera încon­jurătoare, prin felul în care își echilibrează ma­sa, și-și arhitecturează volumul pe anumite axe. Pentru „cariatida mas­culină“, un so­iu de „sclav“ michelangi d­e BC în care efortul mușchiu­­lar este la paroxism, câștigă printr-o lumină dirijată, care reliefează modelajul ana­tomic, dar ea este adiacentă, simplu ad­juvant, și nu constitutivă în compoziția imaginei pe care o dobândește privitorul. Rodin sculpta cu lumină, adică or­dona concavitățile și convexitățile formei într-un fel care să se complementeze perfect cu un ecleraj dat. El era un regizor al propriei sale sculpturi, pe care o „punea în scenă“ sub anumite reflec­toare. De la lumină el aștepta totul. De aceea Balzacul său așezat în plin bule­vard parizian n’are nici un sens ziua, imaginea sa de fantastică, halucinantă apa­riție ireală reieșind doar sub reflector. De aplaudat este tendința acestui mare sculptor de a contribui, prin monumente, la marea luptă ideologică ce se livrează în momentele acestea. Proiectul de monu­ment al republicei, închipuit ca un imens bloc cu formă de piramidă trunchiată, acoperită de reliefuri, este remarcabil, chiar dacă nu suntem total de acord cu concepția sculptorului. La fel, „Prietenia româno-bulgară“, „Dunărea", etc. Este o expoziție instructivă și care oferă mari satisfacții artistice. ION FRUNZETI Scluptură 4« Medrea »Funcționarii Adunării Deputaților au venit și ei să-și dea contribuția lor de muncă. e SUS: — D. N. Moraru­ rostindu-și conferința. In dreapta d-sale sunt d-nii Zaharia Stâncii și N. D. Cocea JOS: — O parte a asistentei In sala teatrului Comedia. „CRITICA ȘI SARCINILE EI“ In sala Comedia, în fața unei numeroase asistente formată din scriitori, ziariști și oameni de carte, d. Nicolae Moraru, preșe­dintele Sindicatului ziariștilor profesioniști, și-a desvoltat Dumi­necă interesanta d-sale conferință, intitulată „Critica și sarci­nile ei“. Conferențiarul a arătat rolul criticei în noua orientare a scrisului românesc. D-sa a subliniat rolul unei critici științifice care înlăturând orice elemente impresioniste, contribue la ridi­carea nivelului­ artei noastre. In esență, critica, a spus d. N. Moraru, trebue să fie constructivă. i v

Next