Renaşterea Bănăţeană, ianuarie 2000 (Anul 12, nr. 3012-3036)

2000-01-03 / nr. 3012

I3 BANATEANA ( DIRECTOR ONORIFIC PROF. DR. JOSIF CONSTANTIN DRÁGÁN) NR. 3012 4 LUNI 3 IANUARIE 2000 ♦ 20 PAGINI + 2000 LEI Migrația parlamentară • Un fenomen care se accentuează în anul preelectoral și împotriva căruia nu se ia nici o măsură Migrările din cadrul coaliției majoritare în anul preelectoral au diminuat ponderea puterii în Parla­ment. Pentru adoptarea Legii Lupu, de exemplu, senatorii puterii și-au strâns rândurile și au apelat și la miniștri, chiar premierul Radu Va­sile fiind nevoit să-și ocupe locul în Sala Omnia, dar în banca rezer­vată Executivului, ceea ce a cor­­u­t o premieră de la părăsirea snatului în favoarea Palatului Vic­toria. Parlamentarul care a deschis lungul șir al demisiilor în acest an a fost deputatul Constantin Drumen, care a părăsit PNȚCD în favoarea PNR, motivând că partidul lui Dia­­conescu nu are o linie politică care să corespundă ideilor sale. Deși este rudă cu Radu Vasile, Drumen a re­nunțat la partidul care l-a propulsat în funcția de deputat, menționând că premierul nu a încercat să-i schimbe decizia. Și PNL a pierdut parlamentari în anul preelectoral. După plecarea senatorului Viorel Cataramă, partidul a fost părăsit și de deputatul Cezar Corâci, care s-a orientat spre formațiunea condusă de Virgil Măgureanu, PNR. Covâci considera atunci că PNL nu a fost motorul schimbării așteptat de socie­tatea românească. O altă pierdere semnificativă pentru PNL a repre­zentat-o plecarea lui Emil Tocaci la UFD, care a consfințit și pierderea majorității în Senat. După a treia demisie din partidul său, îngrijorat de eventualitatea altor posibile "dezertări", liderul liberal Mircea Ionescu Quintus a ieșit la rampă, declarând că parlamentarilor PNL li se vor imputa cheltuielile din campania electorală dacă vor mai părăsi partidul, însă acest lucru este fTMpo- MARIA MERLUȘCĂ s­i b­i­l. Continuare in pag. 5 [Qp Președintele Constantinescu este optimist»«* • El afirmă că România a reușit să valorifice fiecare prilej pentru afirmarea și apărarea interesului național Președintele Emil Constantines­cu a afirmat, în discursul de Anul Nou, că, în 1999, România s-a confruntat cu "o concentrare foarte rar întâlnită de evenimente negative, dar și pozi­tive" , reușind însă să evite primejdiile și să valorifice fiecare prilej pentru afirmarea și apărarea interesului națio­­­l, "încheiem acum un an deosebit greu și un deceniu frământat, a spus președintele Constantinescu, suntem la capătul unui secol de multe ori tragic și la sfârșitul unui mileniu în care ne­am format ca neam de aceeași limbă și lege, apoi ca națiune, ca stat și ci­vilizație modernă. în 1999 am trăit o concentrare foarte rar întâlnită de eve­nimente negative, dar și pozitive. Mi­­neriadele au pus în pericol grav stabi­litatea internă și instituțiile statului. Războiul din Kosovo ne-a pus în fața unor amenințări la adresa securității naționale. Speculațiile asupra leului ar fi putut să prăbușească moneda na­țională. Plata celei mai mari tranșe din datoria externă ne putea duce în situație de faliment. Iar agitata noastră viață politică internă, grevele parlamentare, o criză de guvern prelungită ar fi putut bloca adoptarea unor legi importante și ne-ar fi rupt legăturile funcționale cu restul lumii. Am reușit să evităm fiecare dintre aceste primejdii și am reușit să valorificăm fiecare prilej pen­tru a ne afirma si apăra interesul națio­nal". (MEDIAFAX) Președintele Federației Ruse, Boris­o » Elțîn, și-a anunțat, vineri, pe neaș­teptate, demisia din funcția de șef al statului. Oamenii politici ruși au sa­lutat această decizie spectaculoasă și grija lui Elțîn de a-și asigura imu­nitatea judiciară. Vladimir Putin, ac­tualul premier, a devenit președinte interimar al Rusiei. Ascensiunea aces­tuia este considerată ca fiind un sce­nariu bine pus la punct. Amănunte despre acest important eveniment, în pagina 16 Lipsa măsurilor, de apărare împotriva inundațiilor a adus, și în 1 pagube importaite României La câte sticle au fost sparte, norocul trebuie să fie pe măsură! In paginile 2-3, Revelionul timișorenilor " New York Times a făcut o corectura istorică Marele cotidian "New York Times" a corectat, în ediția de sâm­bătă, o eroare referitoare la nu mai puțin de 500 de numere ale ziarului, care s-a perpetuat zilnic în paginile sale timp de peste un secol. Un cola­borator al ziarului și-a dat seama, recent, că la 6 februarie 1898, persoana însărcinată cu redactarea primei pagini a făcut o mare greșeală de numerotare. Adăugând cifra 1 numărului din ziua precedentă (14.499), acea persoană a scris, în urma unei erori de calcul elementar, 15.000 în loc de 14.500. Pentru corectarea acestei gafe, "New York Times” a decis să își numeroteze cu 51.254 ediția sa din 1 ianuarie 2000, după ce a publicat, la 31 de­cembrie 1999, numărul 51.753. Eroarea a fost depistată de Aaron Donovan, un angajat însărcinat cu numerotarea cotidianului, care face un studiu asupra manierei în care această activitate s-a desfășurat de-a lungul timpului, de la fondarea ziarului­­ la 18 septembrie 1851. La 14 martie 1995, "New York Times" publicase o ediție istorică care celebra apariția numărului 50.000, dar aceasta ar fi trebuit să apară la 26 iulie 1996. (MEDIAFAX) ii

Next