Revista Economică, 1921 (Anul 23, nr. 2-49)
1921-01-15 / nr. 2
: Trulat înainte BIBLIOTECA UNIVERSITAT : de anul 1933 Anul XXIII Sibitu, 15 Ianuarie 1921. .._____2. ECONOMICA ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC. Organul „SOIIIDAr^ITÂTII", federala institutelor financiare românești. ABONAMENTUL: PE 1 AN LEI 100, PE VAN LEI 50'. == NUMĂRUL 2 LEI. ===== SUB DIRECŢIUNEA D-LOR: ION I. LAPEDATU şi CONSTANTIN POPP. Redactor responsabil: SOFRON ROŞCA. TAXA PENTRU INSERŢIUNI, DE SPAŢIUL UNUI om* CÂTE 50 BANI. Apare odată pe săptămână. Membri ai asociaţiunii :SOLIDARITATEA* sunt: ✓ Agricola (Ecica), Agricola (Hunedoara), Agricola (Lugoş), Agricola (Sebeşul-săsesc), Albina, Ancora, Ardeleana, Arieşana, Armonia,Auraria, Aurora (Baia-mare), Avrigeana,Bănăţana, Banca Poporală(Caransebeş), Banca Poporală (Dej),Banca Poporală, Arpaşul-inf. Berzovia, Bihoreana, Bistriţana, Bocşana, Brădetul, Buciumana, Cassa de păstrare (Mercurea),Cassa de păstrare,reuniune (Salişte), Cămpiana, Cârţişoreana, Chiorana, Chiseteiana, Codreana, Codrul (Buteni), Codru (Lupşa), Comuna, Concordia (T.Uzdin), Concordia (Gherla), Cordiana, Coroana (Bistriţa), Corvineana, Creditul, Crişana, Cugiereana, Decebal, Detunata, Doina, Drăganul, Dunăreană, Economia (Cohalm), Economul, Băgeţana, Frăţia, Frăţietatea, Furnica, Geogeana, Gloria, Grăniţerul, Hateeana, însoţire de credit (Veştem), Institut de credit (Mehadia), Institut de credit (Gavoşdia), Isvorul (Sângiorgiu), Isvorul (Sebeşul-inf.), Isvoru, (Ighiu), Iulia, Lăpuşana, Ligediana, Lipovana, Luceafărul, Lumina, Mărgineana, Mercur, Mielul, Minerva, Munteana (Corniareva), Murăşiana Murăşanul,Maramureşana,Nadlăcana,Negoiul, Noiana, Olteana, Oraviciana, Orientul, Patria, Piatra, Plugarul (Sicădate), Poporul (Lugoş), Poporul (Sălişte), Porumboiceana, Progresul, Remn. de împr. şi păstrare (Ilva-mare), Rîureana (Cap.Mănăştur), Săcana, Soltmăreana,Sebeşana (Caransebeş), Sebeşana (Sebeşul-săsesc), Secăşana, Selăgeana, Sentinela, Silvania, Someşana, Speranţa (Hosman), Steaua, Şercăiana, Şoimul (Uioara), Şoimul (Vaşcău), Târnăveana, Tmişana, Jibleşana, Unirea, Vatra, Victoria, Viitorul, Voileana, Vlădeasa, Vulturul (Sănmărtin), Vulturul (Tăşnad) Zărăndeana, Zlăgneana, Zorile. SUMARUL: Institutul economic românesc. — Finanţele statului. — Pentru băncile noastre. — Cronică. O rrigare. — Bursa de efecte din Bucureşti. Institutul economic românesc. Sub această denumire e vorba să se înfiinţeze la Bucureşti un nou aşezământ economic, de cea mai mare însemnătate pentru consolidarea şi desvoltarea economică naţională a patriei noastre. Noul aşe-7*»”9"* » se înfăptui cu concursul material instituţiunilor economice române, ţara şi cuprinsul ţării. Scopul său lesnească şi să încurajeze particii instituţiuni la progresul agricol, industrial al ţării şi la naţionalizaterilor, dependente de capitalul critoriile liberate. Pentru ajungerea scopului fi economic românesc, ţinându-se mişcarea economică şi financiar externă, studiind şi aprofuntând cu ordinea zilei şi punând în discuţie probleme noi, va da informaţive cu privire la condiţiunile de producţiunii noastre agricole şi cu privire la uşurarea transporturilo vire la schimbul de mărfuri înlăuntric peste hotarele ei. Va face propuneri la avizul cu privire la proiectele de denumire şi financiare şi va indica măzuruu şi la timp pentru organizarea creditului privat şi public. Va da informaţiuni întreprinderilor interesate şi-şi va stabili legături cu întreprinderile străine similare, în vederea serviciilor de reciprocitate. Prin publicaţiuni periodice în limba română şi franceză şi prin o propagandă bine organizată, se va îngriji să ne facă cunoscuţi în străinătate. In fine se va preocupa şi de ridicarea nivelului intelectual al funcţionarilor inteprinderilor româneşti, prin biblioteci, conferenţe etc. Intr’un cuvânt — cum spune proiectul — va căuta, ca prin activitatea sa, să înlesnească tuturor întreprinderilor româneşti «cunoştinţa condiţiunilor vie sănătoasă îndru românesc, în forma şi cu ■ ‘ ■ t î : .emplat, va întâmpina, şr oamenilor de bine, ■ eţioase instituţiunilor :„ astfel poate deveni unieţii noastre naţional- de mijloacele materiale mai instituţiunile din proiectare, îi asigură w.iki.'i de mite sute de mii de său pe cei mai de Irut «e anciari ai ţării, deîa ce le avem, a pornit il economic românesc cască o mare şi frută operă, noi, cei gruiconomice» îi dorim noilor românești din Arneni, pentru «bunuantarea» noastră, insti- 2