Revista Economică, 1921 (Anul 23, nr. 2-49)
1921-01-15 / nr. 2
14 REVISTA ECONOMICA Nr. 2. — 15 Ianuarie 1921 tulul economic de la Bucureşti, va fi un nou stimulent, să lucrăm şi mai mult şi mai intenziv ca în trecut, ca să ne putem lua şi noi partea ce ni se cuvine la desvoltarea şi organizarea vieţii economice a românilor de dincoace de Carpaţi. Scopul «Solidarităţii», propriu zis, e identic cu al noului aşezământ, numai cât condiţiunile politice, între cari am fost nevoiţi să lucrăm în trecut, nu ne-au îngăduit să ne descoperim şi să ne desfăşurăm programul în toată întinderea lui. Astăzi însă ni-l putem desfăşura cu toată libertatea şi deşi mijloacele materiale, de cari dispunem, sunt foarte modeste, totuşi sperăm, că, ajutaţi de devotamentul celor cu înţelegere pentru nevoile noastre specifice, vom putea face servicii reale instituţiunilor economice româneşti din Ardeal. Organizaţia noastră economică să întemeiază pe experienţele şi rezultatele unei activităţi de peste douăzeci de ani. Organizaţia aceasta trebue desvoltată, precum desvoltate şi întărite trebuiesc toate instituţiunile financiare şi economice din această parte a României mari, instituţiuni create şi susţinute în vremuri grele din banul şi din jertfa ţăranului român şi a fiilor lui. Ori câte instituţiuni nouă s’ar mai forma, e o datorinţă morală, să susţinem şi întărim ceea ce am avut. Ne dăm seama, că lupta va fi grea, dar ori cât de grea, trebue să o suportăm. Avem nădejde, că institutul economic românesc, ale cărui cercetări şi îndrumări vor privi desigur în cea mai mare parte Ardealul, va înţelege legitimele noastre străduinţe şi atunci modesta noastră «Solidaritatea» va putea lucra mână în mână, în deplină armonie, cu noul aşezământ, pentru consolidarea şi desvoltarea vieţii naţional-economice a României mari. — In această speranţă salutăm iniţiativa de la Bucureşti şi dorim să devină cât mai curând realitate. I- * L. Finanţele Statului. T- Situaţiunea şi remediile. — Cei ce se interesează de chestiuni publice, îşi dau de sigur seama, că finanţele statului şi, in legătură cu acestea, şi finanţele private din patria noastra, se găsesc în o situaţiune cât se poate de grea şi de rea. Discuţiunile urmate cu privire la acest obiect, de regulă, sunt fragmentare şi rareori îmbrăţişează toate feţele, întregul complex de chestiuni al acestei grave situaţiuni. De aci, în mare parte, greutatea de a se stabili o unitate de vederi, relativ la remediile de aplicat. In rândurile de faţă ne vom sili, pe cât va fi cu putinţă, să înfăţişăm situaţiunea finanţelor noastre de stat, în întregime. Vom expune lucrurile în starea în care se găsesc, în starea lor adevărată, tristă şi penibilă. A nu spune totul, a nu înfăţişa stările aşa cum sunt, însemnează a refăcea adevărul, ceea ce este egal cu otrava pusă în medicina bolnavului, spre a vindeca prin moarte. * Desorganizarea finanţelor publice se începe cu anul Intrării vechiului regat în răsboiul lumii. Până atunci, cheltuielile îşi aveau acoperire în venituri reale şi când era nevoie, în împrumuturi normale şi justificate. La 1916 îşi ia începutul epoca finanţelor fără buget, care durează patru ani, până la Aprilie 1920, împrejurările grele şi critice, prin care a trecut statul în acest interval de timp, au făcut cu neputinţă nu numai alcătuirea de bugete regulate, ci şi incassarea corespunzătoare a veniturilor, faţă de care, natural, cheltuielile deveniau din zi în zi tot mai mari şi mai presante. După unele date, publicate cu privire la veniturile şi cheltuelile acestor patru ani, rezultă: Un deficit general deci de 5 miliarde 462 milioane. Se pare insă că deficitul a fost și mai mare, dacă considerăm datoriile, pe care statul a fost nevoit să le facă în acest interval de timp, în scopul acoperirii nevoilor sale financiare. Astfel statul a făcut în aceşti patru ani, numai în lăuntrul ţării datorii de 6 miliarde 487 milioane şi anume: la Banca Naţională .... Lei 3.787-742 min.1 şi prin Impr. publice interne. „ 2.700000 „ . La un joc Lei 6,487-742 mii. Afară de acestea, nu trebue uitat, că statul, pe lângă Tea Naţională, a mai contractat împrumuturi şi la 1 După situaţiunile din Martie 1920, publicate de Banca nală, rezultă, că la aceea epocă, guvernul avea următoarele datorii: împrumuturile din 1914—1918.....................Lei 1599 088 mii. împrumutul „ 12/V 1919.....................„ 1495.677 „ 16/X „ . . . . „ 998.000 * împrumuturile publice, realizate în epoca 1916—I/IV 1920 sunt: Total Lei 2700-—m1- deficit 1916-17 379-— 1027-— 648-— 1917-18 187 — 787-— 600-— 1918-19 419— 1646-— 1227 — 1919-20 1140-4127-— 2987-— Total2125 — 7587 — 5462 — Împrumutul național 5•/, din 1916 . Lei 400-—mii. „ unirii 5% „ 1919 . . „ 900-—» „ intern 5«/# „ 1920 . . „ 1000-bonuri de tesaur cu dif. scadențe '. . . . „ 400-— Pi ■ \ r