Revista Economică, 1924 (Anul 26, nr. 1-52)

1924-01-10 / nr. 1-2

2 REVISTA ECONOMICA Nr­­—2, — 10 Ianuarie 1923. Direcţia intinerarului, şi ţinta finală o cu­noaştem: este activitatea, progresul Spre a păstra consecvenţi această direc­ţie şi spre a ne apropia tot mai mult de această ţintă finală, avem nevoie de concursul tuturor amicilor şi colaboratorilor noştri, precum şi de sprijinul moral şi material al Onor. Abo­naţi şi cetitori. Pentru noul ciclu de 25 ani, în care in­trăm, suntem aprovizionaţi cu program şi cu experienţe suficiente şi credem, că nu depăşim cadrele modestiei, dacă sperăm, că „Revista Economică“ va avea de înregistrat în proximul sfert de veac o sumă de rezultate cel puţin egale cu cele, pe cari le-am trăit. In această speranţă dorim un An nou fericit tuturor abonaţilor şi cetitorilor noştri, adu­­căndu-le cu această ocazie şi toate mulţumi­rile şi recunoştinţa redacţiei pentru sprijinul acordat până acum. La mulţi ani înainte pe calea pro­gresului! Redacţia „Revistei Econo­mice1, Politica monetară şi financiară a Ceho-Slovaciei. ii. încă de la primul său pas, şi-a dat seamă, că măsurile pentru regularea circulaţiunii mo­netare trebue să aibă la bază o perfectă ordine în finanţele publice şi o intensivă şi raţională lucrare în viaţa economică a ţării. In scopul acesta, după dânsul, se impuneau următoarele probleme principale: 1. Echilibrarea bugetului statului şi, peste tot, a tuturor organizaţiunilor publice autonome (comune, judeţe) prin reducerea cheltuelilor la strictul necesar şi sporirea veniturilor prin o severă politică fiscală şi 2. intensificarea producţiunii spre a se ajunge la o balanţă comercială activă. Acestea erau condiţiunile materiale ale politicei financiare a lui Rasin. Dar şi mai mult decât la acestea ţinea însă la anumite condiţiuni de ordin moral. Cerea muncă şi economie nu numai în viaţa publică, ci şi în cea particulară­ a cetăţenilor. In această ordine de idei, în­ţelegea, că limitarea câştigurilor şi veniturilor nemoderate este tot atât de necesară ca şi în­­frânarea luxului şi risipei. Peste tot era convins, că reformele monetare şi financiare, iniţiate de dânsul, vor putea da rezultate numai pe lângă o adâncă reformă morală a întregii­­societăţi. Spre a putea aprecia mai bine rezultatele dobândite de Cehoslovacia în finanţele publice, să examinăm mai întâiu cifrele bugetelor sale. Aceste cifre, în care cuprindem la un loc bugetele ordinare şi extra­ordinare, sunt următoarele: La cea dintâi privire observăm, că atât veniturile, cât şi cheltuelile merg crescând până la 1922, când şi unele şi altele îşi ajung punctul de culminaţiune. Urmează apoi o uşoară descreştere pentru anul 1923, descreştere care se accentuează şi mai mult în cifrele proiectului de buget pe 1924. Veniturile cresc de la 1919 până la 1922 cu aproape 410%, iar cheltuelile, pentru acelaş interval, cu 130%. Trecute peste punctul de culminaţiune, atât veniturile, cât şi cheltuelile se reduc până la 1924 cu câte 14%4) Dacă am lua în considerare, că bugetul pro 1919 a fost făcut mai mult numai pentru buna ordine şi că în acest an încă nu ajunsese să se fixeze adevăratele venituri şi cheltueli şi dacă prin urmare am privi cifrele numai dela 1920 încoace, atunci am constatat că până au ajuns la punctul lor de culminaţiune, veniturile au crescut cu 80%, iar cheltuelile cu 80%. Creşterea veniturilor a fost provocată în prima linie, prin o radicală urcare a vechilor impozite şi prin crearea de impozite noi. Unul din principiile politicei financiare a lui Rasin era, că deficitele bugetare să fie preîntâmpinate prin augumentarea veniturilor din contribuţiuni. Şi ca o dovadă a gradului, până la care au fost urcate contribuţiunile în Cehoslovacia, amintim la acest loc, că media impozitelor (fără im­­ p) In fapt reducerea cheltuelilor este cu mult mai mare decât rezultă din cifrele de mai sus. Din expunerea de motive a Ministerului de finanţe cehoslovac asupra proectului de buget pro 1924, rezultă, că chiar faţă de anul precedent 1923, redu­cerea este de 3.9 miliarde. Anume se spune, că pentru 1924 s’au luat salarile funcţionarilor şi adaosele de scumpete aşa cum s’au plătit în 1923. Or, în 1923, adause de scumpete de aproximativ 1.5 miliarde s’au dat ulterior, nefiind înscrise în bugetul original. Dacă considerăm și această împrejurare re­ducerea la cheltueli din 1923 pentru 1924 însemnează o ușurare bugetară de 20°/o.

Next