Revista Economică, 1929 (Anul 31, nr. 1-52)

1929-01-05 / nr. 1

Anul XXXI ISTu­rd­ă­r­U.­ 12 Lei. Sibiiu, 5 Ianuarie 1929. Mr. 1 REVISTA ECONOMICA ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC Oitul Mal al aspiratiuli institutelor fin româncul n Ardeal, Banat Crişana ;­ Maramă, „SOLIDARITATEA“ Sib­. Apare odată, pe săptămână. Redacţiunea şi administraţi­unea­­ Sibiiu, Strada Bayer Nr. 1—3. Abonamentul pe an: In ţară: pentru autorităţi,bănci şi întreprinderi Lei 500 —; pentru particulari Lei 400­—; pentru cooperative, funcţionari publici, de bancă şi comerciali Lei 300’—. In străinătate Lei 800'—. Taxa pentru inserţiuni: de fiecare □ cm. Lei 6'— Director: Constantin Popp. Redactor: Dr. Mihai Veliciu. Sumarul: Nouile legi financiare. — Corneliu Cioranu. — Unificarea contribujiunilor directe. — O critică deplasată. — Majorarea taxelor de timbru. — Calea și scopul politicei bancare săsești. — Impozite. Legea timbrului. — Im­itare la abonament şi ru­­gare. — Cronică. Câtră cetitori. Urcarea capitalului social la banca „Albina“ Sibiiu. Senatori ai Camerelor de co­­merţ şi industrie. Director la Banca Naţională Sucursala Tg.-Murăş. Stabilizare fără împrumut? Societăţile de asi­gurare din România. Un institut pentru cercetări economice impotriva sporirei impozitului pe venitul global. — Situați­­unea sumară a Băncii Nationale a României. — Cursul Valorilor la Bucureşti. Nouile legi financiare. De anul nou cetăţenii şi lumea pro­ducătoare a primit un cadou neplăcut: sporirea impozitelor. S’a mărit taxa de timbru, cu ceeăce ne ocupăm în altă parte a revistei. S’a înfiinţat o taxă spe­cială variind dela 1000 Lei la 8000 Lei pe automobile, s’a sporit taxele de con­sumaţie la alcoolurile şi băuturile spir­­tuoase, impozitul pe cifra de afaceri şi s-a mărit unele dintre impozitele directe, impozitul după venitul mobiliar şi imo­biliar precum şi după venitul global. Toate aceste sporiri de impozite sunt justificate de guvern prin necesitatea de a asigura echilibrul bugetului pentru anul curent şi a acoperi în acelaş timp defi­citul bugetului din anul trecut. Argument foarte puternic, recunoa­ştem şi noi, ştiind bine că statul trebuie să-şi asigure resursele sate de­venite, totuşi aceste legi ni se par pripite şi menite să lovească prea tare în intere­sele contribuabililor cinstiţi. Dacă n’avem nimic de obieefionat contra taxelor asupra automobilelor, (cu rezerva că aceste taxe ar fi trebuit sta­bilite luându-se de bază de impunere factura, prețul maşinei și nu greutatea) și contra sporirei taxelor de consumafie asupra alcoolului și băuturilor spirtuoase, nu putem să nu protestăm contra sporirei impozitului pe cifra de afaceri, majorării apelor directe şi -n special contra sporirii impozitului după venitul global. Desigur statul trebuie să-şi creeze venituri, însă nu în felul început. Noi am lăudat şi încurajat inițiativa guvernului trimbitată în toată presa, de a comprima cheltuielile, respective a le suprima cele inutile, indicând unele funcțiuni parazitare. Dacă s’a făcut pufin, suprimarea comi­sarilor de pe lângă camerile de agricul­tură și unii diurniști, nu înseamnă că nu se putea și nu trebuia să se facă mai mult. In loc ca să se desființeze seria nesfârșită de inspectori, comisari și chiar unele ministere, s’a mai creiat unele noui, legi votate tot în pripă. (Al doilea sub­­secretariat de stat la ministerul de agri­cultură și dome­nii). Majorarea impozitelor pe cifra de afaceri va scumpi din nou viaţa, astfel va avea repercusiuni nu numai asupra comerțului şi aşa anemiat de criza fără de sfârşit, dar şi asupra tuturor ramurilor de producţie. Majorarea impozitului pe venitul mo­biliar va avea drept efect urcarea de­

Next