Revista Economică, 1929 (Anul 31, nr. 1-52)
1929-01-05 / nr. 1
Anul XXXI ISTurdărU. 12 Lei. Sibiiu, 5 Ianuarie 1929. Mr. 1 REVISTA ECONOMICA ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC Oitul Mal al aspiratiuli institutelor fin româncul n Ardeal, Banat Crişana ; Maramă, „SOLIDARITATEA“ Sib. Apare odată, pe săptămână. Redacţiunea şi administraţiunea Sibiiu, Strada Bayer Nr. 1—3. Abonamentul pe an: In ţară: pentru autorităţi,bănci şi întreprinderi Lei 500 —; pentru particulari Lei 400—; pentru cooperative, funcţionari publici, de bancă şi comerciali Lei 300’—. In străinătate Lei 800'—. Taxa pentru inserţiuni: de fiecare □ cm. Lei 6'— Director: Constantin Popp. Redactor: Dr. Mihai Veliciu. Sumarul: Nouile legi financiare. — Corneliu Cioranu. — Unificarea contribujiunilor directe. — O critică deplasată. — Majorarea taxelor de timbru. — Calea și scopul politicei bancare săsești. — Impozite. Legea timbrului. — Imitare la abonament şi rugare. — Cronică. Câtră cetitori. Urcarea capitalului social la banca „Albina“ Sibiiu. Senatori ai Camerelor de comerţ şi industrie. Director la Banca Naţională Sucursala Tg.-Murăş. Stabilizare fără împrumut? Societăţile de asigurare din România. Un institut pentru cercetări economice impotriva sporirei impozitului pe venitul global. — Situațiunea sumară a Băncii Nationale a României. — Cursul Valorilor la Bucureşti. Nouile legi financiare. De anul nou cetăţenii şi lumea producătoare a primit un cadou neplăcut: sporirea impozitelor. S’a mărit taxa de timbru, cu ceeăce ne ocupăm în altă parte a revistei. S’a înfiinţat o taxă specială variind dela 1000 Lei la 8000 Lei pe automobile, s’a sporit taxele de consumaţie la alcoolurile şi băuturile spirtuoase, impozitul pe cifra de afaceri şi s-a mărit unele dintre impozitele directe, impozitul după venitul mobiliar şi imobiliar precum şi după venitul global. Toate aceste sporiri de impozite sunt justificate de guvern prin necesitatea de a asigura echilibrul bugetului pentru anul curent şi a acoperi în acelaş timp deficitul bugetului din anul trecut. Argument foarte puternic, recunoaştem şi noi, ştiind bine că statul trebuie să-şi asigure resursele sate devenite, totuşi aceste legi ni se par pripite şi menite să lovească prea tare în interesele contribuabililor cinstiţi. Dacă n’avem nimic de obieefionat contra taxelor asupra automobilelor, (cu rezerva că aceste taxe ar fi trebuit stabilite luându-se de bază de impunere factura, prețul maşinei și nu greutatea) și contra sporirei taxelor de consumafie asupra alcoolului și băuturilor spirtuoase, nu putem să nu protestăm contra sporirei impozitului pe cifra de afaceri, majorării apelor directe şi -n special contra sporirii impozitului după venitul global. Desigur statul trebuie să-şi creeze venituri, însă nu în felul început. Noi am lăudat şi încurajat inițiativa guvernului trimbitată în toată presa, de a comprima cheltuielile, respective a le suprima cele inutile, indicând unele funcțiuni parazitare. Dacă s’a făcut pufin, suprimarea comisarilor de pe lângă camerile de agricultură și unii diurniști, nu înseamnă că nu se putea și nu trebuia să se facă mai mult. In loc ca să se desființeze seria nesfârșită de inspectori, comisari și chiar unele ministere, s’a mai creiat unele noui, legi votate tot în pripă. (Al doilea subsecretariat de stat la ministerul de agricultură și domenii). Majorarea impozitelor pe cifra de afaceri va scumpi din nou viaţa, astfel va avea repercusiuni nu numai asupra comerțului şi aşa anemiat de criza fără de sfârşit, dar şi asupra tuturor ramurilor de producţie. Majorarea impozitului pe venitul mobiliar va avea drept efect urcarea de