Revista Economică, 1934 (Anul 36, nr. 1-52)
1934-01-06 / nr. 1
Sumarul. f Ion O. Duca. — Anul nou. înţelesul anului nou.— Lichidarea datoriilor agricole. — Efectele legii conversiunii. — Jurisprudenţa fiscală. — Cronica. Către an. abonaji. — Necrolog. — Un comunicat al Asociaţiei naţionale a purtătorilor francezi de valori mobiliare. f Ion G. Duca. Primul Ministru Ion G. Duca a fost victima unui atentat odios pierzându-şi viaţa în slujba ţarii. „Solidaritatea“ asociaţia băncilor româneşti din Ardeal şi Banat sta înmărmurită în faţa acestui eveniment dureros, participând la doliul Ţării, guvernului şi a familiei. Pierderea este cu atât mai mare cu cât dispărutul om de stat a fost dintre puţinii, chiar foarte puţinii, conducători ai ţârii, cari pot sa înfrunte greutăţile vremii în guvernarea iubitei noastre Patrii. Pentru noi, pentru băncile noastre, pierderea este mai grea pentru că Ion G. Duca a fost şi un distins economist, care desigur ţinând seama de toţi factorii economici a ţârii, de interesele lor, a ştiut să aprecieze şi importanţa creditului şi deci a băncilor, chiar în vederea promovării intereselor ţărănimii. Cariera sa a început-o ca director general al Băncilor populare, cunoscând astfel structura institutelor financiare. Anul XXXVI. JSTunaărvLl 12 x_.ei. Sibiiu, 6 Ianuarie 1934. Nr. i. MICĂ OM tlitul ii Asociatluiii iistitlu linei friitili din Orlen, Bani, Cripți Hînrî, jiuiilMKt" Sie. tipare odată pe săptămână. Redacţia şi administraţia: Sibiiu, Strada Visarion Roman Nr. 1—3. Abonamentul pe an: In ţară: pentru autorităţi, bănci şi întreprinderi Lei 500—; pentru particulari Lei 400—; pentru cooperative, funcţionari publici, de bancă şi comerciali Lei 300’—; In străinătate Lei 800'—. Taxa pentru inserţiuni: de fiecare □ era. Lei 6‘— Fondator: Dr. CORNEL DIACONOVICH. Director: Constantin Popp. .oooQoo»« Redactor: Dr. Mihai Veliciu. ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC % Sâ speram însâ câ acest eveniment tragic, un început de anarhie — aşa de străină firii neamului nostru, dar care încă de câţiva ani s’a furişat în legiuirile economice, va însemna schimbarea mentalităţii tuturora. Anul nou. ÎAclavi ar fi mai trecut un an de chinuri şi suferinţe fără sfârşit. Numărăm anii ca şi cum numără robii, din temniţe grele, doritori de a'Şi recâştiga libertatea. Aruncând o privire asupra ultimilor doi ani, ne îngrozim, iar nizuindu-ne să privim în viitor, căutând măcar acolo o speranţă de care să legăm trudită noastră existenţă, oricâtă crezare am da promisiunilor noului guvern, nu ne putem încuraja îndeajuns. Suntem demoralizaţi de atâtea lovituri nedrepte, pe cari le-am primit, tocmai dela aceia dela cari aşteptam încurajare şi ocrotire. Băncile româneşti din provineiile de dincoace de Carpaţi, piloţii pe care se răzima întreagă structura economică românească, atât de obidită din trecutul robiei politice, azi sunt ruinate şi părăsite. Sub guvernarea trecută, în care aveam cel mai mare număr de personalităţi, care ne cunosc trecutul glorios şi nevoile prezentului, speram o îndreptare a situaţiei ce ne-a creat la legea conversiunii. Nu s’a făcut ceea ce aşteptam. In plus băncile sunt si azi obiectul tu-