Revista Economică, 1937 (Anul 39, nr. 1-52)

1937-01-02 / nr. 1

anul XXXIX Isr*am.â,m­a.i 12 Lei. Sibiiu, 2 Ianuarie 1937. Nr. 1 REVISTA ECONOMICA ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC Mul Hitul al Maiiiii institutelor d­uoctive româneşti lin Meal. Banat, Cpa .l Haruri. „SHllllllliHr Sin. jilpare ocLa,tă pa săptămână. Redacţia ţi administraţia: Sibiiu, Strada Visarion Roman Nr. 1—3» Abonamentul pe an: In ţară: pentru autorităţi, bănci şi întreprinderi Lei 500­—; pentru particulari Lei 400'—; pentru cooperatizi, funcţionari publici, de bancă şi comerciali Lei 300‘—; In străinătate Lei 800'—. Taxa pentru inserţiuni: de fiecare ij cm. Lei 6' Fondator: Dr. CORNEL DIACONOVICH. Director: Constantin Popp. ~0oQoo.. Redactor: Or. Mihal Velicisi. Sumarul: 1937. — Bilanţ economic pe 1936. — Scurtă privire re­trospectivă. — Aplicarea legii pentru lichidarea datoriilor agricole și urbane. 1937. Anul 1936 s’a inaugurat sub auspiciile promiţătoare ale Congresului Economic, ţinut în Cluj la 28 Noemvrie 1935. Lumea noastră bancară era încă sub impresia acestui congres şi mai ales sub impresia promisiunilor solemne ale guvernului, fă­cute în faţa naţiunii româneşti din aceste ţinuturi. Din aceste promisiuni s-a realizat până acum promulgarea decretului lege prin care se vor despăgubi instituţiile noastre bisericeşti şi culturale de pierderea su­ferită la băncile noastre, în urma aplicării legii de lichidare a datoriilor agricole şi urbane. Ajutorarea efectivă a băncilor noastre până acum nu s’a făcut. Dar au fost şi sunt în curs trataime foarte avansate intre conducătorii băncilor noastre şi factorii autorizaţi, pentru refacerea băn­cilor, pentru ca ele la rândul lor să-şi poată îndeplini misiunea ce o au în ve­­derea întăririi economice a poporului nostru de dincoace de Carpaţi. Aceste tratative în anul 1937 trebue să-şi aibe rezultatul pozitiv. Dacă aceasta ope­raţiune avansează foarte încet, nu putem contesta patriotismul factorilor chemaţi şi înţelegerea lor, că pentru consolidarea dominaţiunii româneşti pe aceste plaiuri este o condiţie de primul ordin:întărirea economică a naţiunii româneşti. Aceasta întărire economică este în funcţie într’al­­tele de refacerea creditului, sdrm­einat pănă în temelie de criza economică şi mai ales de legiuirile economice, cari au fost o consecință de neînlăturat a acestei crize. Astfel anul 1936 a fost caracterizat de năzuinţa guvernanţilor pentru reconstru­irea forţelor economice naţionale şi de altfel destul de anemice. Această năzuinţă s’a manifestat pănă acum, — conform obi­ceiului românesc,­­ numai pe teren le­gislate şi încă numai în stadiu de pro­iecte de legi. Se discută modificarea legei pentru reglementarea comerţului de bancă, a concordatului preventiv, a exe­cutărilor silite, etc. S’a promulgat pe cale de decret legea pentru înfiinţarea Caselor de amanet. S-a depus proiectul de legi pentru înfiinţarea Creditului Agricol, fiind în curs de re­dactare definitvă proietele de legi pentru Creditul meşteşugăresc, cel a funcţio­narilor etc. etc. Nu putem discuta în cadrul acestui articol, dacă modalitatea aleasă de gu­­verne pentru aservirea creditului for­ţelor producătoare româneşti, este cea mai potrivită. Constatăm cu bucurie însă această tendinţă de refacere a creditului, tendinţă accentuată din­­ce în ce mai mult. De altă parte constatăm că în fond până acum s’a realizat foarte puţin şi că în anul 1937, va trebui să se facă totul.

Next