Revista Economică, 1940 (Anul 42, nr. 1-52)

1940-01-06 / nr. 1

â zite şi taxe care lovesc deopotrivă pe cel bogat ca şi pe cel sărac. O formă mai umană a procurării de mijloace pecuniare pentru stat, este lan­sarea de împrumuturi care fac apel în mod natural, la cetăţenii mai înstăriţi. In domeniul acesta rolul băncilor este co­vârşitor, şi ghişeurile lor sunt pentru apă­rarea ţării tot aşa de importante ca tran­şeele. Ele conduc în campania de înze­strare cu armament şi alte mijloace de rezistenţă prin semnarea sumelor nece­sare pentru acest scop. Ele sunt primele care prin patriotismul lor oferă exemple demne de urmat pentru public. Dar acţiunea băncilor nu se mărgi­neşte numai la sprijinul financiar direct pentru procurarea de material de războiu. Războaiele nu se poartă azi numai cu armele, iată de exemplu chiar războiul actual. Pe frontul de vest unde armatele stau faţă în faţă de luni de zile, activitatea este mică. Cu atât mai mare este ea în domeniul economic. Fiecare dintre beli­geranţi se năzueşte a nimici rezistenţa contrarului prin împiedecarea adversa­rului de a se aproviziona cu materiile prime necesare funcţionării normale a aparatului economic Zilnic se scufundă de ambele părţi zeci de mii de tone de mărfuri destinate consumului direct sau fabricilor. Atunci ce se poate face pentru continuarea câtuşi de cât normală a vieţii economice ? Beligeranţii caută să susţină funcţio­narea normală a economiei prin mijloace interne proprii. In relaţiunea aceasta ia­răşi băncilor le revine rolul salvator. Pe lângă materiile prime şi braţe îndemâna­tice, mai trebuesc şi mijloace materiale pentru susţinerea producţiunei; trebuesc bani. De aceea băncilor ar trebui să li să dea toate înlesnirile şi posibilităţile pentru salvarea încrederei şi susţinerea credi­tului. Fără credit nu se poate închipui o vieaţă economică viguroasă şi potrivită cerinţelor vremurilor grele prin cari trecem. Măsurile de luat în privinţa aceasta, fiind de un domeniu care cuprinde toată ţara, nu şi le poate asuma decât statul. Trebue să ne dăm seama că problemele de rezolvat sunt foarte multe şi grave. Cu toate sforţările autarhice, interdependenţa statelor este şi azi aşa de mare, încât a­­vem un vast cadru de realizări posibile. Parte din acestea au şi fost realizate, Nr. 1 — 6 Ianuarie 1940. HELISTA ECONOMICA graţie solicitudinei pe care o dovedeşte conducerea noastră financiară. Acuma când menţinerea neutralităţii noastre necesită o pregătire militară mai formidabilă ca ori şi când, băncile noa­stre au răspuns din plin la apelul făcut pentru semnarea bonurilor pentru înze­strarea armatei. Au dovedit şi cu prilejul acesta un patriotism şi simţ de răspun­dere înalt, un motiv mai mult, ca cercu­rile conducătoare să le acorde şi în viitor cel mai larg sprijin, ca unor factori de cea mai mare importanţă pentru apărarea naţională. M. La început de An nou, Băncile româneşti din provineiile ei s­­carpatine au luat fiinţă în vremurile eroice, în vremurile de organizare a re­­zistenței noastre contra năzuinţelor opre­sorilor multiseculari de a ne desfiinţa, în vremurile de luptă disperată pentru afirmarea drepturilor noastre la­ureală. Ele sunt rezultatul unor eforturi colec­­tive a unui popor sărac, dar cu un moral ridicat, căci lupta pentru o cauză dreaptă, pe care nu i-o puteau contesta nici ad­­versarii. Nici azi, după două decenii de li­bertate, puterea financiară a acestor bănci, — calculată la baza aur, — nu se poate asemăna cu aceea din vremurile robiei, cari suntem bucuroşi, că au dis­părut. De o parte criza fatală, prin care a trecut moneda noastră naţională, ca urmare a răsboiului şi a sacrificiilor speciale reclamate de organizarea ţării întregite; de altă parte, haosul din po­litica oficială monetară a statului, haos produs de prăpastia de concepţii a di­feritelor guverne de partid,­­ au con­tribuit în proporţia degringoladei mone­tare, la diminuarea forţei economice a băncilor. Conducătorii băncilor din provinciile eliberate, neexperimentați şi nepregătiți pentru a face față unor probleme atât de grele, şi cari fiind crescuți în altă mentalitate, nu s’au putut orienta în acel haos de lupte politice, pentru a putea salva de depreciere capitalul societar al băncilor lor.

Next