Revista Economică, 1941 (Anul 43, nr. 1-52)
1941-01-11 / nr. 1-2
Sumarul. Din prag. — Arme de luptă pentru existenţa noastră. — Visarion Roman. — Anul Nou la Banca „Albina“. — Românizarea vieţii economice în Timişoara. — Decret-Lege. — Amânarea scadenţelor de plată a obligaţiunilor de plată din Nordul Transilvaniei. — Amânarea punerii în aplicare a legilor de unificare. — Cronica : Noul vice-guvernator al Băncii Naţionale. Puterea circulatorie a vechei monede de 1 Leu s'a prelungit până la 1 Martie. Desfiinţarea breslelor. Populaţia României. Producţia de aur a României. Indicele costului îuieţit. Consumul de tutun al României, intrările de deuise. Valoarea producţiei industriei germane. Numărul 12 Lei. Anii XLIII.Sibiiu, II Ianuarie 1941.tfr. 1—2 REVISTA ECONOMICA ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC Proprietatea $i organul oficial ii ftsoc. iii. liHcine române;li lin din. Banii, Ori;Elinni ;i Haramură, „$01101« Sin înscris sub Nr. 22/1938 la Tribunalul Sibiu. Apare oc dată, pe săptămână. Redacţia fi administraţia: Sibiiu, Strada Visarion Roman Nr. 1—3 23 FEE Abonamentul pe an: In ţară: pentru autorităţi, bănci şi întreprinderi Lei 500—; pentru particulari Lei 400'—; pentru cooperative funcţionari publici, de bancă şi comerciali Lei 300’—. In străinătate Lei 800'—. Taxa pentru inserţiuni: de fiecare □ cm. Lei 6'— Fondator: De. CORNEL DIACONOVICH. coo0 □ OOoo Redactor responsabil: Dr. Mihai VeliCiU. Datoria ce avem de îndeplinit, stă înaintea ochilor noştri sufleteşti ca un munte. Vom avea credinţa, care ne trebue, să urnim din loc muntele îndatoririlor noastre ? Cineva a spus: bătăliile nu le câştigă tunurile, ci voinţa, care le face să tragă rafală după rafală. Din „Anuarul Cooperaţiei“, care apare zilele acestea. Director : Din prag*) începem. O mână de oameni. O mână de oameni fără nume, fără însemnătate în lumea „elitei“ de em, care, prin „inteligenţa“, „cultura“ şi „experienţa“ sa, a sugrumat orice respiraţie de iniţiativa sănătoasă a vlăstarelor Neamului. In faţa noastră, ogorul plin de mărăcini al cooperaţiei româneşti. Sunt chiar cuvintele rostite — public — de unii foşti conducători ai acestei cooperaţii. In jurul nostru multe priviri, lacome să descopere un pas greşit sau aparent greşit al nostru, pe care să-l şoptească apoi insinuant la urechea cetăţenilor „cuminţi“. Acesta este concursul, ce ni-l dă o bună parte din pătura conducătoare de er prin toţi porii săi. Nu ne emoţionăm. Iar pădurea încâlcită a teoriilor expuse sonor şi „savant“ de unele „lumini“ cooperatiste — eclipsate fără milă de „rezultatele“ culese pe urma lor — ne lasă rece. Din colţul lor umil, bieţii muncitori ţesători dela Rochdale, zâmbesc compătimitor văzând cum teoreticianii cu pretenţii de savanţi au încercat să întortocheze adevărurile lor simple, luminoase. Căci dela umilii pioneri din Rochdale, nimeni nu a mai adăugat vreo fărâmă de adevăr nou la temelia ideii de cooperaţie, gândită, exprimată şi trăită de nişte simpli ţesători neluaţi în seamă. Şi totuşi, Doamne, câte „teorii“, câte „tratate“, câţi „savanţi“ de atunci şi până acum şi ce faliment pe tărâmul cooperaţiei româneşti ! * # *